Arta lingușirii

by Richard Stengel

Din peșteră până la Casa Albă, din Antichitate până la Versailles, de la Ptah-Hotep la Rockefeller, Carnegie, Montaigne, Capellanus și Chesterfield, cu o reverență grăbită pentru Keops și piramida lui, cu adâncă admirație pentru marii maeștri ai picturii italiene, fără să îi uităm pe Tocqueville, Franklin și Washington, de la Curteanul lui Castiglione până la Principele lui Machiavelli (care, apropo, a fost doar un șarpe de grădină cu vorba dulce, din edenul suburban!), o paradă imperială regizată de Richard Stengel doar pentru tine, nobil și inteligent cititor.
Arta lingușirii, o istorie onestă a unei omeniri amabile, sclipitoare, abile și categoric învingătoare. Dar și un subtil ghid de easy living cu un zâmbet subțire pe buze, pentru că nu putem în același timp să și fim, să și părem sinceri, cum spunea André Gide.
Să îi lingușești pe oameni când nu sunt de față. Jones propunea o metodă destul de întortocheată de a asigura credibilitatea: complimentele prin terți. Adică, lingușește o persoană prin inter­pus, iar când lauda va ajunge la țintă, nimeni nu se va îndoi de autenticitatea ei. Lordul Chesterfield își sfătuia fiul să procedeze așa, afirmând, pe bună dreptate, că, „dintre toate lingușirile, aceasta se dovedește cea mai plăcută și, drept urmare, cea mai eficientă“. Este crima perfectă, deoarece nu lasă nicio urmă.
Societățile care îmbrățișează egalitatea, susținea Tocqueville, devin societăți ale invidiei universale. Într-o aristo­crație există mai puțină invidie, chiar în condițiile unei inegalități mai mari, deoarece inegalitatea pare arbitrară și involuntară. Nu ai ce-i face, nici dacă te-ai născut duce, nici dacă te-ai născut cameristă. „Orice cetățean dintr-o societate aristo­cratică“, scria Tocqueville, „ocupă o poziție fixă într-o ierarhie, prin urmare există întotdeauna cineva deasupra, de a cărui protecție are nevoie, și cineva mai jos, de al cărui ajutor s-ar putea să aibă nevoie.“ Într-o democrație, con­tinua el, „îndatoririle fiecăruia față de toți ceilalți sunt mult mai limpezi“, dar rămâne singurul fapt mai limpede. „Aristocrația îi conectează pe toți, de la țăran până la rege, într-un unic și lung lanț. Democrația rupe acest lanț și eliberează verigile.“ Consecința acestui lanț rupt, spunea el, este invidia. Când oamenii dintr-o democrație constată că vecinii lor, care nu par mai înțelepți, mai isteți sau mai puternici, le-o iau înainte, se simt deranjați. „Și se întreabă cum se face că egalul lor de ieri și-a dobândit astăzi dreptul de a le da ordine.“
Nu încercați să schimbați oamenii. Mai bine speculați-le slăbiciunile, ca să îi puteți stăpâni.

Genres: Nonfiction, History, Society

360 pages, Paperback

First published January 1, 1996

About the author

Richard Stengel is the former editor of TIME. He collaborated with Nelson Mandela on his bestselling 1993 autobiography, Long Walk to Freedom, and later served as coproducer of the 1996 Oscar-nominated documentary Mandela. He is also the author of January Sun: One Day, Three Lives, a South African Town. Stengel is married to Mary Pfaff and they have two sons.

Reviews

[Joaquina Pereira · Rating 4 out of 5]

Escalpeliza ao longo da história a lisonja e o "pecado" da vaidade, muito interessante e diria, até didático. Uma perspetiva sagaz sobre a natureza humana

[Maurizio Codogno · Rating 4 out of 5]

Forse adulare non sarà un'arte né una scienza, ma sicuramente è un'attività che vanta millenni di esperienze umane. Con questo libro abbiamo la possibilità di scoprire come il concetto stesso di piaggeria, o di leccaculaggine se si preferisce, sia mutato nel corso dei secoli. L'autore tende sempre a prenderci per i fondelli, quasi riproponendo verso noi lettori i vari stili che man mano presenta - mi raccomando, state attenti a cosa è stato fatto il secolo scorso! Un plauso per la traduzione di Daniele Ballarini, che nonostante l'ovvia ripetitività e la necessità di mappare una serie di quasi sinonimi - tradurre l'appendice dev'essere stato un vero tour de force - mi pare ottima.

[Avaritie Von Maximus · Rating 4 out of 5]

Dacă vrei să-ți iei inițierea în arta lingușirii, cartea e numai bună ca să vezi cam care e planul de atac. Sau să înveți să te ferești.

Este o carte ademenitoare, promițătoare, dar degeaba dacă nu pui in aplicare și testezi mai departe de ai învățat.

[Jack Kinsella · Rating 5 out of 5]

A wonderfully erudite and entertaining piece. Be warned though, this isn't a self-help guide, so if that's what you're looking for, find another title.

[Ralphz · Rating 2 out of 5]

I tried but I couldn't. Maybe, Richard Stengel, you're just too brilliant for my ordinary mind (see what I did there?).

This is supposed to be a look at how flattery works, and I guess it is, but it's a curious mix of heavy academic tome and pop culture references, the latter of which seem to be salted into the text to make it less ponderous.

For the claims he makes, he provides no proof, just aphorisms and jokes. It's not convincing, and it's not funny.

Case in point, he claims: "There is no punishment for false flattery." Sure there is: A lack of trust. Skepticism. Cynicism. If everyone constantly lies for their own advantage, you can't trust anyone. And that's a sad state of affairs.

A solid DNF.

[Piego di Libri · Rating 4 out of 5]

Questo di Stengel è un vero e proprio manuale che a volte sembrerebbe rasentare l’autorevolezza del saggio filosofico, se non fosse piacevolmente scritto con estrema sottigliezza e fine umorismo.
http://www.piegodilibri.it/recensioni...

[Jonathan]

None