Cristina Boncea este o prodigioasă autoare care, la doar 20 de ani, a publicat deja o trilogie, Octopussy, la editura Herg Benet. Cea mai recentă carte a ei, romanul Mi-ai promis că vom muri împreună, este un thriller psihologic în care se îmbină cu măiestrie misterul, psihoterapia și analiza tranzacțională, dragostea suicidul și crima. E o carte pe care o veți citi pe nerăsuflate, așteptînd din clipă în clipă să descoperiți cine este mintea criminală, vinovatul responsabil de sinuciderea lui Fabian, un tînăr a cărui viață și moarte leagă cu ițe fine celelalte personaje feminine din carte.
Cristina Boncea a debutat la 17 ani cu romanul Octopussy (Herg Benet, 2015). A absolvit Facultatea de Filosofie și în prezent urmează cursurile masterului de Inovare Culturală din cadrul Universității Transilvania. Delululand (OMG, 2025) este volumul ei de debut în poezie.
3.5 stele Mi-ai Promis Ca Vom Muri Impreuna arata o evolutie clara a Cristinei, o maturizare a autoarei. Subiectul mi s-a parut cel putin interesant, desi, trebuie sa recunosc ca am fost putin dezamagita de final. Mai sunt multe detalii de mentionat, insa vi le voi prezenta intr-un episod pe Carti + Alina. Sunt foarte curioasa de urmatoarea treapta pe care Cristina o va urca, si sunt convinsa ca inca nu si-a aratat toata capacitatea creatoare.
Voi face aici o mini recenzie, deoarece îmi va lua puțin să realizez o recenzie pe blog. Deja aici se observă „maturizarea” Cristinei. Nu mai sunt prezente scene și personaje „controversate”. Scrisul pare mai ușor, calm, puțin spre filosofic, dar astfel a conceput o lume formată din 4 personaje principale ... ish cu mentalități diferite, mai mature.
Am avut impresia pe tot romanul că autoarea și-a format două personaje care să0i reprezinte caracterul, dând o notă de bipolaritate (dacă înțelegeți ce spun). Ziua fiind reprezentată de unul dintre personajele naratoare - Sonia și „noapte” (intim) fiind reprezentată de personajul, mai puțin obișnuit, Ariana.
ACEL FINAL m-a distrus și mi-a părut rău că a părut mai grăbit, parcă a încercat să scape de personaje.
O carte foarte intensă, care te consumă, dar și îți deschise ochii în anumite aspecte ale vieții. O recomand cu tot dragul! :D Recenzia ei o găsiți aici: https://worldofbooksweb.com/2018/07/1...
Cristina are darul ăsta de a mă surprinde de fiecare fucking dată. A reușit și cu cartea asta. La fel cum fac cu fiecare carte care e semnată de ea, am devorat-o în ziua în care mi-a ajuns în mână. Mona a fost personajul meu preferat, mi s-a părut foarte bine construit, dar parcă aș fi vrut mai mult. Din tot, nu doar din Mona. So, go on, buy it, read it, love it, hate it, but just read it.
Ma bucur sa observ o evolutie in scriitura Cristinei si in complexitatea subiectului tratat de acest roman. Mi-a placut nespus de mult abordarea narativa, si anume faptul ca a decis sa imparta capitolele intre gandurile pacientei si perspectiva psihologului. Nu prea am mai citit carti scrise de autori romani de genul acesta pana acum. Mi-ar fi placut sa petrec mai mult timp cu aceste personaje, sa le cunosc mai bine si sa aflu mai multe despre trecutul lor. Sunt cateva capitole care trateaza acest lucru, dar prea fugitiv si superficial din punctul meu de vedere. Finalul, desi unul optimist, nu a fost pe gustul meu, dar asta mai mult din cauza faptului ca totul se termina prea repede. Also, nu stiu de ce am avut impresia ca Sonia si Mona will eventually get together so yeah, a contribuit si asta la dezamagirea mea. But I ship them so baaaad, just look at this: "O sa vina si ziua cand voi deschide fisierele de pe acest stick, insa pana atunci, vreau sa ma bucur in continuare de povestea pe care o traiesc alaturi de Mona. Poate ca si ea va pleca in curand si voi ramane doar eu cu uratenia mea dintotdeauna, insa stiu sigur ca vreau sa aman acel moment cat mai mult posibil. Orice suferinta e mai suportabila in doi." Anyway, astept o continuare care sa fie pe masura acestor personaje si care le va face dreptate!
I enjoyed the book. With every page I was reading, I was more intrigued on how things will end. The message sent in the last pages of the book rings a bell to everyone of us. So do read it.