Opera poetică

by Paul Celan, George State (trad.), Andrei Corbea (postf.)

„S-a spus cu dreptate că modelul ideal pentru traducătorii lui Celan îl oferă însuşi traducătorul Celan. Fără lecturile din Nietzsche, Heidegger, Adorno şi din eseistica lui Valéry, el nu s-ar fi încumetat să traducă poemul Jeune Parque [...].Traducătorul trebuie să fie el însuşi poeta doctus, altfel spus să dispună de aptitudinea exersată de a detecta sensurile apropiate şi îndepărtate, să reconstituie aluziile biografice şi culturale, inclusiv ţesutul intertextual al dialogului cu alţi poeţi, unii traduşi de Celan, să revadă istoria genezei textelor şi contextele lor, să descifreze, în definitiv, cu smerenia datorată «textului‑sursă», o încifrare cu care s-a îndeletnicit oricum o cuprinzătoare exegeză, oricînd consultabilă. Am convingerea că în cazul traducerii de faţă putem conta pe împlinirea unui program intelectual aflat la înălţimea misiunii asumate.“ (Andrei Corbea)

552 pages, Hardcover

First published April 1, 2019

About the author

Poet, translator, essayist, and lecturer, influenced by French Surrealism and Symbolism. Celan was born in Cernăuţi, at the time Romania, now Ukraine, he lived in France, and wrote in German. His parents were killed in the Holocaust; the author himself escaped death by working in a Nazi labor camp. "Death is a Master from Germany", Celan's most quoted words, translated into English in different ways, are from the poem 'Todesfuge' (Death Fugue). Celan's body was found in the Seine river in late April 1970, he had committed suicide.

Reviews

[Laly Todor · Rating 5 out of 5]

un parcurs sinuos; ca orice viață, de-altfel. căci, da, consider că am parcurs o viață de om, dincolo de toate clișeele relațiilor om-autor-operă și urmările lor.
ermetismul lui Celan nu e ermetism; scrisul său reprezintă traduceri dintr-o limbă de neînțeles într-una de înțeles, lipsind-o astfel de coerența plus-minus obișnuită, hibridizând-o, violând-o (în sens sacrificial - dacă o fi), renăscând-o.
în poezia lui Celan am simțit cel mai acut acea “intensitate a absenței” pe care o invoca O. Nimigean, mai acut decât în poezia celui care a invocat sintagma.
e o căutare a tăcerii la limitele limitelor. profund ontologică.
mi-e imposibil să exprim ce simt/ce cred că simt că se află/că s-ar putea afla în poezia lui Paul Celan. iar asta mi se pare minunat.

[Daniel · Rating 4 out of 5]

Nu mă consider un cunoscător într-ale poeziei, ci doar un „cititor/iubitor” de poezie. Apoi, nu apreciez întotdeauna ermetismul, jocurile de limbaj etc., caracteristici ale literaturii moderne în general și ale poeziei moderne în special. Și totuși... Celan m-a hipnotizat. Am citit 3 cărți (Meridianul și cele 2 volume din Opera poetică), în 8 zile. Unele versuri sunt extrem de percutante, în sensul în care, uneori, este durerea de dinți; altele sunt aproape muzicale; dar cele mai multe sunt atât de „simple” încât nu rămâne în urma lor decât tăcere. De aprofundat... tăcerea.