„Am citit cartea intr-o singura noapte, fara s-o mai las din mana. M-am revazut in franturi, in fiecare capitol din viata femeii care a trait dupa «cum se cade». Isi traia viata ca la carte, dar filele cartii ei erau goale, iar capitolele se repetau. Fiecare dintre noi se va regasi in aceasta poveste, numai ca nu stiu cati vom avea curajul sa recunoastem ca avem temeri, regrete, vise neindeplinite si o dorinta secreta de a o lua de la inceput. De a face o schimbare. Aceasta carte m-a rascolit, m-a facut sa plang, m-a trimis sa ma uit la reflexia mea in oglinda si m-a determinat sa-mi placa ceea ce vad in ea. Scriitoarea Corina Ozon patrunde adanc in subconstientul uman si scoate la iveala ceea ce noi nu vrem sa recunoastem: «Esti captiv intr-o lume sigura, in care sentimentele se asaza in straturi, pana formeaza perna pe care dormi (…) Pana la urma, important este ca macar sa incerci sa intri in vis, oricat de tarziu ai crede ca este (…) Fericirea este un act de curaj».” (DANA SAVUICA)
Timişoreancă adoptată cu dragoste de Bucureşti. 10 ani de jurnalism de investigaţie în presa scrisă (ziarul „Ora”) şi televiziune (Antena 1), şi un update de 2 ani în producţie tv (Intact Media Group). Convertită de alţi 10 ani la PR&Comunicare, pe care le gestionează în prezent la CN Imprimeria Naţională SA. Absolventă a Programului MBA INDE-CNAM Paris, promoţia 2010, şi mama de liceană, Iulia, sunt cele două lucruri cu care se mândreşte cel mai mult. Al treilea va fi cartea „Zilele amanţilor”, probabil. Începută pe un blog, în stadiul de postare spre relaxarea cititorilor, care au cerut după fiecare episod continuarea. Şi după apariţia cărţii încă o mai cer. Alex Mazilu (care mi-a făcut fotografia) s-a întrebat mirat „cum cineva cu faţă îngerească a putut scrie o carte ca „Zilele amanţilor” „. MBA-ul te învaţă să-ţi provoci limitele şi să aplici inteligent. Chiar şi cuvintele deocheate ( a se citi „din viaţa de zi cu zi”).
Deși timpul a trecut și anii nu se mai întorc oricât de mult ți-ai dori ca asta să se întâmple, indiferent de piedicile pe care viața ți le aruncă în cale, să nu-ți uiți visele care te defineau cândva, nu se știe niciodată când acestea îți vor deveni camarazi de drum.
Cartea nu îți oferă o lectură comodă, realitatea prezentată este dureroasă și nu este deloc înfrumusețată, simți din plin temerile, angoasele, incertitudinile și amărăciunea viselor neîmplinite ale personajelor. O carte în care romantismul lipsește aproape cu desăvârșire și în care afli că basmele nu există, Făt-Frumos nu apare, iar eroina trebuie să-și înfrunte singură balaurii…
Cartea te zgâlțâie, te provoacă să îți aduci aminte ce ai visat cândva și să te întrebi ce ai realizat din tot ce ți-ai dorit și dacă ai făcut tot ce depindea de tine pentru acest lucru. E adevărat că visele se transformă și prioritățile se schimbă, dar important este când te privești, departe de ochii celorlalți, să îți placă ceea ce vezi…
Povestea Marlenei poate fi povestea ta, a mea, a femeii de la metrou sau a barbatului pe care il vezi trecand strada. Limbajul piperat si comic te face sa razi uneori in hohote, alteori iti ridica semne de intrebare. Iar raspunsurile reflecta un adevar profund si trist. Scriitoarea Corina Ozon ne ofera o lectie de viata: greselile provenite din anumite setari si tipare impuse de societate, pot duce la neindeplinirea visului fiecaruia dintre noi.
Tentații este genul de carte pe care o citești dintr-o suflare, care iti intra in suflet si pe care nu ai cum sa o uiti prea repede. Autoarea, a reușit într-un mod simplu, sa expună trăirile multor femei de 40 de ani, care simt ca viata lor nu este asa cum au visat. La 40 de ani, cred ca e momentul în care se trage linie, (copiii sunt mari), iar ceea ce rămâne poate sa fie exact ceea ce trăiește Marlena, personajul principal... adică dejnadejde si singurătate. Nu m-am regăsit în personaj, însă cunosc femei care trăiesc aceleași drame ca ale Belei, Celestinei si ale lui Dolores, si pot spune că nu e chiar usor. Citisem undeva ca a fi fericit este o alegere, dar când în jur lucrurile nu pot tine numai de alegeri... cum te poti împăca cu viata? Nu cred ca exista răspuns la această întrebare, sau cel putin eu nu l-am gasit. Cartea mi-a dat o stare de nostalgie, m-a purtat prin viata Marlenei si m-a făcut să deschid ochii, să-i văd mai clar pe cei din jurul meu si poate sa apreciez si mai mult ceea ce am. Da, poate sa fii fericit este o alegere, dar nu toata lumea are norocul de a putea alege. Cartea se citeste repede, nici nu am simtit când a trecut timpul si am ajuns la final. Mi-a plăcut foarte mult. Imi place cum scrie autoarea (seria Amantii am devorat-o), si cred ca stie cum sa ajunga la sufletul oamenilor. Stie cum sa scoată ce este mai bun din personaje, le face umane si par atât de reale, încât de câteva ori am simtit ca o cunosc intr-adevar pe Marlena. Ii dau 4 stele. Este o autoare de urmărit. Sigur vor urma si alte cărți interesante.
„Tentaţii” de Corina Ozon nu este primul volum al autoarei pe care îl citesc. Seria „Amanţii” este o serie pe care am început să o lecturez odată cu apariţia, având oportunitatea de a fi unul dintre speakerii evenimentului de lansare de la Craiova. Aşadar, stilul de scriere al Corinei îmi era destul de cunoscut însă a reuşit să mă surprindă, din nou, cu această carte.
„Privea oamenii care treceau în toate sensurile, femei şi bărbaţi, care poate nu se vor mai intersecta vreodată. Fiecare clipă are unicitatea ei, dar e greu să realizezi asta într-o viaţă grăbită.”
În primul rând, această carte nu este o (alta) poveste de dragoste cu el şi ea fericiţi până la adânci bătrâneţi în care, după câteva greutăţi, protagoniştii se căsătoresc şi trăiesc în pace şi armonie. Cartea este mult mai profundă de atât, dacă ne uităm la poveste în ansamblul său şi nu la fiecare cuvânt în parte. Chiar personajul principal este de o complexitate fantastică ceea ce ne spune multe despre felul în care autoarea înţelege şi diseca sufletul omului şi, mai ales, al femeii. https://funions.ro/recenzii/tentatii-...
Ce as putea sa spun despre cartea Corinei Ozon, TENTATII?
este o carte pe care o citesti cu sufletul la gura, care te tine in priza si care iti starneste milioane de intrebari.
Femeie fiind este imposibil sa nu te regasesti in aceasta carte.
Cartea este despre femeia MARLENA casatorita cu SILVIU pe care nu il iubeste, care nu a mai mers intr.o vacanta de nu mai tine minte cand, care tanjeste dupa iubire si care are fantezii erotice cu barbati mai tineri decat ea. Este despre femeia care a renuntat la visul ei de a deveni arhitect si s.a dedicat trup si suflet familiei Cu timpul realizeaza ca familia pe care o are nu o face fericita: sotul ei o minte, nu ii acorda atentie si mai mult o inseala. Singura ei bucurie sunt cei doi copii ai cuplului.
Este o carte care m.a facut sa o simpatizez pe Marlena pentru puterea de a face fata greutatilor si de a.si cauta fericirea care lipsea de mult de pe strada ei.
Am asteptat multa vreme pana am reusit sa fac rost de carte. Am sperat sa apara si in format electronic, dar pana la urma un foarte bun prieten mi-a imprumutat cartea. Mi se pare cea mai buna scrisa pana acum de Corina Ozon :) E chiar pacat sa nu poata fi citita de oricine doreste, din orice colt al lumii.
Recunosc, am luat cartea Corinei de la biblioteca din oraș datorită copertei sale incitante. Reproducerea celebrei scene în care Marilyn Monroe râde în timp ce ține de rochița ridicată de vânt, este o scenă memorabilă peste care nu puteam trece. Cartea este o lecție despre viață și o lectură ce se parcurge ușor. Marlena este personajul nostru principal, o femeie cu soț și doi copii ce lucrează într-o firmă și care are fantezii. Cine nu are oare fantezii, deși uneori mi s-a părut exagerat, dar în fapt povestea nu este despre asta, ci despre aspirațiile unei femei și realitatea crudă. Și-a dorit încă din copilărie să se simtă precum Marilyn Monroe, măcar o clipă în ochii unui bărbat. În schimb ai intrat într-o căsnicie liniștită fără pasiune și visele i se năruie ușor, ușor. Dar oare , deși realizează mai târziu că nu este viața pe care și-o dorește, oare e prea târziu să o ia de la capăt? Mi-a plăcut cartea pentru gândurile transmise, pentru sentimentele pe care le trezește în cititor. Și da, este o carte în care te regăsești un pic, ai un deja vu citind-o! Recomand!
Prima mea întâlnire cu această autoare, dar sigur nu și ultima. Marlena, botezată așa după Marlyn Monroe pe care mama ei a adorat-o, lucrează ca asistent manager la o firmă de construcții, dar nu este mulțumită cu viața ei, este plictisită și urăște rutina care o sufocă. Făcând întotdeauna "ce se cade", este soție, mamă, gospodină și salariata ce nu iese în evidență cu nimic. Înainte de aniversarea majoratului fiului ei hotărăște că este timpul să aibă curajul necesar pentru niște schimbări. A început cu o nouă tunsoare "à la Marlyn" , apoi o rochie rochie asemănătoare cu cea purtată de Marlyn. Treptat Marlena se transformă, se redescoperă și are curaj să încerce lucruri noi, să își schimbe viața. "Simțeam astfel că că închid un cerc, ca să pot reveni la mine, cea care am fost odată și aș fi putut deveni, dacă o luam de la început." "Fericirea este un act de curaj."
Pentru cei care au citit seria Amanții, stilul autoarei este familiar: revigorant, direct, sincer și alert. In volumul de față găsim însă și ceva in plus: o invitație, mai mult sau mai puțin subtilă, la introspecție. In general după ce copiii au depășit pragul ținutului sub aripă, ne luăm răgazul de-a privi in oglindă. În multe dintre cazuri ajungem să ne uităm la un străin si nici persoanele din jurul nostru nu par foarte familiare. Obsedați si cocârjați de fricile de părinte, uităm să rămânem conectați cu noi și ceilalți. Mulți ne proiectăm existența în jurul progeniturilor și când acestea rup firul cu care i-am ținut legați descoperim că doar plutim în derivă. Nu cred să existe om care să nu aibă vreun regret pentru direcția urmată așa că poate-ar fi bine să urmăm exemplul Marlenei, o femeie aflată la răscruce. Descoperă întâmplător că soțul ii este străin, copii își au propria viață care nu mai necesită maleabilitate in ceea ce o privește, află că întreaga viață profesională i-a fost sabotată de către cel in care și-a pus nădejdea și speranțele si decide că a venit timpul să trăiască pentru ea. Intr-o societate în care încă se urmează căi bătătorite, Corina Ozon încearcă să ne deschidă ochii si să ne arate că se poate și altfel. Trăiți-vă visurile până nu este prea târziu, îndrăzniți să vă concentrați atenția spre împlinirea propriilor nevoi și nu vă fie frică să depășiți barierele, în majoritatea cazurilor acestea sunt doar imaginare. Tentații este un roman al schimbării, al recunoașterii fricilor și înfruntării acestora, al curajului, visurilor și îndeplinirii lor. Recomand cu toată gura, oricui.