What do you think?
Rate this book
Puterea fragilităţii
„Noi ne acceptăm eroii abia atunci când şi-au luat locul într-un trecut care nu ne obligă. Cât sunt vii, preferăm să le împrumutăm urâţenia noastră decât să imităm frumuseţea lor.
Adevărul e că, de peste două decenii, Doina Cornea n-a mai existat pentru noi. N-a devenit un model, așa cum s-ar fi cuvenit. Nu i s-a mai cerut părerea, pentru a acompania cu rectitudinea spiritului ei toate strâmbătățile care au pus treptat stăpânire pe noi. Cei care fac opinia publică în țara asta au uitat-o repede și și-au amintit, scurt, de ea abia când a plecat dintre noi.
Făcând ce a făcut, Doina Cornea n-a așteptat nimic de la nimeni. Dialogul ei cu libertatea l-a purtat în absoluta lui gratuitate: fără punerea în scenă a unei parade etice şi fără gândul de a prezenta vreodată nota finală societăţii care beneficiase de pe urma îndrăznelii ei. Disidenţa Doinei Cornea n-a fost, până la urmă, decât expresia publică pe care a căpătat-o, în chip firesc, o devenire interioară.“ – Gabriel Liiceanu
Adevărul e că, de peste două decenii, Doina Cornea n-a mai existat pentru noi. N-a devenit un model, așa cum s-ar fi cuvenit. Nu i s-a mai cerut părerea, pentru a acompania cu rectitudinea spiritului ei toate strâmbătățile care au pus treptat stăpânire pe noi. Cei care fac opinia publică în țara asta au uitat-o repede și și-au amintit, scurt, de ea abia când a plecat dintre noi.
Făcând ce a făcut, Doina Cornea n-a așteptat nimic de la nimeni. Dialogul ei cu libertatea l-a purtat în absoluta lui gratuitate: fără punerea în scenă a unei parade etice şi fără gândul de a prezenta vreodată nota finală societăţii care beneficiase de pe urma îndrăznelii ei. Disidenţa Doinei Cornea n-a fost, până la urmă, decât expresia publică pe care a căpătat-o, în chip firesc, o devenire interioară.“ – Gabriel Liiceanu
360 pages, Hardcover
First published January 1, 2006
9 people are currently reading
136 people want to read
About the author
Doina Cornea
8 books9 followersDoina-Maria Cornea s-a născut la Braşov în 30 mai 1929, ca fiică a Mariei şi a lui Iacob Cornea. Bunicii ei, atât pe linie maternă, cât şi paternă, erau ţărani români ardeleni. În1948 devine studentă a Facultăţii de Litere din Cluj, secţia franceză-italiană, unde se face remarcată de profesorul Henri Jacquier, care ulterior îi va conduce lucrarea de licenţă şi îi va propune un post de asistentă la această facultate. După absolvire este repartizată ca profesoară de franceză la un liceu din Zalău, unde lucrează până în 1956. Căsătorită în 1954 cu Leontin Cornel Iuhas, avocat în Zalău, şi mamă a doi copii, Ariadna şi Leontin Horaţiu, se mută împreună cu familia în 1958 la Cluj, devenind asistentă stagiară, apoi titulară la Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj.
Activitatea ei de opozantă la dictatura comunistă debutează în 1982, când trimite o scrisoare deschisă la Radio Europa Liberă, acesta fiind și motivul destituirii ei din postul de la facultate, în 1983. Cum actele de protest continuă, radicalizându-se treptat, în cursul anilor 1983-1989 Securitatea o supune unor anchete frecvente şi persecuţiilor. În 1987 este arestată împreună cu fiul ei, iar începând din 1988 i se impune un regim de arest la domiciliu. După Revoluţia din decembrie 1989, este cooptată în Consiliul Naţional al Frontului Salvării Naționale - primul nume de pe lista iniţială de membri - şi în Consiliul Judeţean Cluj; demisionează din ambele consilii la 23 ianuarie 1990. În aceeaşi perioadă devine membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, apoi al Forumului Democrat Antitotalitar din România, al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului - filiala Cluj - şi al Alianţei Civice. Moare la Cluj în 4 mai 2018.
Activitatea ei de opozantă la dictatura comunistă debutează în 1982, când trimite o scrisoare deschisă la Radio Europa Liberă, acesta fiind și motivul destituirii ei din postul de la facultate, în 1983. Cum actele de protest continuă, radicalizându-se treptat, în cursul anilor 1983-1989 Securitatea o supune unor anchete frecvente şi persecuţiilor. În 1987 este arestată împreună cu fiul ei, iar începând din 1988 i se impune un regim de arest la domiciliu. După Revoluţia din decembrie 1989, este cooptată în Consiliul Naţional al Frontului Salvării Naționale - primul nume de pe lista iniţială de membri - şi în Consiliul Judeţean Cluj; demisionează din ambele consilii la 23 ianuarie 1990. În aceeaşi perioadă devine membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, apoi al Forumului Democrat Antitotalitar din România, al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului - filiala Cluj - şi al Alianţei Civice. Moare la Cluj în 4 mai 2018.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 7 of 7 reviews
March 17, 2021
Pentru mine, 5 stele nu fac dreptate acestei cărți... Ar fi necesar un punctaj '"excepțional". Te poartă în alte lumi - geografic și temporal, dar și în profunzimile sufletului propriu... Îți toarnă plumb în picioare (văzând cum istoria se repetă dacă nu ai învățat lecția) dar îți dă și aripi să poți zbura...
Read
February 12, 2021Doina Cornea a intuit foarte precis cauza răului din societatea românească, și anume degradarea morală. În același timp, in textele ei oferă soluții, atât pentru individ cât și pentru societate.
O ființă în aparență fragilă, dar cu o vigoare morală extraordinară, ea e printre cei foarte puțini care s-au opus deschis regimului, asumandu-si complet consecințele.
Un model uman, scrisorile ei sunt exemple despre cum sa acționezi corect în viață.
O ființă în aparență fragilă, dar cu o vigoare morală extraordinară, ea e printre cei foarte puțini care s-au opus deschis regimului, asumandu-si complet consecințele.
Un model uman, scrisorile ei sunt exemple despre cum sa acționezi corect în viață.
April 22, 2025
Nu a fost nimic fragil în această femeie. Poate doar trupul ei. Dar spiritul... STÂNCĂ.
December 10, 2021
,,Și-mi spuneam, gândindu-mă la societatea noastră comunistă, că suntem cu toții blocați în lumea devenirii fără rost, că trăim ca să trăim, că nu suntem.”
,,Fiecare individ ar trebui să fie conștient că trăiește în lumea aceasta ca să aducă într-însa, prin viața sa, ceva.Și acest ,,ceva” trebuie să fie viu! Puțină bunătate, puțin adevăr, puțină cinste sau frumusețe, umilință, iubire…fără de care ai trăi în zadar.”
,,…căci credința religioasă îți aduce liniște, îți dă forță și mai ales ferește omul de alienare.Rămâi tu însuți.”
,,Fiecare individ ar trebui să fie conștient că trăiește în lumea aceasta ca să aducă într-însa, prin viața sa, ceva.Și acest ,,ceva” trebuie să fie viu! Puțină bunătate, puțin adevăr, puțină cinste sau frumusețe, umilință, iubire…fără de care ai trăi în zadar.”
,,…căci credința religioasă îți aduce liniște, îți dă forță și mai ales ferește omul de alienare.Rămâi tu însuți.”
April 11, 2025
Chiar are dreptate cartea, se vorbeste prea putin in ziua de azi despre Doina Cornea si oamenii care s-au opus regimului comunist, desi multora le-ar placea se se prefaca ca nu au existat. Multumita cartii, m-am putut familiariza atat cu gandirea, cat si cu actiunile Doinei Cornea, atat inainte, cat si dupa momentul 1989. O analiza foarte lucida a confiscarii revolutiei timp de multi ani, precum si o evaluare a efectului unui sistem totalitar asupra intregii structuri etice, psihologice si spirituale a unei populatii.
O carte care ar trebui studiata mai des si mai mult, inca e foarte actuala, atat pentru a intelege de unde am plecat, cat si unde am ajuns.
O carte care ar trebui studiata mai des si mai mult, inca e foarte actuala, atat pentru a intelege de unde am plecat, cat si unde am ajuns.
December 12, 2024
O carte cu prea multe semne de exclamație, erori de cogniție elementare, dialoguri și relatări epistolare despre trecutul autoarei și istoria relativă a României, presărată cu multă credință religioasă, parcă este scrisă de un teolog. Doina Cornea a fost mai degrabă un opozant al regimului și nu un intelectual de vază. Nu degeaba zona ei de interese era una pur subiectivă, cea a spiritualității, a credinței, a moralei religioase.
„Scrisoarea din 23 august”, „Opriți dărâmarea satelor!" și „Ce-ar fi fost să fie și ce este" redau esența nemulțumirilor, și vin chiar cu un plan de soluții, asupra abuzurilor clasei politice comuniste din România. De aceea, eu consider că paginile 224 - 236, 259-264, sunt cele mai importante de aici.
„Întreaga țară a devenit o uriașă închisoare în care cetățeanul e în permanență agresat și umilit. Instituțiile, practic, nu mai funcționează, ele au fost abolite, figurând doar ca simple nume: justiție, armată, miliție, partid, învățământ etc. Suntem, de fapt, o țară ocupată de o armată invizibilă de securiști sub directa dvs. conducere. Sunt infiltrați pretutindeni, până și în intimitatea căminelor.
Și totuși, firescul, viața, fragila viață, va învinge! Își are, și ea, legile ei inviolabile, sacre!” - Doina Cornea, martie 1989, pg. 253.
Mi-au plăcut multe dintre întrebările adresate de Michel Combes în cadrul conversațiilor cu Doina Cornea, au fost alese cumpătat.
Gabriel Liiceanu s-a ridicat și de această dată la înălțimea așteptărilor mele, cuvântarea sa din deschiderea cărții m-a încântat.
Voi acorda nota 3,9/5 ⭐, prezentând respectul meu pentru disidența doamnei Doina Cornea față de ideologia defectă, criminală, a regimului comunist din România, fapt ce reiese din scrisorile transmise către Radio Europa Liberă. Piesa de rezistență a cărții de față sunt aceste scrisori extraordinar de bine compuse.
„Scrisoarea din 23 august”, „Opriți dărâmarea satelor!" și „Ce-ar fi fost să fie și ce este" redau esența nemulțumirilor, și vin chiar cu un plan de soluții, asupra abuzurilor clasei politice comuniste din România. De aceea, eu consider că paginile 224 - 236, 259-264, sunt cele mai importante de aici.
„Întreaga țară a devenit o uriașă închisoare în care cetățeanul e în permanență agresat și umilit. Instituțiile, practic, nu mai funcționează, ele au fost abolite, figurând doar ca simple nume: justiție, armată, miliție, partid, învățământ etc. Suntem, de fapt, o țară ocupată de o armată invizibilă de securiști sub directa dvs. conducere. Sunt infiltrați pretutindeni, până și în intimitatea căminelor.
Și totuși, firescul, viața, fragila viață, va învinge! Își are, și ea, legile ei inviolabile, sacre!” - Doina Cornea, martie 1989, pg. 253.
Mi-au plăcut multe dintre întrebările adresate de Michel Combes în cadrul conversațiilor cu Doina Cornea, au fost alese cumpătat.
Gabriel Liiceanu s-a ridicat și de această dată la înălțimea așteptărilor mele, cuvântarea sa din deschiderea cărții m-a încântat.
Voi acorda nota 3,9/5 ⭐, prezentând respectul meu pentru disidența doamnei Doina Cornea față de ideologia defectă, criminală, a regimului comunist din România, fapt ce reiese din scrisorile transmise către Radio Europa Liberă. Piesa de rezistență a cărții de față sunt aceste scrisori extraordinar de bine compuse.
Displaying 1 - 7 of 7 reviews