The Great Cauldron: A History of Southeastern Europe

by Marie-Janine Calic, Elizabeth Janik (Translator)

A sweeping history of southeastern Europe from antiquity to the present that reveals it to be a vibrant crossroads of trade, ideas, and religions.We often think of the Balkans as a region beset by turmoil and backwardness, but from late antiquity to the present it has been a dynamic meeting place of cultures and religions. Combining deep insight with narrative flair, The Great Cauldron invites us to reconsider the history of this intriguing, diverse region as essential to the story of global Europe.Marie-Janine Calic reveals the many ways in which southeastern Europe’s position at the crossroads of East and West shaped continental and global developments. The nascent merchant capitalism of the Mediterranean world helped the Balkan knights fight the Ottomans in the fifteenth century. The deep pull of nationalism led a young Serbian bookworm to spark the conflagration of World War I. The late twentieth century saw political Islam spread like wildfire in a region where Christians and Muslims had long lived side by side. Along with vivid snapshots of revealing moments in time, including Krujë in 1450 and Sarajevo in 1984, Calic introduces fascinating figures rarely found in standard European histories. We meet the Greek merchant and poet Rhigas Velestinlis, whose revolutionary pamphlet called for a general uprising against Ottoman tyranny in 1797. And the Croatian bishop Ivan Dominik Stratiko, who argued passionately for equality of the sexes and whose success with women astonished even his friend Casanova.Calic’s ambitious reappraisal expands and deepens our understanding of the ever-changing mixture of peoples, faiths, and civilizations in this much-neglected nexus of empire.

Genres: History, Nonfiction, European History

725 pages, Kindle Edition

First published September 26, 2016

About the author

Marie-Janine Calic is Professor of Eastern and Southeastern European History at Ludwig Maximilian University in Munich. She was previously a senior research associate at the German Institute for International and Security Affairs (SWP) in Ebenhausen and Berlin. On secondment from the SWP, she served as a political adviser to the Special Coordinator of the Stability Pact for Southeastern Europe in Brussels and for the UN Special Representative for the Former Yugoslavia in Zagreb. She is the editor of the journal Südosteuropa. She has published and lectured extensively about the Balkans and is a regular commentator on Balkan affairs for the media. Her main areas of research include the modern history of Southeastern Europe in the 19th and 20th centuries, the break-up of Yugoslavia, and European Balkan politics.

Reviews

[Mircea Petcu · Rating 5 out of 5]

Pentru peninsula sud-est-europeană, de-abia în cursul secolului al XIX-lea s-a încetățenit denumirea de "Balcani". Deoarece geografii își imaginau în mod greșit munții Balcani ca un lanț muntos care ar fi legat Marea Neagră cu Alpii și ar fi separat Europa de Sud-Est de restul continentului, la fel ca Pirineii Peninsula Iberică, a apărut denumirea de "Peninsula Balcanică". Pentru otomani, posesiunile lor europene se numeau "Rumelia", adică "țara romanilor", pe care o răpiseră de la Bizanț.

În afara puterilor regionale, marile imperii care au stăpânit secole la rând Europa de Sud-Est au făcut multe încercări pentru a-și suprapune propria cultură peste cea a amestecului sud-est-european de popoare. După "Imperium Romanum" au fost Bizanțul, Veneția, Imperiul Otoman și Monarhia Habsburgilor cele care și-au dorit să stăpânească Balcanii și aceasta din trei motive: datorită abundenței de forță de muncă, de alimente și materii prime, a poziției strategice și numeroaselor legături comerciale. Mâmate de convingerea unei superiorități culturale, imperiile și-au asumat o "mission civilisatrice" în spațiul balcanic.

Transformările politice, sociale și culturale din Franța (Revoluția Franceză) și America (Revoluția Americană) au devenit motorul mișcărilor revoluționare și al răscoalelor din cursul secolului al XIX-lea. Naționalismul a trecut prin trei faze: cea a "patriotismului cosmopolit" iluminist, faza naționalismului unei elite burgheze restrânse (asociat revoluțiilor de la 1848) și faza naționalismului de masă, ce s-a răspândit la păturile de jos (după 1870). De remarcat prima intervenție a Marilor Puteri din considerente "umanitare" în timpul Războiului de Independență al Greciei (1821-1829), precum și a epurărilor etnice care vor deveni o obișnuință în Balcani.

Circa două treimi din carte sunt ocupate de ultimele două secole, Cartea poate fi considerată o versiune academică a cărții "Balcanii. Naționalism, război și Marile Puteri 1804–2012" de Misha Glenny. Marie-Janine Calic predă istorie est și sud-est-europeană la Universitatea Ludwig Maximilian din München.

Recomand

[Anthony Friscia · Rating 4 out of 5]

Not for the casual reader, but if you want an in depth history of a interesting and pivotal part of the world, worth a read. A bit of a slog at times, but well-written, and the material was interesting enough to keep me going, albeit slowly. I particularly like when she gives details about specific people or cities. A monumental, encyclopedic work.

[Alex Broughton · Rating 5 out of 5]

I couldn't put the book down for the first 400 pages or so. While you (the reader) know the Ottoman and Austro-Hungarian Empires will eventually collapse, the author writes from the perspectives of the time, rather than looking back from today's perspective. The author covers the whole geographic territory well. The coverage of the twentieth century is somewhat less compelling and less focused. The translation (from German) is excellent.

[Daniel Platon · Rating 5 out of 5]

O să încep prin a vă spune că nu trebuie să citiți toată cartea. Am descoperit că "Concluziile" trec din nou prin toată istoria și vă spun o poveste condensată a tot ceea ce ați citit în restul de 500 de pagini, iar asta ar trebui să fie de-ajuns dacă vreți să parcurgeți pe repede-înainte istoria Europei de sud-est. Dar dacă vreți detalii...

...e bine să vă înarmați cu răbdare, pentru că e o lectură lungă și pe alocuri cam seacă. Cu toate astea, reușește să nu semene cu un manual de istorie de clasa a opta. De asemenea, una din rarele cărți în care am găsit... hărți!! Cartea acoperă istoria teritoriilor din Europa de sud-est, însemnând Bulgaria, România, parțial Ungaria, teritoriul fostei Iugoslavii, Grecia și Albania. Istoria începe de prin jurul anului 1500 și până după anii '90, cu un capitol introductiv despre ce s-a întâmplat, în mare, până în 1500. De asemenea, cartea are inserate și mici capitole care descriu câte un oraș important din această zonă, în funcție de perioada istorică. Aflăm astfel mai în detaliu despre Dubrovnik, Istanbul, București, Belgrad, și Plovdiv în diverse momente din istorie.

Câteva chestii pe care le-am învățat: rădăcinile conflictului din fosta Iugoslavie sunt vechi și complexe; Rusia (Imperiul Rus...) a fost mereu prezentă pe meleagurile astea pentru că voia acces la Marea Mediterană fără să fie nevoită să treacă pe la Bosfor (care era controlată de Imperiul Otoman); Europa de sud-est a fost mereu teatru de conflicte din pricina celor trei imperii care se întâlneau în această zona (aș putea spune că după anii '90 a fost cea mai lungă perioadă de pace din zonă). Deși toți slavii din zonă (Croația, Serbia, Bosnia, etc) ar fi vrut să se unească și să creeze o "Iugoslavie", proiectul a fost cumva deturnat de sârbi și de avântul lor naționalist, de aici și conflictele care au urmat; România, despre care am învățat mereu la școală că "nu a dus războaie de ocupație", a dus clar războaie de ocupație, pretinzând cele patru județe din sudul Dobrogei "just because".

7/7, dacă vreți să știți mai multe despre istoria locurilor unde trăim, cartea asta este o sursă perfectă

[Răzvan · Rating 5 out of 5]

citEști „Butoiul cu pulbere- o istorie a Europei de Sud-Est”, de Marie-Janine Calic, traducere de Cora Radulian, Litera, 2025: Bine ai venit în Balcani
„În anii ’70, locuitorii Europei de Sud-Est erau deja parte a societății industriale moderne” p.505 Marie-Janine Calic „În anii '70, locuitorii Europei de Sud-Est erau deja parte a societății industriale moderne” p.505 „Butoiul cu pulbere- o istorie a Europei de Sud-Est”, traducere de Cora Radulian, Litera, 2025
https://www.youtube.com/watch?v=NExP4...
În sfârșit am cum să împărtășesc pentru tine, fără să mă simt vinovat, ceva ce am reușit mai rar să îți povestesc la citEști. Tot aleg și renunț la istorii ale Estului Europei, ale Balcanilor. Și au tot apărut în ultimii ani. Cum în mai este Ziua Mondială a Diversității Culturale pentru Dialog și Dezvoltare, stabilită de ONU pentru ziua de 21, îți propun „Butoiul cu pulbere- o istorie a Europei de Sud-Est”. Marie-Janine Calic urmărește relațiile comunităților din această parte de lume și între ele dar și cu trepidațiile neașteptate ale istoriei marilor puteri.
„În Europa de Sud-Est, oamenii au avut legături cu orice spațiu de unde era ceva de învățat, de descoperit sau de câștigat”. p.548 Marie-Janine Calic „În anii '70, locuitorii Europei de Sud-Est erau deja parte a societății industriale moderne” p.505 „Butoiul cu pulbere- o istorie a Europei de Sud-Est”, traducere de Cora Radulian, Litera, 2025

[Brad Eastman · Rating 3 out of 5]

I read this book in anticipation of a family vacation to Greece. I wanted to learn more about an area that is on the hazy perimeter of Europe for many Americans. Ms. Calico provides a great overview of two thousand years of history. The book is a great introduction to the region, but because it covers so many disparate geographical areas and so great a span of time, at times the book feels cursory and rushed. Nevertheless, the region is unfamiliar and Ms. Calic provides a fantastic outline to begin knowledge. I would recommend having over a good map of the region, as place names are really unfamiliar.

Ms. Calic shows how the history of the region should be viewed as an history of global forces intersecting at the critical interface of east/west trade. She shows how current notions of ethnic and national identity are really recent and constantly evolving, despite attempts to make them ancient and glorious. The book is at its best when it posits side-by-side national foundational myths and shows how they are contradictory.