Mi-a plăcut și acest volum din memoriile domnului profesor Boia. Mi s-a părut echilibrat, sincer, cu mult bun simț, presărat cu acele tristeți din anii '80 - când totul părea condamnat și "contaminat" prin lipsuri, frig, cozi la Alimentară, program la TV redus la două sau trei ore seara. Obișnuit cu umorul fin din "Primul sfert de veac", cu oralitatea scriiturii domniei sale, și acest volum impresionează, mai ales prin sinteza unei vieți studioase _exemplare_ (cărți publicate, excursii de studiu, cursuri la Măgurele, cojocul permanent, sacoșele cu plocoane, excursiile internaționale cu trenul), într-o epocă pe care mai degrabă aș dori-o uitată definitiv, de care nu mă pot mândri deloc - poate maximum cu locurile fruntașe de la Olimpiada din Moscova (1980) și Los Angeles (1984) - și acestea în mare parte datorită conjuncturilor politice ale Războiului Rece etc.