Scriitorul Yu Hua a devenit o figură emblematică datorită însemnărilor sale despre China. Atât romanele, cât și eseurile sale precum este cartea de față și “China în zece cuvinte”, sunt o expresie a gândirii chineze contemporane, ce ating o multitudine de probleme ale Chinei contemporane. Asistăm, la o dezvoltare fulminantă și fără precedent a acestui stat pe arena internațională, iar tentativele de impunere ca o hegemonie economică și de subminare a Statelor Unite, pot fi observate cu ochiul liber și de un cititor neinițait. În carte sunt adunate eseurile lui Yu Hua din perioada 1999 – 2018, ce angrenează o serie de probleme sociale cu care s-a ciocnit „Dragonul Asiatic” timp de 2 decenii. Acești 20 de ani au fost definitorii și pentru profilul de scriitor a lui Yu Hua, care ne provoacă la o lectură plină de sarcasm și ironie – fără de care nu poate exista patria sa.
Am ajuns la concluzia că problema cea mai stringentă a chinezilor este corupția. China este succesoarea unui regim de tip comunist, dar cu economie de piață. Totuși la nivelul mentalității colective și psihologiei sociale, chinezii au rămas ancorați într-o “mlaștină” socială rudimentară. Corupția este resimțită, în special, la nivelurile regionale și ale autorităților locale. Numărul imens al populației, dar și rigurozitatea cadrului juridic, conjugă dorința cetățenilor de a recurge la soluționarea ilegală a problemelor cotidiene. În această ordine de idei, autorul exemplifică pe seama unor funcționari locali ubicuitatea corupției: la unii șefi din aparatul administrativ regional au fost depistate averi estimate la milioane de yuani care fusese ascunse în veceuri, grădini, sub paturi, etc. În acest context este relevantă și constatarea autorului: “Dezvoltarea economică într-un sistem politic netransparent a dus la răspîndirea corupției, iar pentru că autoritățile utilizează mijloace la fel de netransparente pentru a o combate, combaterea corupției naște corupție.”
Cum este și firesc în acest caz, un alt aspect sensibil al vieții statului chinez este economia. Ameliorarea domeniului economic pentru China la nivel global, semnifică și decădere de ordin social. În viziunea lui Yu Hua, țara sa este un jalon pentru elucidarea contrastului dintre opulență și penurie. Situația economică reprobabilă a unei părți însemnate a populației se datorează politicilor interne și valului demografic dinamic din ultimii ani. Orașele sunt supraaglomerate, iar chinezii de rând trăiesc la limita sărăciei. Din această cauză, apare și situația în care multe produse sunt falsificate și le cunoaștem a fi “chineze”. Autorul explică:
“Într-o țară în care prețurile cresc cu o viteză năucitoare, creșterea cererii pentru falsuri și produse de proastă calitate este o consecința a numărului mare de oameni săraci, care nu au posibilitatea să se bucure de produse autentice, așa că le cumpără pe cele contrafăcute, ce se găsesc la tot pasul: orez otrăvit, lapte praf și chifle din orez toxice, legume contaminate, șuncă fără pic de carne, jucării periculoase, ouă false, sau tăiței din ghips.” Yu Hua are sentimentul că mulți deplâng amarnic degradarea moralității publice, considerând-o efectul negativ al dezvoltării economice din ultimii treizeci de ani; acum societatea chineză este orientată numai spre câștig.
Ultimul făgaș al statului chinez, ce este oportun de-l remarcat, este politicul. Moștenind sistemul introdus de Mao Zedong, China se confruntă cu o criză a valorilor democratice. Forma de guvernare, pînă în prezent este una comunistă și monopartidă – un fapt ironizat de autor. El scrie că la 54 de ani ai săi nu a văzut un buletin de vot la scrutin. Autoritățile inoculează populației iluzia alegerilor democratice, arătînd buletinele de vot doar la televizor. Opinia autorului vizavi de asemenea situații este de înțeles: “Autoritățile fac tot ce pot să-i convingă pe oameni că problemele sociale își au rădăcinile în felul lor de a fi, nu în modul de guvernare. Adevărul este însă că la baza lipsei de neîncredere din societate stă în primul rând neîncrederea în autorități.”
Concluzionând, pot afirma că statul chinez se confruntă astăzi cu mai multe dificultăți endemice. Probabil, nucleul ar trebui de căutat în mentalitatea retrogradă care s-a confruntat cu o un progres economic extraordinar. Spre deosebire de alte state din fostul lagăr socialist, chinezii au reușit să îmbine dictatura de partid cu economia de piață și au creat un stat unic în istorie, unde sunt angrenate elemente pronunțate de stînga și dreapta. Totuși, eseurile lui Yu Hua rămân la nivelul contemplațiilor. Ele nu oferă unele potențiale remedii pentru soluționarea problemelor sociale și economice, dar lucrarea este interesantă și accesibilă publicului larg și în speță celor interesați de frământările societății chineze.