What do you think?
Rate this book
Maria Tănase: o fântână pe un drum secetos
„Trase smucit una dintre draperii într‑o parte în aşa fel încît lumina să cadă pe ea, sfredeli cu privirea în ochii profesorului Brauner, apoi începu:
– Cine iubeşte şi lasă/ Dumnezău să‑i dea pedeapsă!
Blestemul ieşea scrîşnit din pămînt, se aduna din cerul care răbda totul, traversa pieptul ei şi se revărsa cu putere în odaie, nu prin glasul ei, ci, frîngîndu‑i‑l, prin însuşi glasul părăsiţilor care‑i dăduseră naştere. Maria lăsă durerea să o străbată şi să se strige singură. Cînd rosti Tîrîişul şarpelui, prelungind dincolo de puterea de ascultare a celor doi bărbaţi î‑urile şi ş‑urile, genuni întregi de deznădejde şi furie neputincioasă îi cuprinseră pe toţi trei, iar odaia păru să se desprindă de lumea cunoscută şi să plutească într‑un univers de durere fără margini.
Cînd isprăvi, ducînd fără greş pînă la capăt întreg cîntecul auzit abia de două ori, Harry Brauner rămase lipit de spătarul fotoliului aşa cum rămîi într‑un automobil care prinde brusc viteză. Maria aduse cea dintîi lucrurile la locurile lor, trăgînd la loc marginea draperiei şi netezind cu palma postavul care acoperea masa. Profesorul o mai urmări o vreme, fără să se obosească să‑şi mascheze interesul sub politeţuri ce păreau acum nepotrivite în odaia în care Maria cîntase, pentru prima oară în viaţa ei, Cine iubeşte şi lasă.
– Ăsta nu‑i lucru curat, spuse într‑un tîrziu, înţelegînd că nu va descoperi mai mult din fata aceasta dacă continuă să o privească.”
– Cine iubeşte şi lasă/ Dumnezău să‑i dea pedeapsă!
Blestemul ieşea scrîşnit din pămînt, se aduna din cerul care răbda totul, traversa pieptul ei şi se revărsa cu putere în odaie, nu prin glasul ei, ci, frîngîndu‑i‑l, prin însuşi glasul părăsiţilor care‑i dăduseră naştere. Maria lăsă durerea să o străbată şi să se strige singură. Cînd rosti Tîrîişul şarpelui, prelungind dincolo de puterea de ascultare a celor doi bărbaţi î‑urile şi ş‑urile, genuni întregi de deznădejde şi furie neputincioasă îi cuprinseră pe toţi trei, iar odaia păru să se desprindă de lumea cunoscută şi să plutească într‑un univers de durere fără margini.
Cînd isprăvi, ducînd fără greş pînă la capăt întreg cîntecul auzit abia de două ori, Harry Brauner rămase lipit de spătarul fotoliului aşa cum rămîi într‑un automobil care prinde brusc viteză. Maria aduse cea dintîi lucrurile la locurile lor, trăgînd la loc marginea draperiei şi netezind cu palma postavul care acoperea masa. Profesorul o mai urmări o vreme, fără să se obosească să‑şi mascheze interesul sub politeţuri ce păreau acum nepotrivite în odaia în care Maria cîntase, pentru prima oară în viaţa ei, Cine iubeşte şi lasă.
– Ăsta nu‑i lucru curat, spuse într‑un tîrziu, înţelegînd că nu va descoperi mai mult din fata aceasta dacă continuă să o privească.”
192 pages, Paperback
First published October 1, 2019
5 people are currently reading
321 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 43 reviews
October 26, 2022
M-aş bucura sincer dacă ar traduce cineva această carte în alte limbi. Momentan însă mă voi bucura doar pe româneşte.
March 3, 2020
Simona Antonescu alege să îi povestească viața Mariei Tănase într-un sens invers cronologic și nu dă greș. Romanul său începe cu cel mai greu deceniu pentru Maria Tănase (anii 40), în care a fost un fel de minge jucată pe rând de naziști și de oamenii Siguranței, pentru a sfârși chiar ea colaboratoare a Securității comuniste (aspect neanalizat aici). Apoi regăsim perioada sa de triumf, cea a debutului, a primelor discuri și apariții la Radio și a presupusei pasiuni de-o viață pentru Constantin Brâncuși. Și apoi ne întoarcem spre copilăria tristă și lipsită de speranță. Numai că Maria Tănase și-a învins această secetă cu care s-a născut. Romanul Simonei Antonescu are miez și este consistent pentru ceea ce-și propune, o biografie romanțată.
May 13, 2024
Cine iubește și lasă…îți sună cunoscut? Țin minte anii de școală în care aveam un profesor iubitor de muzică populară. La fiecare serbare eram îmbrăcată în costum popular și, sub îndrumarea acestuia, încântam (sper) urechile părinților cu melodii de pe timpuri. Tare frumos mai era. Cartea de față, Maria Tănase, m-a dus cu gândul la acele vremuri.
La recomandarea mamei, care s-a îndrăgostit de stilul Simonei Antonescu, am pornit pe urmele unei personalități care a avut o viață tumultoasă, atât cât a fost. A murit prea repede, dar ea s-a născut deja bătrână (spun femeile din mahalaua Cărămidarilor), iar timpul petrecut pe străzile Bucureștiului a părut cumva destul.
Maria a fost o femeie iubită de toți, dar cel mai mult cred că s-a iubit ea. A știut să își păstreze demnitatea și să ajungă acolo unde îi era locul - pe podium, în privirea admirativă a semenilor ei. A fost darnică, a fost toată un zâmbet.
Tare frumos este prezentată de autoare, stilul și ritmul pe care îl propune te trimite la masa din marginea scenei pe care aceasta își desfășura activitatea și te face să dansezi odată cu rândurile.
M-am bucurat de poveste, am reascultat cântece vechi și am zâmbit în fața amintirilor. Este o recomandare? Este.
La recomandarea mamei, care s-a îndrăgostit de stilul Simonei Antonescu, am pornit pe urmele unei personalități care a avut o viață tumultoasă, atât cât a fost. A murit prea repede, dar ea s-a născut deja bătrână (spun femeile din mahalaua Cărămidarilor), iar timpul petrecut pe străzile Bucureștiului a părut cumva destul.
Maria a fost o femeie iubită de toți, dar cel mai mult cred că s-a iubit ea. A știut să își păstreze demnitatea și să ajungă acolo unde îi era locul - pe podium, în privirea admirativă a semenilor ei. A fost darnică, a fost toată un zâmbet.
Tare frumos este prezentată de autoare, stilul și ritmul pe care îl propune te trimite la masa din marginea scenei pe care aceasta își desfășura activitatea și te face să dansezi odată cu rândurile.
M-am bucurat de poveste, am reascultat cântece vechi și am zâmbit în fața amintirilor. Este o recomandare? Este.
December 3, 2022
Imi doream sa fie o lectura mai detaliata, dar mi-a lasat impresia de schita pentru un viitor roman de amploare.
Ma bucur totusi ca mi-a trezit interesul pentru destinul Mariei Tanase si voi avea in vedere cartile de inspiratie mentionate de autoare la sfarsit, documentarul realizat de TVR fiind destul de limitat in informatii.
Ma bucur totusi ca mi-a trezit interesul pentru destinul Mariei Tanase si voi avea in vedere cartile de inspiratie mentionate de autoare la sfarsit, documentarul realizat de TVR fiind destul de limitat in informatii.
Read
May 31, 2024Sa zic din start ca nu-mi place muzica lautareasca și nici muzica populara. Nici marile tarafuri celebre nu-s pe gustul meu, oricât de autentice sunt, nu-mi place muzica de pahar și asta e. Nu am ascultat Maria Tănase și nici n-am știut prea multe despre ea. Nu pot sa spun ca știu cine este acum, după lectura, dar nici nu pot sa spun ca nu știu. Exista un fel de cunoaștere, adevărat, dar spun cu mâna pe inima ca marea mărturisire a cărții a fost despre Simona Antonescu. Și ea este o premiera pentru mine și s-a dovedit a fi fântâna de pe drumul acesta. Scrierea ei este chiar ca o mustire continua din pământ, e ca izvorul care se strecoară spre suprafață. Este pe alocuri atât de frumoasă ca n-am mai fost atenta la subiect. Scrisul e ca un copil dintr-un cadru cinematografic sau ca un pui de animăluț, te uiți cu ochii doar la ei. Restul aproape ca nici nu mai contează. Au fost expresii sau idei care mi-au lărgit ochii, aha, deci așa poți?
Intr-un fel este ca un basm despre Maria Tănase, e un fel de a o defini pe ea, fără să vorbești explicit despre ea. Este ca un șirag de mici eșantioane în care este ceva din esența Mariei Tănase. Concretul din carte este relativ restrâns, impresia este aerată, rarefiată. Artista nu calcă pe pământ, este mai degrabă o proiectie ce se mișcă cu o palmă deasupra pământului. Deci, cu adevărat romanțată, fabricata mai mult de sursa simbolului care a devenit. Cartea poate sa-i supere pe cei care cautau mai multe date, mai multa istorie, mai mult document, mai multa realitate. Aceștia trebuie sa aleagă și o alta lectura coplementara.
Dar ceva categoric rămâne, ceva din spiritul vremii și ceva din farmecul acestei femei.
Ce ajuta mult povestea, este construcția, acest drum inspre inapoi aduce o dinamica temporală. Nu descrie totuși o traiectorie dreapta, timpul are niște volute strategice care nu te îndepărtează niciodată de capătul de la care a plecat. Cartea e ca un spațiu închis și rotund, nu arata ca un drum, ci ca o sferă cu atmosfera controlata.
Este posibil ca Simona Antonescu sa fi plusat cu prea mult adaos pe alocuri, dar probabil a facut-o conștient. Ma gândesc ca a fost intenționată croirea pe acest calapod, că surplusul de sentiment, de atribut, de metaforă a suflat în personaj un gaz precum heliu, l-a trimis într-un alt strat atmosferic, unul al legendelor cu mume bătrâne din cântecele străvechi.
Sa zicem, așadar, ca am pășit cu dreptul în aventura Biografiilor Romanțate.
Intr-un fel este ca un basm despre Maria Tănase, e un fel de a o defini pe ea, fără să vorbești explicit despre ea. Este ca un șirag de mici eșantioane în care este ceva din esența Mariei Tănase. Concretul din carte este relativ restrâns, impresia este aerată, rarefiată. Artista nu calcă pe pământ, este mai degrabă o proiectie ce se mișcă cu o palmă deasupra pământului. Deci, cu adevărat romanțată, fabricata mai mult de sursa simbolului care a devenit. Cartea poate sa-i supere pe cei care cautau mai multe date, mai multa istorie, mai mult document, mai multa realitate. Aceștia trebuie sa aleagă și o alta lectura coplementara.
Dar ceva categoric rămâne, ceva din spiritul vremii și ceva din farmecul acestei femei.
Ce ajuta mult povestea, este construcția, acest drum inspre inapoi aduce o dinamica temporală. Nu descrie totuși o traiectorie dreapta, timpul are niște volute strategice care nu te îndepărtează niciodată de capătul de la care a plecat. Cartea e ca un spațiu închis și rotund, nu arata ca un drum, ci ca o sferă cu atmosfera controlata.
Este posibil ca Simona Antonescu sa fi plusat cu prea mult adaos pe alocuri, dar probabil a facut-o conștient. Ma gândesc ca a fost intenționată croirea pe acest calapod, că surplusul de sentiment, de atribut, de metaforă a suflat în personaj un gaz precum heliu, l-a trimis într-un alt strat atmosferic, unul al legendelor cu mume bătrâne din cântecele străvechi.
Sa zicem, așadar, ca am pășit cu dreptul în aventura Biografiilor Romanțate.
September 1, 2020
Cartea e o adevărată încântare pentru suflet..! Cucerită iremediabil de scrierea Simonei Antonescu.
Parcă aș fi cititit o poezie, pură și sacră, caldă, luminoasă și atât de dragă inimii..,versuri dulci prin care curg viața și muzica Măriei Tănase și se împletesc într-un cântec al veșniciei.
Parcă aș fi cititit o poezie, pură și sacră, caldă, luminoasă și atât de dragă inimii..,versuri dulci prin care curg viața și muzica Măriei Tănase și se împletesc într-un cântec al veșniciei.
March 17, 2023
Am revenit la biografiile romanțate din dorința de a descoperi personalitatea celei care a fost Edith Piaf de România.
Biografia începe cu perioada anilor ‘40-‘50. Atunci când Maria Tănase era sub urmărirea Gestapo-lui, acuzată de legături cu un spion francez și evreii din țară. Descoperim aici lupta pe care a dus-o pentru eliberarea lui Maurice Nègre. Turneul în Turcia, succesul de acolo și propunerea generoasă a guvernului Turciei. Căsătoria cu Clery are loc la fel pe-atunci, mai exact în ‘50.
Descoperim în această perioadă personalitatea sa generoasă și adorația pe care i-o poartă oamenii simpli întâlniți pe stradă. Citind acest capitol îmi ziceam că prea a început autoarea cu sfârșitul și a omis povestea de dragoste dintre Maria Tănase și Constantin Brâncuși. Însă, aceasta urma în capitolul doi.
În a doua parte a romanului sunt prezentați anii ‘34-‘39. O perioadă tumultoasă în care a cunoscut adevăratul succes, dar și marea dragoste. Este perioada când are loc întâlnirea dintre Maria Tănase și Constantin Brâncuși. O întâlnire providențială care avea să o schimbe pentru totdeauna. Nu vă dau mai multe detalii, vă las doar un citat semnificativ:
“Știa că forța lui a îmbătat forța ei și a chemat-o să se adape, de vreme ce se făcuse vrednică să-l vadă. Ca și cum o zeiță întâlnise ZEUL, amândoi camuflați sub învelișuri viclene de oameni.”
Tot în această perioadă culegea cântece vechi de prin sate și-și construia repertoriul care avea să rămână nemuritor.
Ultima parte prezintă anii ‘13-‘30 adolescența și începutul începuturilor.
Felul în care este așezată biografia derutează un pic cititorul. Și nu deranjează faptul că perioadele din viața marei artiste nu sunt așezate cronologic; ci felul în care capitolul începe prezentând continuarea capitolului anterior când defapt cele ce urmează în noul capitol sunt ani premergători capitolului precedent. Încurcat da?
Este prima carte semnată de Simona Antonescu pe care o citesc, însă cu siguranță nu și ultima. Mi-a plăcut felul în care autoarea prezintă ideile, modul cum jonglează cu cuvintele și descrierile frumos pictate în slove.
Figura acestei mari personalități a culturii românești rămâne o enigmă. Probabil puțini au fost cei care au înțeles-o cu adevărat, deși mulți au admirat-o. Descoperiți cum o fetiță născută în livada cu duzi din mahalaua Cărămidarilor, în familia unui florar, cu școala oprită în a treia secundară a devenit un nume cu răsunet internațional.
“În tine esența e la suprafață, Mărie, de asta îi vrăjește și nu te mai uită…”
“Maria Tănase O fântână pe un drum secetos” de Simona Antonescu
Biografia începe cu perioada anilor ‘40-‘50. Atunci când Maria Tănase era sub urmărirea Gestapo-lui, acuzată de legături cu un spion francez și evreii din țară. Descoperim aici lupta pe care a dus-o pentru eliberarea lui Maurice Nègre. Turneul în Turcia, succesul de acolo și propunerea generoasă a guvernului Turciei. Căsătoria cu Clery are loc la fel pe-atunci, mai exact în ‘50.
Descoperim în această perioadă personalitatea sa generoasă și adorația pe care i-o poartă oamenii simpli întâlniți pe stradă. Citind acest capitol îmi ziceam că prea a început autoarea cu sfârșitul și a omis povestea de dragoste dintre Maria Tănase și Constantin Brâncuși. Însă, aceasta urma în capitolul doi.
În a doua parte a romanului sunt prezentați anii ‘34-‘39. O perioadă tumultoasă în care a cunoscut adevăratul succes, dar și marea dragoste. Este perioada când are loc întâlnirea dintre Maria Tănase și Constantin Brâncuși. O întâlnire providențială care avea să o schimbe pentru totdeauna. Nu vă dau mai multe detalii, vă las doar un citat semnificativ:
“Știa că forța lui a îmbătat forța ei și a chemat-o să se adape, de vreme ce se făcuse vrednică să-l vadă. Ca și cum o zeiță întâlnise ZEUL, amândoi camuflați sub învelișuri viclene de oameni.”
Tot în această perioadă culegea cântece vechi de prin sate și-și construia repertoriul care avea să rămână nemuritor.
Ultima parte prezintă anii ‘13-‘30 adolescența și începutul începuturilor.
Felul în care este așezată biografia derutează un pic cititorul. Și nu deranjează faptul că perioadele din viața marei artiste nu sunt așezate cronologic; ci felul în care capitolul începe prezentând continuarea capitolului anterior când defapt cele ce urmează în noul capitol sunt ani premergători capitolului precedent. Încurcat da?
Este prima carte semnată de Simona Antonescu pe care o citesc, însă cu siguranță nu și ultima. Mi-a plăcut felul în care autoarea prezintă ideile, modul cum jonglează cu cuvintele și descrierile frumos pictate în slove.
Figura acestei mari personalități a culturii românești rămâne o enigmă. Probabil puțini au fost cei care au înțeles-o cu adevărat, deși mulți au admirat-o. Descoperiți cum o fetiță născută în livada cu duzi din mahalaua Cărămidarilor, în familia unui florar, cu școala oprită în a treia secundară a devenit un nume cu răsunet internațional.
“În tine esența e la suprafață, Mărie, de asta îi vrăjește și nu te mai uită…”
“Maria Tănase O fântână pe un drum secetos” de Simona Antonescu
June 6, 2024
“Ai și tu Coloana Infinitului a ta, este Cine iubește și lasă. Să nu pierzi cântecul ăsta, să ai mare grijă de el! Iese din pământ și intră în cer.”
“Să scoți râsul din om e ușor. Greu este însă să scoți din om lacrimile și durerile, să-l faci să și le dea pe față, pentru că omul le ține pe astea ascunse și ferecate sub șapte lacăte, otrăvindu-și viața.”
Ce poveste minunată! Într-o atmosferă efervescentă și distinsă a unui București de odinioară, descoperim povestea uneia dintre cele mai îndrăgite cântărețe românești: Maria Tănase. Născută în mahalaua Cărămidarilor, viața acesteia nu a fost una simplă, însă pasiunea pentru muzică a propulsat-o pe marile scene ale lumii.
Recunosc, nu știam mare lucru despre viața ei, însă personalitatea ei aprigă și ambițioasă m-au cucerit, iar modul cum răsucea inimile oamenilor atunci când cânta nu mai are nevoie de nicio prezentare.
Nu vreau să vă stric plăcerea lecturii, eu am savurat atât povestea ei de viață, cât și stilul inegalabil al Simonei Antonescu, care a redat atât de fidel atmosfera romantică specifică acelei perioade.
Foarte mult mi-a plăcut, m-a surprins în cel minunat mod! O incursiune într-un timp nu demult apus, pe acorduri muzicale.
“Mă, eu din oase să cânt, să zic ca un scrâșnet de oase, așa, să sune ca și cum nu al meu ar fi glasul, eu numai mișc din buze, dar de cântat, cântă de fapt ei.”
“Să scoți râsul din om e ușor. Greu este însă să scoți din om lacrimile și durerile, să-l faci să și le dea pe față, pentru că omul le ține pe astea ascunse și ferecate sub șapte lacăte, otrăvindu-și viața.”
Ce poveste minunată! Într-o atmosferă efervescentă și distinsă a unui București de odinioară, descoperim povestea uneia dintre cele mai îndrăgite cântărețe românești: Maria Tănase. Născută în mahalaua Cărămidarilor, viața acesteia nu a fost una simplă, însă pasiunea pentru muzică a propulsat-o pe marile scene ale lumii.
Recunosc, nu știam mare lucru despre viața ei, însă personalitatea ei aprigă și ambițioasă m-au cucerit, iar modul cum răsucea inimile oamenilor atunci când cânta nu mai are nevoie de nicio prezentare.
Nu vreau să vă stric plăcerea lecturii, eu am savurat atât povestea ei de viață, cât și stilul inegalabil al Simonei Antonescu, care a redat atât de fidel atmosfera romantică specifică acelei perioade.
Foarte mult mi-a plăcut, m-a surprins în cel minunat mod! O incursiune într-un timp nu demult apus, pe acorduri muzicale.
“Mă, eu din oase să cânt, să zic ca un scrâșnet de oase, așa, să sune ca și cum nu al meu ar fi glasul, eu numai mișc din buze, dar de cântat, cântă de fapt ei.”
January 29, 2020
"Mă, ce este mai important și mai important într-un om? întreba ea în loc de răspuns. Sunt oasele, mă Hristule, alea țin și carne și tot. Mă, eu din oase trebuie să cânt, să zic ca un scrâșnet de oase, așa, să sune ca și cum nu al meu ar fi glasul, eu numai mișc din buze, dar de cântat, cântă de fapt ei... Morții noștri împreună cu morții lor, plânși sau neplânși, spovediți sau nespovediți, ălora dacă reușesc să le dau glas, apăi atunci să știi că nu mai stau ăștia să mă asculte tăcuți ca momâile."
December 30, 2023
Modul de scriere a Simonei Antonescu este de departe punctul forte a biografiei. Se citește ca o lucrare de ficțiune mai degrabă, colorează oamenii la fel cum s-ar schița personajele unui roman. Este și plus și minus: evident bazat pe fapte biografice, nu poate fi considerat pur biografic datorită calității sale interpretative.
Nu cred că acesta era scopul său însă; lucrarea există ca un testament viu a Mariei Tănase, și demonstrează că sufletul și esența ei au reușit să răscolească conștiința românească, și să o înțeleagă dincolo de cuvinte, în simțire.
Nu cred că acesta era scopul său însă; lucrarea există ca un testament viu a Mariei Tănase, și demonstrează că sufletul și esența ei au reușit să răscolească conștiința românească, și să o înțeleagă dincolo de cuvinte, în simțire.
May 12, 2023
O carte minunată. Una din cele mai frumoase biografii pe care le-am citit, alături de cele despre Luchian, Enescu și Preda.
July 8, 2020
Fata asta muscă, nu vorbește. așa era caracterizată Maria Tănase de către mama ei.
Mi-a plăcut mult firea aprigă și tăioasă a Mariei, felul abrupt în care lua decizii, poate și pentru că am am regăsit o parte din mine în acest comportament.
Viața Mariei Tănase nu a fost una simplă, născută în mahalaua Cărămidarilor, însă datorită pasiunii pentru muzică va ajunge în locuri nebănuite, precum Paris sau New York, iar vocea sa va rămâne înregistrată pe discuri.
O existență precum un foc viu care îi încălzește și arde pe cei din jurul său până la autodistrugere.
Mi-a plăcut mult firea aprigă și tăioasă a Mariei, felul abrupt în care lua decizii, poate și pentru că am am regăsit o parte din mine în acest comportament.
Viața Mariei Tănase nu a fost una simplă, născută în mahalaua Cărămidarilor, însă datorită pasiunii pentru muzică va ajunge în locuri nebănuite, precum Paris sau New York, iar vocea sa va rămâne înregistrată pe discuri.
O existență precum un foc viu care îi încălzește și arde pe cei din jurul său până la autodistrugere.
December 16, 2020
Am iubit această carte! Apreciez felul în care Simona Antonescu clădește cu migală povestea Mariei Tănase, însă finalul m-a lăsat cu gust amar, deoarece simțeam că acțiunea trebuia să continue... Cu toate acestea, cartea m-a impresionat și nu voi ezita să o citesc a doua oară!
June 16, 2021
O poveste, spusă minunat, inspirat și care m-a cucerit prin:
- personaje:
”Oamenii sunt făcuți din faptele lor, din întâmplările prin care trec în viață și din alegerile pe care le fac la răscruci. Maria înțelesese de mult asta și de aceea primea orice îi intra în viață cu bucurie, căci urma să se adauge vechii Marii și să ducă spre una nouă.”
- stări:
”Scena se goli. O foaie rătăcită dintr-o partitură mai pluti o vreme pe urmele ultimilor actori dispăruți în spatele cortinei, apoi își dădu sufeltul în apropierea cuștii sufleorului. Instrumentiștii își acoperiră corzile cu palmele, ca să le reducă la tăcere. În picioare, în mijlocul sălii goale, Tănase aștepta. Liniștea se strîngea ca un arc în Teatrul ”Cărăbuș”.”
-sentimente:
”Brâncuși o privi tăcut. Vorbea bine limba tăcerilor, mai precis decât cea a cuvintelor. În Maria se deșteptaseră în sfârșit Bătrânele, convinse cu greu să-i vină în ajutor în locul acela neînțeles care era atelierul lui. Se lăsă privită cum se lasă vara spălată de apele ploilor calde. Îi arătă un surâs învingător, iar el încuviință din cap, îmblânzindu-și privirile.”
Și povestea, potrivind admirabil cuvintele și întâmplările, te poartă înapoi în timp, spre izvoare, spre începuturi, fără să simți că ar fi ceva nefiresc în asta!
- personaje:
”Oamenii sunt făcuți din faptele lor, din întâmplările prin care trec în viață și din alegerile pe care le fac la răscruci. Maria înțelesese de mult asta și de aceea primea orice îi intra în viață cu bucurie, căci urma să se adauge vechii Marii și să ducă spre una nouă.”
- stări:
”Scena se goli. O foaie rătăcită dintr-o partitură mai pluti o vreme pe urmele ultimilor actori dispăruți în spatele cortinei, apoi își dădu sufeltul în apropierea cuștii sufleorului. Instrumentiștii își acoperiră corzile cu palmele, ca să le reducă la tăcere. În picioare, în mijlocul sălii goale, Tănase aștepta. Liniștea se strîngea ca un arc în Teatrul ”Cărăbuș”.”
-sentimente:
”Brâncuși o privi tăcut. Vorbea bine limba tăcerilor, mai precis decât cea a cuvintelor. În Maria se deșteptaseră în sfârșit Bătrânele, convinse cu greu să-i vină în ajutor în locul acela neînțeles care era atelierul lui. Se lăsă privită cum se lasă vara spălată de apele ploilor calde. Îi arătă un surâs învingător, iar el încuviință din cap, îmblânzindu-și privirile.”
Și povestea, potrivind admirabil cuvintele și întâmplările, te poartă înapoi în timp, spre izvoare, spre începuturi, fără să simți că ar fi ceva nefiresc în asta!
August 19, 2025
"Maria Tănase. O fântână pe un drum secetos" este scrisă de Simona Antonescu, care deapănă cele mai importante momente din viața artistei 🎙️ Cronologia este inversată, ceea ce îi oferă un aer misterios, o anchetă ce pornește din punctul critic și ne duce înapoi pe urmele eroinei și a drumului ce l-a avut de parcurs 🎙️ Mai multe despre carte am scris într-un articol publicat pe blog ✍️
https://ciobanuldeazi.home.blog/2025/...
"- Tot risipesc. Risipa e sensul vieții, neică. Cine-l află e liber. Ia risipește și tălică o dată numai, și-ai să vezi câtă bucurie și libertate adevărată se află acolo. Dă-ți banii, dă-ți inima, dă-ți casele și zilele. Astea toate sunt cătușe. Eu cred că toată lumea ar putea cânta ca mine dacă ar ști să risipească."
https://ciobanuldeazi.home.blog/2025/...
"- Tot risipesc. Risipa e sensul vieții, neică. Cine-l află e liber. Ia risipește și tălică o dată numai, și-ai să vezi câtă bucurie și libertate adevărată se află acolo. Dă-ți banii, dă-ți inima, dă-ți casele și zilele. Astea toate sunt cătușe. Eu cred că toată lumea ar putea cânta ca mine dacă ar ști să risipească."
July 1, 2024
Atât de duioasă această carte! Atât de multe gânduri mi-au rămas după ce am terminat-o! Și nu datorită doar vieții de poveste a Mariei Tănase, cât a talentului deosebit al Simonei Antonescu. Scrie atât de frumos și dezvăluie atât de natural întâmplări dintr-un trecut fermecător și plin de magie. Atât de mult m-am emoționat, am zâmbit, am înțeles, am lăcrimat...frumoasă carte
May 18, 2021
O carte uimitoare. Am fost surprinsă de cât de bine este scrisă și cât de romantic redă atmosfera Bucureștiului de acum aproape un veac. M-am îndrăgostit de personalitatea Mariei (despre care recunosc că nu știam nimic) - o româncă adevărată cu principii exemplare și un model de cum putem fi mai buni și mai atenți la cei din jur. Toată povestea a fost pentru mine o melodie al cărei ritm e creat de un cioplitor bun (aluzie la o scenă de dragoste pe care o veți descoperi citind cartea).
March 23, 2024
Simona Antonescu excelează în scrierea romanelor de factură istorică, deci s-o supui la scrierea unei biografii romanțate despre Maria Tănase, Pasărea măiastră, una dintre cele mai puternice voci ale României și personalități din perioada interbelică și timpuriu comunistă, este floare la ureche.
Și totuși, mi s-a părut că s-a sfârșit prea repede, iar asta nu din pricina faptului că aș fi fost eu atât de prins, de investit în poveste, ci din cauză că a fost, în primul rând, foarte scurtă(deși bibliografia cărții pare destul de stufoasă), iar apoi, în al doilea rând, am citit mult prea puțin din Maria Tănase față de cum aș fi vrut/ cum m-aș fi așteptat.
În rest, o poveste bine construită, foarte interesantă abordarea invers cronologică a evenimentelor, multă naturalețe în limbajul personajelor, numai lucruri pozitive...
,,- Să scoți râsul din om e ușor, îi spunea ea Aurorei. Muzica de revistă face asta, e simplă, ușor de reținut și zglobie, nu te pune pe gânduri. Greu este însă să scoți din om lacrimile și durerile, să-l faci să și le dea pe față, pentru că omul le ține pe astea ascunse și ferecate sub șapte lacăte, otrăvindu-și viața. Din pricina asta muzica de revistă nu-i pentru mine, lucrurile ușoare nu-s pentru mine, mă plictisesc. Prind viață numai când întâlnesc pe cale un lucru greu de făcut, acela mă stârnește și mă umple de energie."
Și totuși, mi s-a părut că s-a sfârșit prea repede, iar asta nu din pricina faptului că aș fi fost eu atât de prins, de investit în poveste, ci din cauză că a fost, în primul rând, foarte scurtă(deși bibliografia cărții pare destul de stufoasă), iar apoi, în al doilea rând, am citit mult prea puțin din Maria Tănase față de cum aș fi vrut/ cum m-aș fi așteptat.
În rest, o poveste bine construită, foarte interesantă abordarea invers cronologică a evenimentelor, multă naturalețe în limbajul personajelor, numai lucruri pozitive...
,,- Să scoți râsul din om e ușor, îi spunea ea Aurorei. Muzica de revistă face asta, e simplă, ușor de reținut și zglobie, nu te pune pe gânduri. Greu este însă să scoți din om lacrimile și durerile, să-l faci să și le dea pe față, pentru că omul le ține pe astea ascunse și ferecate sub șapte lacăte, otrăvindu-și viața. Din pricina asta muzica de revistă nu-i pentru mine, lucrurile ușoare nu-s pentru mine, mă plictisesc. Prind viață numai când întâlnesc pe cale un lucru greu de făcut, acela mă stârnește și mă umple de energie."
August 24, 2020
Mi-a plăcut modul in care Simona Antonescu a reusit sa redea ritmul, atmosfera acelor ani si magnetismul Mariei Tanase. Prin intermediul acestei carti am patruns intr-o epoca in care nu am trait, dar careia am putut sa ii percep notele muzicale si aromele. Mi-as fi dorit ca povestea sa fi continuat.
July 11, 2024
"Oamenii sunt făcuți din faptele lor, din întâmplările prin care trec în viață și din alegerile pe care le fac la răscruci."
Nu știam mai nimic despre Maria Tănase înainte de a citi acest volum, dar mereu am fost curioasă să aflu cât mai multe despre viețile oamenilor, mai ales ale românilor. Așa se face că am ales această carte de nici 200 de pagini pentru a o descoperi pe Maria Tănase. Structura este una interesantă pentru că începe cu sfârșitul, cu perioada anilor '40 când Maria a avut de-a face cu naziștii și Securitatea. Acestei perioade tumultuoase îi urmează (sau o precede) perioada triumfului, a strălucirii, a primelor discuri și a celebrității pentru a încheia lectura cu prima parte a vieții Mariei - copilăria.
Simona Antonescu are un dar în a scrie și a descrie societatea românească de mult trecută și personajele ei. Același stil de scris înconfundabil l-am regăsit și între paginile cărții despre Maria Tănase, un carusel de emoții și trăiri, un tablou zugrăvit în cele mai minunate culori, o melodie cu cele mai frumoase note auzite vreodată de urechea omului.
Nu este o biografie în adevăratul sens al cuvântului și asta ar putea fi mai puțin apreciat de cititori la prima vedere, dar pe mine m-a fascinat și am savurat fiecare cuvânt citit.
"Risipa e sensul vieții, neică. Cine-l află e liber. Ia risipește și tălică o dată numai, și-ai să vezi câtă bucurie și libertate adevărată se află acolo. Dă-ți banii, dă-ți inima, dă-ți casele și zilele. Astea toate sunt cătușe."
Nu știam mai nimic despre Maria Tănase înainte de a citi acest volum, dar mereu am fost curioasă să aflu cât mai multe despre viețile oamenilor, mai ales ale românilor. Așa se face că am ales această carte de nici 200 de pagini pentru a o descoperi pe Maria Tănase. Structura este una interesantă pentru că începe cu sfârșitul, cu perioada anilor '40 când Maria a avut de-a face cu naziștii și Securitatea. Acestei perioade tumultuoase îi urmează (sau o precede) perioada triumfului, a strălucirii, a primelor discuri și a celebrității pentru a încheia lectura cu prima parte a vieții Mariei - copilăria.
Simona Antonescu are un dar în a scrie și a descrie societatea românească de mult trecută și personajele ei. Același stil de scris înconfundabil l-am regăsit și între paginile cărții despre Maria Tănase, un carusel de emoții și trăiri, un tablou zugrăvit în cele mai minunate culori, o melodie cu cele mai frumoase note auzite vreodată de urechea omului.
Nu este o biografie în adevăratul sens al cuvântului și asta ar putea fi mai puțin apreciat de cititori la prima vedere, dar pe mine m-a fascinat și am savurat fiecare cuvânt citit.
"Risipa e sensul vieții, neică. Cine-l află e liber. Ia risipește și tălică o dată numai, și-ai să vezi câtă bucurie și libertate adevărată se află acolo. Dă-ți banii, dă-ți inima, dă-ți casele și zilele. Astea toate sunt cătușe."
April 27, 2020
O călătorie în timp, invers cronologic, pe ritmuri e lăutărească.
January 16, 2021
"Oamenii sunt facuti din faptele lor, din intamplarile prin care trec in viata si din alegerile pe care le fac la rascruci."
December 31, 2021
Cartea a reusit sa-mi faca piele de gaina de cateva ori, cand a reusit sa surprinda momente in care personalitatea Mariei Tanase iesea la iveala. Cu toate astea, nu pot spune ca m-a cucerit. Am perceput cartea ca mersul unui copil care invata sa umble: se ridica pe cele doua picioare in toata maretia lui de biped, dar se poticneste repede si cade neputand sa-si tina echilibrul.
Cred ca e greu sa concurezi cu personalitatea Mariei si sa te ridici la inaltimea la care au inaltat-o cantecele ei. Poate daca autoarea ar fi scris cartea cativa ani si cateva carti mai tarziu, ar fi avut mai multa putere sa sustina povestea vietii Mariei. Totusi ma bucur ca am citit-o, are ceva "seva" de extras.
Cred ca e greu sa concurezi cu personalitatea Mariei si sa te ridici la inaltimea la care au inaltat-o cantecele ei. Poate daca autoarea ar fi scris cartea cativa ani si cateva carti mai tarziu, ar fi avut mai multa putere sa sustina povestea vietii Mariei. Totusi ma bucur ca am citit-o, are ceva "seva" de extras.
January 16, 2023
”…aș vrea ca pe un drum secetos și dornic de apă să se facă o fântână.” Testamentul Mariei Tănase
Atât de frumos a scris Simona Antonescu despre Maria Tănase încât, în momentul în care am terminat lectura, mi-aș fi dorit să mai existe o continuare undeva.
Deși cunoșteam deja o parte din viața Mariei Tănase, Simona Antonescu a reușit să-mi capteze atenția total, iar nenumăratele interacțiuni ale Mariei cu oameni celebri precum Brâncuși, Constantin Tănase sau Dimitrie Gusti au conturat și mai bine caracterul Mariei.
O recomand cu tot dragul.
Atât de frumos a scris Simona Antonescu despre Maria Tănase încât, în momentul în care am terminat lectura, mi-aș fi dorit să mai existe o continuare undeva.
Deși cunoșteam deja o parte din viața Mariei Tănase, Simona Antonescu a reușit să-mi capteze atenția total, iar nenumăratele interacțiuni ale Mariei cu oameni celebri precum Brâncuși, Constantin Tănase sau Dimitrie Gusti au conturat și mai bine caracterul Mariei.
O recomand cu tot dragul.
January 11, 2025
O carte superbă, mai mult decât o biografie, un roman. Aflăm fix ce avem nevoie să știm despre Maria Tănase - dragostea ei pentru muzică mai presus de orice altceva și sacrificiile pe care le-a făcut pentru a cânta - și nu date biografice seci. Artificiul folosit de scriitoare pentru a-i povesti viața (inversarea temporală) a fost exact ce trebuia pentru ca acest volum să se termine într-o notă pozitivă.
August 30, 2020
Imprumutata de la Bookster. Am vazut aceasta serie la finalul starii de urgenta din Romania cand am avut ocazia sa vizitez Libraria Humanitas Oradea. Poate e momentul sa ne orietam atentia spre valorile romanesti si spre autorii romani. Urmeaza si celelalte nume uriase ale seriei: Cioran, Brancusi, Enesco, Luchian... 5/5
May 17, 2021
Cartea este exact ceea ce-și propune: o biografie romanțată. Unele pasaje par prea „romanțate” ca să fie viață reală, dar poate sunt, nu știu. Însă este foarte bine scrisă, iar inversarea temporală este și el un artificiu care pică bine în context.
June 18, 2022
Au zis-o si alții înaintea mea, și nu e o exagerare: cartea asta e un balsam, un poem :) Romantică fără a fi siropoasa, istorică fără a plictisi - într-un cuvânt - nota 10:) Ma rog, 5 ⭐, pe Goodreads :)
Displaying 1 - 30 of 43 reviews