Nașterea cetățeniei democratice: femeile și puterea în România modernă

by Maria Bucur, Mihaela Miroiu, Magda Dragu (trad.)

„De-a lungul istoriei moderne, femeile au luptat să fie recunoscute în totalitate ca ființe umane: moral, intelectual, precum și ca cetățene cu drepturi politice și civile depline. La nivel global, nenumărate femei nu se bucură nici astăzi de cetățenie deplină sau de egalitate de gen. Volumul de față examinează drumul femeilor către cetățenie democratică, așa cum s-a conturat în ultimii 70 de ani în România.“ – MARIA BUCUR, MIHAELA MIROIU

„Prin incursiunile în istorie, în etnografie și în domeniul analizei politice, Nașterea cetățeniei democratice. Femeile și puterea în România modernă se constituie într-un adevărat tur de forță. Toți cei interesați de Europa postcomunistă vor dori să citească această carte, care dezbate chestiuni de referință în România, Polonia și Ungaria. Temele sale principale ‒ statutul femeilor, puterea și democrația ‒ se adresează atât cercetătorilor, cât și publicului larg.“ – JEFFREY C. ISAAC, Indiana University, Bloomington

Genres: Feminism, Romania, History, Nonfiction, Sociology, Politics

332 pages, Paperback

First published October 1, 2018

About the author

Maria Bucur is an American-Romanian historian of modern Eastern Europe and gender in the twentieth century. She has written on the history of eugenics in Eastern Europe, memory and war in twentieth-century Romania, gender and modernism, and gender and citizenship.

Reviews

[catinca.ciornei · Rating 4 out of 5]

I was lucky enough to pick up this book (in Romanian) on a whim. I read it fast, with high interest, and I enjoyed it! Of course, bear in mind one has to have patience and tolerance for scholarly writing; although a bit dry (it's a sociologic study after all), the information it reveals is intriguing. The authors explain the results of their study (interviews and focus groups during 2009 - 2010) on 101 women in Hunedoara, who were asked to chart their passage from communism to democracy during Romania's last decades. My only regret is that the study is not more recent; although the results mostly make intuitive sense even now, I would have really liked to see what today's (2016-2019) women have to say about Romania.
The book says so much about fascinating subjects, like (i) how did Romania's profound gender-normative traditions arise (no surprise: deeply held Christian Orthodox norms, which encircled our forbearers long before any state regulations did); (ii) why is the participation rate in NGO's so low today; (iii) why we don't generally socialise with neighbours or other people outside our close family (the so-called third place which is non-existent for our countryfolk); (iv) how did physical beauty emerge as a characteristic for ideal women in the younger generation's view (this was not mentioned by older women; hint: TV); (v) how communism's apparent levelling of gender differences actually normalised and entrenched the profound paternalistic structures of work & family relations; (vi) how 1966's ban on abortions affected women; (vii) how do women today view politics (poorly) and how / if they plan to get involved (not really, unfortunately). Generally, this volume offers an enriching view of gender relations in our complex society; it holds a social and political lens to our daily lives.
On a personal note, it made me better understand my mother's views and her grand historical experiences (she was 33 in 1989, when Romania became an official democracy); a quote sums up nicely what was likely her experience also: "each women simply tried to live her life within her own history".
I would have liked the summary message to be sunnier, but "despite the negative impact in their lives, with few exceptions, the women interviewed did not articulate a wish to detach from the deeply patriarchal character of Romanian society".
Relevant reading for anyone who wishes to better understand Romania today.

[Lorena · Rating 5 out of 5]

Eu o apreciez foarte mult pe Mihaela Miroiu și chiar dacă nu am citit integral o carte scrisă de ea sau la care să fi contribuit (până acum), știam cum se exprimă și cum expune problemele din societate. Mi-a plăcut foarte mult cartea, pentru că îmbină frumos partea de cercetare propriu-zisă cu partea de istorie. Este ușor de citit, oferă informații despre evenimente istorice și personalități cheie, iar notele de subsol ajută cititorul, fiind de cele mai multe ori explicative, nu doar cu referință la o anumită carte/studiu. Este o carte bună și pentru persoanele care nu știu nimic despre feminism.

[Bianca Popa · Rating 5 out of 5]

Până acum nu am avut o imagine clară asupra ideii de feminism în România, respectiv cum s-a dezvoltat ea de-a lungul timpului. Mi se pare că această carte reușește să combine excelent studiul calitativ cu explicațiile istorice. Foarte eye-opening, m-a ajutat să înțeleg multe comportamente/idei pe care le-am văzut la mama sau bunica mea.

[Bianca · Rating 3 out of 5]

The translation from Romanian language is not great and the book is sometimes hard to read for this reason, but the interviews are revealing and well-structured. I appreciate the broadness of discussed topics.

[Madalina Marchis · Rating 3 out of 5]

3.5
Propunerea inițială în a combina istoria contemporană a României şi sociologia este una foarte interesantă. Din nefericire ultimele capitole, unde femeile din Hunedoara sunt invitate să facă o reflexie despre politica din ani 2000-2010, narativa autoarelor tind să picteze societatea post-comunistă ca una egalitară. Tonul este unul foarte subtil dar pare a afirma că odată cu intrarea capitalismului în România una dintre lucrurile care se schimba radical este statutul femeii şi egalitatea de gen. Nu cred că realitatea şi analiza acesteia poate fii chiar aşa de simplificată. Doar ultimul capitol, care apare numai în ediția română, ne dă de înțeles cât de inegală este societatea română actuală şi cât drum mai este de făcut. În acelaşi timp ele afirmă că poate România se afla intr-o eră postfeministă, unde misoginia şi sexismul erau depăşite. Concluzia e că în ani 2000-2010 era egalitate si din 2017 deja nu? Tonul este puțin confuz la fel ca şi partea finală a cercetării.
Încă despre inegalitatea între bărbați şi femei, capitol denumit de cele doua autore drept "Comunismul: un patriarhat de stat" singurul meu repar e că nu mi se pare că doar în această perioadă acest partriarhat era prezent şi evident. Poate că în această perioadă era mai marcant, dar mi-ar fii plăcut ca această idee să fie mai explorată în carte.