Jazz pentru iguane

by Răzvan Andrei

"Jazz pentru iguane" e primul volum relevant de poezie in cheie LGBT din Romania, deci si-a rezervat din capul locului o pozitie istorica. Dar interesul sau nu se limiteaza la acest context socio-poetic amplificat de apropierea unui referendum pentru familie.

Razvan Andrei ofera o poezie maximalista, in care senzorialitatea electrica, eclecticasi multipla, pusa sub semnul lui Walt Whitman, explodeaza controlat intr-un desen conceptual auster de tip ikebana. - Mihai Iovanel

Genres: Poetry, Romanian Literature, LGBT, Queer, 21st Century

112 pages, Paperback

First published January 1, 2019

About the author

Răzvan Andrei (n. 7 august 1981, Galați) este poet, pictor, traducător şi redactor de carte. De-a lungul timpului, a scris pentru Adevărul literar şi artistic, România literară, Luceafărul, Idei în dialog, Scena 9 şi Poesis internațional.

A citit versuri la Institutul Blecher, Nepotu' lui Thoreau, Nocturnele de poezie ARCEN, Poezia e la Bistrița, FILIT și Lit out loud.

Reviews

[Ruxandra (4fără15) · Rating 4 out of 5]

Spre voi mă îndrept – diformi, anormali, monștri cu inimi temătoare,
Scheletice chipuri, paria cu aureolele făcute cercei la urechea dreaptă
Și mucenici ai bolilor cu transmitere sexuală!
La picioarele spânzurătorilor de care atârnați, scuipați în obraz de părinți, urâți de prieteni, mă așez
Și pe voi, copii cu frica în oase, vă îmbrățișez din inima propriei mele frici.
Eu nu sut eu dacă voi nu sunteți și contradicțiile mele sunt mai groaznice
Dacă nu-s și contradicțiile voastre, coșmarurile mele mai negre dacă nu se-ntâlnesc cu ale voastre!

[Iuliana Cazan · Rating 5 out of 5]

o carte excelentă! punct!

[Ramona Cantaragiu · Rating 5 out of 5]

Așa cum spune și Medeea Iancu, nu cred că voi prinde zilele în care Elegie pentru copilul homo va fi inclusă în manualele de limba română și nici nu știu dacă acele zile vor veni vreodată, dar văd cartea asta ca pe un start excelent pentru poezia/proza LGBT din România.

"Hei, tu, copil al anilor în care ne-am chinuit să trăim, spune-mi dacă mai e cineva aici!
Hei, tu, copil al părinților heretosexuali, tu care stai gol în tăietura ferestrei
și privești peste acoperișuri cu poftă de canibal, copil al veștilor triste,
dacă ajungi mai devreme,
așteaptă-mă!
Hei, tu, din satul în care te sufoci îndrăgostit de brațele tatălui tău, de coapsele lui protectoare,
Tu, care ștergi cu mâneca hainei tale luminile de pe lucruri,
așteaptă-mă!
Hei, tu, care porți în tine o vină mai veche decât a străbunicilor,
tu care n-ai voie să fii,
așteaptă-mă!"

[Sinziana (cititorisme) · Rating 4 out of 5]

n-am citit niciodată (cred) un volum de poezii atât de variat, care să mă facă să râd, să mă întristez, să meditez; care să aibă metatext religios, filosofic, literar, politic șamd.
celor marcați de faptul că poezia contemporană n-are rimă - și atunci, cică, nu e poezie - le recomand volumul lui Răzvan Andrei, care (versat om) scrie și în rimă, și fără rimă.
Mi-ar fi greu să aleg un pasaj/poem preferat, dar las mai jos câteva care mi-au rămas în minte.

Ai reținut că scriu.
Îți plăcea să-ți citesc, să-ți descriu
Cum stă treaba cu inima frântă
Și ce se-ntâmplă când poetul strănută,
Cum e cu boala lui literară,
De ce stă în jeg, de ce se strofoacă:
Ce vrea el anume din cuvinte să facă?
Ai adormit, apoi, cu capul pe-o sticlă.
Putea fi de vodcă sau de vin de Bordeaux,
La o adică.
/În poem aș vrea să fiu delicat.
Să pară că-s nobil, că-s rafinat./
Așa că te-am învelit în hârtie,
Ți-am aprins lampa - căldură să-ți fie-
Și m-am întors pe o parte să scriu poezii,
Să mă mir ca un prost cât de-aproape poți fi.

***
M-am făcut librar, mama!
Îi vând pe poeți ca pe săpun! Ca să-mi plătesc chiria, lumina și internetul.
Ca să pot scrie și eu poeme disperate, mama.
Ca să poată și urmașii mei, librarii, să aibă cu ce să-și cumpere un kil de varză sau o conopidă și țigări.

***
Dar tristețile mele sunt ca revoluțiile de catifea-
N-au nici curajul apocalipsei, nici îndrăzneala tăcerii.

***

Tu singur știi ce-i moartea, Socrate/
Învață-ne s-o murim bine și noi!

[Sandra Saade · Rating 5 out of 5]

Atât de singur, mamă, sunt
Că îmi pup noaptea mâinile pe frunte.

[…]

Dar tristețile mele sunt că revoluțiile de catifea -
N-au nici curajul apocalipsei, nici îndrăzneala tăcerii.
Sunt ca acele corăbii din hidrosferă
Ce au pescajul unei coji de nucă
Fâțâindu-se pe o creastă de tsunami.

[Edina (azi_citim) · Rating 3 out of 5]

*3.5 ⭐️

(probabil e defect profesional, dar pe mine m-a terminat folosirea incorecta a pluralului pentru “virus” :))) termenul corect e virusuri, virușii sunt doar la calculatoare)

am abandonat cartea asta aproape un an de zile tocmai din cauza ca n-am prea rezonat cu ea, dar dupa ce am reluat-o acum doua saptamani am ajuns la concluzia ca am abordat-o eu prea analitic prima data si ca de fapt, chiar sunt multicele poeme in ea care sunt pe gustul meu

[silly shark · Rating 5 out of 5]

Călătorie nocturna pe mare

" și mii de venirea
au plecat
sa te caute
prin bancuri de dorade
de macrou de sirene
balene și stridii
tăind valurile
ca spadele de marlini
bătrânul și marea
orbecaiau
dar nu apăreai
si nu te nasteai
nu mai erai
odată "

[Lavinia Băra · Rating 4 out of 5]

O poezie rogvaiv nuanțată. Profunzimi și emoții. 🤍

[Marian Dinu · Rating 4 out of 5]

Whoa... nici nu stiu cum sa va recomand cartea aceasta. Sa zicem ca in momentul in care o incepeti este ca atunci cand initiati noua colectie de cartonase Star Wars de la Kauflad. Serios! Adica, la primele cumparaturi veniti acasa cu 6 pliculete = 12 cartonase. Primele voastre cartonase pe care le deschideti. Fiecare cartonas este o surpiza placuta si fiecare cartonas creaza o emotie intensa: Leia! Luke! Vader! Jar-Jar Binks!, uite-l si pe Chewie! R2-D2, wow, si pinguinii aia mici de-i manca Chewie, Boba Fett. Tare! Fiecare vers al poeziilor te entuziasmeaza, fiecare metafora pare wow, cuvintele si expresiile socante te tin "in priza" pagina dupa pagina.

Incet incet, pe masura ce completezi paginile albumului cu cartonase se releva si aspectul general intunecat al colectie. Exact ca si acest volum de povestiri in care moartea, nespusul cu voce tare, sexul, revolta si chircirea interioara se impletesc pagina dupa pagina. Apoi, la un moment dat cartonasele incep sa se repete. Ajungi la al cincilea Jar-Jar Binks si la al treilea Boba Fett. Incepi sa rupi mai repede plicurile zabovind mai putin asupra figurilor pe care deja le ai in colectie, asteptand cu nerabdare ceva nou.

Din fericire momentele de wow, sunt destul de dese de-a lungul cartii. Chiar si dupa ce te familiarizezi cu atmosfera ei, vei continua sa gasesti pe fiecare pagina o gema unica, un personaj nou pe care sa-l adaugi bucuros si entuziast la colectie.

Va recomand sa luati cu voi aceast mic volum de poezii la vara, la mare. Da, spuneam ca este mai degraba intunecat si cred ca cel mai bun loc sa il cititi este in timp ce va topiti de caldura pe un sezlong, cand soarele v-a batut atat de mult in cap si lumineaza atat de tare incat trupurile aproape dezgolite din jurul vostru par a incepe sa se prelinga pe la colturi si totul lancezeste. Cred ca acela este momentul perfect sa intrati in atmosfera cetoasa si infrigurata a acestei carti.

[Delia Pangrate · Rating 3 out of 5]

(3.5 steluțe)
Acest volum de poezie mi-a stârnit interes, dar în unele momente m-am simțit puțin blocata în ambiguitatea a câtorva poezii. Este în regula, nu sunt obișnuită cu cititul poemelor, însă mi-a făcut plăcere sa experimentez ceva nou.
~~
"Îmi așez măna aproape de creștetul tău, îmi las palma să se obișnuiască încet cu căldura,
Dar nu te pot atinge. Distanța dintre noi e mai fină decât foița de Biblie, dar nu te pot atinge.
Stăm față în față, opaci, locuind în dimensiuni diferite și doar ne presimțim.
Nu, eu nu-s poemul tău! Sunt exageza ta - mereu greșită, întotdeauna greșită, falsificatoare."

[Diana · Rating 4 out of 5]

Polifonia textelor lui merge de la deznădejde mocnită și certitudine senzorială la exuberanță lingvistică și, foarte important, apropiere. Sunt câteva poeme care se adresează mamei și care, prin recursul la confesiune, lasă să se întrevadă o anumită fragilitate și o infinită răbdare pentru ce înseamnă împărtășirea diferențelor fundamentale dintre oameni: „De când m-ai trimis în lume/Au trecut câteva zodii peste noi./Acum, astupă-ți urechile – am să înjur de mamă!” (p. 36)

https://citestema.ro/anatema-dorita-d...

[Adrian Florin · Rating 5 out of 5]

wow

[Diana Maria - Talida · Rating 5 out of 5]

„Îmi e totuna: faptele /dacă există/ se petrec
la distanță egală de mine,
Iar structura altei lumi, cu reglările ei de conturi, cu
pedepsele, cu laurii ei,
Se face franjuri la picioarele mele.
Nu, nu, nu! Eu nu mă cocoț pe taraba suferințelor
Să spun că toate-s ale mele. În mine au ecou doar
câteva, puține strigăte
Și, chiar dacă urechea mea le percepe și pe celelalte,
Cu o urmă de regret le lasă să se prelingă pe
timpane, fără zgomot.

Dar, uneori, în câte-o dimineață de ianuarie,
Te iau în brațe și te sărut pe frunte și pe buze și pe ochi
Și inspirăm adânc și, atunci abia, în sincopa aia temporală,
Ne regăsim consolarea, uitând de zei, de lumi
probabile și adevăruri.”

[merima · Rating 3 out of 5]

Prolegomene la Metoda paranoico-critică

[...]

III.
metoda permite cunoaşterea supra‑realului
sau întruparea acestuia în operă
existenţa se află în altă parte
a dezertat
sensul e ca aurorele boreale
se vede doar pus sub reflector
secundele omului‑operă se adună în imagini cochilii
　　verde salvie magenta
universurile omului‑operă nu se pot număra
misticul doar arată

[Andrei Paraschiv]

2,5/3⭐️

[Gabs · Rating 5 out of 5]

LOVED IT!🥺🫶

[Mina H · Rating 5 out of 5]

Răscolitor și extrem de bun acest volum de debut al lui Răzvan. Un debut care (va) tot scrie istorie. ❤️

[RAI · Rating 5 out of 5]

Trebuie să recunosc: Eu atâta dragoste în poezie lipsită de orice urmă de patetism, demult nu mi-a mai fost dat să găsesc....Așadar, 5 stele că doar atât se poate.

[Yigru Zeltil · Rating 4 out of 5]

Cartea asta nu este tocmai ”millennial poetry”.

Poezia lui Răzvan Andrei nu prea seamănă cu ceea ce scriu alți poeți de vârsta sa, are mai multă vervă, imaginație, versatilitate și cultură poetică afișată, ambițiile și sursele sale de influență sunt mai afine cu generația lui Mircea Cărtărescu, cu o diferență: fiind un poet gay care a studiat și teologia la un moment dat, unele din aceste poezii au o componentă teologică subversivă. Atât de subversivă încât am scris o cronică și revista la care trimisesem inițial, printre altele, a suprimat aceste versuri citate:

„Creștinilor, voi vă cununați ca să v-o puneți!/ … / Creștinilor, voi apucați de pulpe iubirea,/ O îmbrăcați în călugăriță, o trimiteți la produs/ Și-o ridicați pe cruce pentru îndrăzneală./ ... / Umpleți Edenul cu norme și codexuri,/ Pe hârtie milimetrică parcelați grădinile fericirii/ Ca inmeni să nu se înalțe mai sus de o șchioapă și-un sfert/ Peste siropul acid în care vă bălăciți./ … / Vă hrăniți cu Absolutul ca niște termite vorace –/ Plesniți de putoare transcendentă,/ Strecurați prin clepsidre de alabastru orice revoltă/ Și-o faceți a voastră, mai diluată,/ Ca și cum duhul sfânt ar avea mai mult de două aripi./ ... / Pășesc pe sticlă pisată și vă întorc spatele./ Îmi torn plumb în urechi să se-ncheie litaniile/ Și-mi pun genunchere ca nu cumva,/ Pomenindu-mă chinuit în raiul creștin,/ Să-mi belesc pielea delicată a instinctelor” (Psalm 1).

Cronica o puteți citi în publicația Prăvălia Culturală: http://pravaliaculturala.com/article/...

A mai apărut între timp o ediție revizuită și adăugită la Curtea Veche, pe care v-o recomand să căutați (despre ea probabil că voi mai scrie la un moment dat).

[oti · Rating 4 out of 5]

Acum, când soarele se face mai mic
Decât inima unui tortionar,
Te-as lua in brate
Sate làfai acolo
Ca intr-un pat de faraon.
Acum, când pentru tote bolile
-a inventat câte un vaccin,
Te-as cultiva intr-o eprubetà
Si, la maturitate,
Mi-as face o injectie cu tine,
Säle-arät oamenilor de stintà si doctorilor
Cà mai existà boli pe lume
De care nu te poti vindeca.

[Daria · Rating 5 out of 5]

Un subiect tabu în literatura românească stă la baza volumului ce a trecut aproape neobservat, câștigând un singur premiu la concursul „Literatura tinerilor”. Curajul lui Răzvan Andrei de a aborda tema homosexualității este un moment istoric pentru cultura noastră și un început de speranță și înțelegere pentru membrii comunității LGBTQ+. Scriind în numele unui așa-zis „noi” generic, poetul vorbește în numele tuturor celor traumatizați de societatea actuală, invalidați de prieteni, familie și necunoscuți, cei ai căror apropiați se întreabă unde au greșit, de parcă suferă de o boală incurabilă ce le va fura din zile. Ca răspuns, Răzvan Andrei, în poemul „Lăsați Moartea să-și vadă de treabă”, stă în fața acestor oameni, considerând Moartea absolut necesară, fiind cheia unei temnițe pline de durere și suferință.
„Elegie pentru copilul homo”, acest imn al unei comunități de „diformi, anormali, monștri”, cred că este unul dintre cele mai importante și puternice poeme ale acestui volum, o revoltă socio-politică ce asigură validarea identității sale și celorlalți prin trauma comună ce ușurează totuși traiul atâtor persoane: „Eu nu sunt dacă voi nu sunteți și contradicțiile mele sunt mai groaznice/Dacă nu-s și ale voastre, coșmarurile mele mai negre dacă nu se-ntâlnesc cu ale voastre!”.
Poeziile lui Răzvan Andrei, scrise sub semnul lui Walt Whitman, poet american despre care se știe că este gay, aduc în atenția cititorilor o istorie cruntă pe care societatea o continuă în mare parte și astăzi, adaptată totuși la perioada actuală. O dată cu acest volum de debut, sper că va sosi o perioadă înfloritoare atât pe plan cultural cât și social politic, copilul secolelor viitoare nemaifiind obligat să fie ceea ce nu este.

[Delia-Maria Purcaroiu · Rating 4 out of 5]

multe poeme ff bune

Perspective

Tu crezi cã nu se poate. Imi zici că-i imposibil Ca totul sa se reducă la o secventã mundană, Ca eu si tu sa ne-nvârtim pe-aici o vreme Si dupã aia, când plecăm, sã rămânem plecati de-a binelea.
Tu crezi că exista un circuit al sufletelor in natură, Că e în toate un echilibru al mortilor si al nasterilor, Cã tremurul nostru de aici nu-i decât reflexia palidã
a unor cataclisme
De dincolo de raza priviri noastre
Si c-ar fi tare trist ca prăbusirii sã nu-i poatã urma fie si-o mica,
stingheră, inviere.
Tu pronunti unele cuvinte cu atâta pietate
De parcă ar fi fost scrise în piatră, cu majuscule, de unghii
spectrale de zei.
Dar copilăria asta a sentimentelor si a ideilor
S-a mumificat în mine si, oricât as vrea sã te cred, Mi-e imposibil. Am venit prea târziu pentru metafizica Si m-am născut intelept: un pas mai am si-mi vine rândul Sã mã confrunt cu realitatea credintelor tale.
Insã, si dacã ar fi false, si dacã ar fi adevărate, Imi e totuna: faptele /dacă există/ se petrec la
distanta egală de mine,
lar structura altei lumi, cu reglările ei de conturi, cu
pedepsele, cu laurii ei,
Se face franjuri la picioarele mele.
Nu, nu, nu! Eu nu ma cocot pe taraba suferintelor Sa spun că toate-s ale mele. In mine au ecou doar
câteva, pufine strigate
Si, chiar dacã urechea mea le percepe si pe celelalte, Cu o urmã de regret le lasă sa se prelingă pe
timpane, fără zgomot.
Dar, uneori, in câte-o dimineatã de ianuarie, Te iau in brate si te sărut pe frunte si pe buze si pe ochi Si inspirăm adânc si, atunci abia, în sincopa aia temporală, Ne regăsim consolarea, uitând de zei, de lumi
probabile si adevaruri.

[Edi Dumitra · Rating 1 out of 5]

Deci da... nu. Pur și simplu eu unul nu am reușit să rezonez absolut deloc cu ordinea în care Răzvan Andrei a așezat cuvintele în acestă lucrătură. Din pacate, nu am fost impresionat/ plăcut surprins nici măcar de o singură poezie din componența acestui volum.
Sincer mă întreb de ce, mai ales pentru că văd că lumea apreciează volumul, însă eu nu ascult Jazz și nici nu îmi plac iguanele, poate e și ăsta un motiv...

[andreea ꩜ · Rating 4 out of 5]

"copiii își descopereau unii altora continente
iar eu lipseam.
când s-au inventat contradicțiile & identitatea,
când mersul matematic și socotelile lumii s-au stabilit
eu am fost terțul exclus.
acum salvează-mă de ironie și de greață,
pune-mi niște pastile în cafea și flori la ureche -
lasă-mă să mă nasc!"

[I-330 · Rating 3 out of 5]

gineceu [fr gynécée, lat gynaeceum] 1 Apartament rezervat femeilor în casele antice grecești și în cele turcești Cf harem. 2 (Bot) Pistilul unei flori. 3 Loc rezervat femeilor în vechile biserici creștine.

[Cătălin Gorincioi · Rating 5 out of 5]

Poezii obraznice, de-a dreptul revoltătoare, însă de o frumusețe și o inteligență rară. Orice om cu tendințe sociale conservatoare însă care știe cum să aprecieze cultura va avea de câștigat o provocare și o lectură zdravănă prin aceste poezii.

[Mihai-Andrei · Rating 4 out of 5]

3,7/5

[Teodora Lovin · Rating 4 out of 5]

3.5
"Noi suntem fața si reversul, memoria, uitarea,
Inelele arborilor se strâng în jurul nostru ca zeii lângă o catedrală în flăcări"

[M]

o parte am adorat-o, o parte mai puțin / dar per total mi-a plăcut, revin

[Coffee · Rating 4 out of 5]

Dac-aş putea,
Dac-aş putea să-mi trec viaţa
De la dreapta la stânga
Şi de la stânga la dreapta
Ca printr-o prismă -
Ce curcubeu!