Viața lumii

by Miron Costin

este prima sa operă originală, un poem filozofic pe tema fortuna labilis, scris cam în aceeași perioadă cu psalmii lui Dosoftei. În Predoslovia voroavă la cititor prezintă scopul lucrării: de a arăta în românește ce este stihul. Opera pune în circulație mai multe motive: timpul trecător și ireversibil, viața ca vis, amintirea, soarta nedreaptă. Unele versuri au avut un ecou considerabil în literatura noastră veche, fiind amintite în aproape toate compunerile lirice ale vremii: „A lumii cînt cu jale cumplită viața/ Cu griji și primejdii cum este și ața/ Prea subțire și-n scurtă vreme trăitoare/ O lume vicleană, o lume-nșelătoare.”

Finalul operei este moralizator: dacă viața lumii este o iluzie, singura consolare a omului este credința în Dumnezeu.

Genres: Romanian Literature

6 pages, ebook

First published January 1, 1672

About the author

Miron Costin (March 30, 1633 – 1691, Roman) was a Moldavian (Romanian) political figure and chronicler. His main work, Letopiseţul Ţărâi Moldovei [de la Aron Vodă încoace] (The Chronicles of the land of Moldavia [from the rule of Aron Vodă]) was meant to extend Grigore Ureche's narrative, covering events from 1594 to 1660. The Chronicles were first published in 1675.

He also wrote Istoria în versuri polone despre Ţara Moldovei şi Munteniei (Polish verse history of Moldavia and Wallachia), also known under the title Poema polonă (The Polish poem).

Reviews

[Valeriu Gherghel · Rating 2 out of 5]

„În toate țările, iubite cetitoriule, să află acest feliu de scrisoare, care elinește ritmos să chiamă, iară slovenește stihoslovenie, și cu acest chip de scrisoare au scris mulți lucrurile și laudile împăraților, a crailor, a domnilor și începăturile țărilor și a împărăției lor... Cu această pildă scrisu-ț-am și eu această mică carte, a căriia numele îi iaste Viiața lumii, arătîndu-ți pre scurtu cum iaste de lunecoasă și puțină viiața noastră și supusă pururea primejdiilor și primenelilor. Nu să poftesc vro laudă dintr-această puținea osteneală, ci mai mult să să vază că poate și în limba noastră a fi acest feliu de scrisoare ce să chiamă stihuri”.

Intenția e nobilă, dar versurile rămîn, din păcate, greoaie:

„Ia aminte, dară, o, oame, cine ești pre lume
Ca o spumă plutitoare rămîi fără nume”.

Unii cercetători au încercat, în van, să scoată din aceste stihuri un început de filosofie românească. Dar ceea ce înșiră poetul în Viiața lumii sînt vechi locuri comune, pe care alții le-au exprimat în poeme satirice mai reușite. Motivele cîntate de Miron Costin au, firește, nume prestigioase:
- ubi sunt,
- omnia mutantur,
- omnia vanitas,
- fortuna labilis.

[Bianca · Rating 4 out of 5]

Exprimarea pe alocuri stângace şi "versurile şchioape" sunt elemente de care se poate face abstracţie, fiind eclipsate de profunzimea gândirii, de încercarea îndrăzneaţă, dar reuşită de a scrie şi în limba noastră "acest feliu de scrisoare ce să chiamă stihuri".

[Socrate · Rating 3 out of 5]

În toate ţările, iubite cetitoriule, să află acestŭ fél de scrisoare, care elinéşte ritmos să chiamă, iară sloveneşte stihoslovie, şi cu acestŭ chip de scrisoare au scris mulţi lucrurile şi laudile împăraţilor, a crailor, a domnilor şi începăturile ţărâlor şi a împărăţiei lor.
Aşa au scris vestit istoric Omir războaiele Troadii cu Ahileus, aşa Verghilie, începătura Împărăţiei Râmului şi alţii fără număr dascali, într-acesta chip şi sfinţii învăţătorii beséricii noastre cum ieste Ioan Damaschin, Cozma. Theofan, Mitrofan, Andrei de la Crit au scris cântările sfintii bisérici, stihurile, canonile, antifoane, cu carile, ca cu nişte pietri scumpe şi flori neveştenite, au împodobit bisérica. Cu această pildă scrisu-ţ-am şi eu această mică carte, a căriia numile îi ieste Viiaţa lumii, arătându-ţi pre scurtŭ cum ieste de lunecoasă şi puţină viiaţa noastră şi supusă pururea primejdiilor şi primenélilor.
Nu să poftes-cŭ vreo laudă dintr-această puţine osteneală, ci mai multu să să vază că poate şi în limba noastră a fi acest féliu de scrisoare ce să chiamă stihuri. Şi nu numai aceasta, ce şi alte dăscălii şi învăţături ar putea fi pre limba românească, de n-ar fi covârşit vacul nostru acesta de acum cu mare greotăţi, şi să fie şi spre învăţături scripturii mai plecate a lăcuitorilor ţării noastre voie.
Citéşte cu bună sănătate, şi cât poţi mai vârtos de primejdiile lumii să te fereşti cu ajutoriul preaputerniculul Domnului-Dumnezeu. Amin.

[Vanessa Gal · Rating 5 out of 5]

“în toate țările, iubite cetitoriule, se află acestu feliu de scrisoare, care elimește RITMOS să chiamă, iar slovenește STIHOSLOVIE și cu acestu chip de scrisoare ai scris mulți lucrurile și laudili împăraților, a crailor, a domnilor și începăturile țărânilor și a împărăției lor.
[…]
Cu această pildă scrisu-ț-am și eu această mică carte, a căriia nume îi iaste VIAȚA LUMII, arătându-ți pre scurtu cum iaste de lumecoasă și puțină viiața noastră și supusă pururea primejdiilor și primenelilor.

[…] Nu să poftescu vreo laudă dintr-această puținea osteneală, ci mai multu și să vază că poate și în limba noastră a fi acest feliu de scrisoare ce se chiamă stihuri.”

[Tudose Vasilică · Rating 5 out of 5]

Septembrie - Luni, 28

[Cipi · Rating 4 out of 5]

duminică, 26/01/25
născîndu-ne, murim, murind ne facem cenușă.
dintr-această lume trecem ca pentr-o ușă.