What do you think?
Rate this book
Politice
„Prima editie a acestei carti a aparut in aprilie 1996, cand, potrivit unei imagini propuse candva de Erik von Kiihnelt–Leddihn, macazul evolutiei noastre fusese categoric prost pus. Traditia de a scrie carti pentru a face rau cu scopul de a face bine este veche. Mi-am gandit Politicele ca pe o arma ofensiva, la faurirea careia mi-am folosit exasperarea si dezgustul in chip de instrumente de analiza politica. Nimic nu este subiectiv din ceea ce, in aceasta carte, este exasperat; iar ceea ce mi-a instrumentat „obiectivitatea“ a fost vointa de a pune in calea prabusirii tarii mele o constiinta vie si necrutatoare. Cred ca vindecarea de trecut trece cu necesitate prin reconcilierea lucida nu numai cu infrangerile care ne-au invalidat, ci si cu victoriile pe care nu le-am putut exploata (sau suporta).“ (Horia-Roman Patapievici)
360 pages, Paperback
First published April 1, 1996
55 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 4 of 4 reviews
December 13, 2022
În orice ţară, nu există cu adevărat decât două partide: partidul celor care îndrăznesc să spună nu şi partidul celor care nu îndrăznesc. Când numărul celor care nu îndrăznesc covârşeşte numărul celor care îndrăznesc, ţara este pierdută. (N. ed.)
În preajma ştreangului (istoria unei nopţi)* îi împuşcaţi şi îi băgaţi în beci. Unul să nu iasă viu.
(Elena Ceauşescu, stenograma şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din 17 XII 1989)
Legea celui care a supravieţuit este să mărturisească. De acum înainte el este supus imperativului moral de a vedea lumea cu ochii celor care au încetat să o mai vadă. Nimic din ceea ce au văzut cei care nu mai văd nu are dreptul să rămână ascuns. Liber eşti numai atunci când ai curajul să rosteşti adevărul. Mai trebuie adăugat faptul că, urmând un vechi cuvânt al Evangheliei, în România şi pietrele ajunseseră să strige: cum ar mai fi putut oamenii să tacă? Dar nu despre urgenţa revoltei vreau să vorbesc, ci despre lucrurile pe care le-am văzut în cele 26 de ore cât am fost arestat, mai întâi la Inspectoratul General al Miliţiei (IGM), apoi la Fortul Jilava. Am fost ridicat printre primii, când incredibila rezistenţă a poporului Bucureştiului împotriva dictaturii comuniste abia începea.
În preajma ştreangului (istoria unei nopţi)* îi împuşcaţi şi îi băgaţi în beci. Unul să nu iasă viu.
(Elena Ceauşescu, stenograma şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din 17 XII 1989)
Legea celui care a supravieţuit este să mărturisească. De acum înainte el este supus imperativului moral de a vedea lumea cu ochii celor care au încetat să o mai vadă. Nimic din ceea ce au văzut cei care nu mai văd nu are dreptul să rămână ascuns. Liber eşti numai atunci când ai curajul să rosteşti adevărul. Mai trebuie adăugat faptul că, urmând un vechi cuvânt al Evangheliei, în România şi pietrele ajunseseră să strige: cum ar mai fi putut oamenii să tacă? Dar nu despre urgenţa revoltei vreau să vorbesc, ci despre lucrurile pe care le-am văzut în cele 26 de ore cât am fost arestat, mai întâi la Inspectoratul General al Miliţiei (IGM), apoi la Fortul Jilava. Am fost ridicat printre primii, când incredibila rezistenţă a poporului Bucureştiului împotriva dictaturii comuniste abia începea.
October 5, 2021
Cartea surprinde extraordinar frustrarile si deznadejdile autorului din perioada urmatoare revolutiei.
Displaying 1 - 4 of 4 reviews