Mistyk z rewolwerem: Corneliu Zelea Codreanu

by Tatiana Niculescu Bran, Kazimierz Jurczak (tłumacz)

Kim był w rzeczywistości Corneliu Zelea Codreanu zazwyczaj kojarzony z rumuńską odmianą faszyzmu? Tatiana Niculescu próbuje odpowiedzieć na to pytanie, kreśląc duchowo-religijny kontekst biografii Kapitana i w nim doszukując się najważniejszych, mistycznych impulsów dla jego działalności politycznej. Żarliwy wyznawca prawosławia widzący oczyma duszy zjednoczone ponownie chrześcijaństwo, mistyk, w którego żyłach płynęła nie rumuńska, ale słowiańska i germańska krew, niezbyt utalentowany prawnik i mierny mówca, który potrafił stworzyć potężny ruch polityczny i porwać za sobą połowę rumuńskiego społeczeństwa – oto portret Codreanu autorstwa Tatiany Niculescu. Czytelnik otrzymuje również zwięzły, ale niezwykle sugestywny przegląd wydarzeń z szalonych lat dwudziestych i trzydziestych XX wieku, o których chyba zbyt łatwo zapominamy…

Genres: History, Biography, Romanian Literature, Nonfiction, Romania

248 pages, Paperback

First published March 1, 2017

About the author

Tatiana Niculescu este o scriitoare română, fost producător de programe și prezentator la radio BBC World Service Londra și redactor-șef al secției BBC WS în limba română, autoare de biografii interbelice, cărți neficționale, romancieră și dramaturg.

Tatiana Niculescu a studiat Litere la Universitatea București, absolvind ulterior și Institutul european de jurnalism Robert Schuman din Bruxelles (în original, Robert Schuman European Institute of Journalism). Între 1994 și 2004, a fost editor și prezentator al secției române a BBC World Service din Londra. Între 2004 și 2008 a condus biroul BBC World Service din București.

În 2006 a publicat prima sa carte de non-ficțiune, Spovedanie la Tanacu, numită de critică un "In cold blood" românesc.

Reviews

[Jovi Ene · Rating 4 out of 5]

Acum ceva vreme un prieten îi spunea unui istoric despre faptul că va avea succes la public când ar scrie o carte de genul ”Viața lui Corneliu Zelea Codreanu”. Nu a făcut-o, dar a apărut una acum scrisă de Tatiana Niculescu (-ex Bran).
”Mistica rugăciunii și a revolverului” este o carte corectă, scrisă neutru, la rece, fără a amesteca în biografie nici filosemitismul declarat al autoarei, nici antisemitismul adepților dreptei de acum, ascunși pe internet sau prin cine știe ce partide.
Sunt analizate premisele ascensiunii extremismului de dreapta din România interbelică, plecând de la AC Cuza și Nicolae Iorga, felul în care a evoluat Zelea Codreanu, misticismul său și organizarea Gărzii de Fier, aproape ireproșabilă (nici nu a fost de mirare că a stârnit atâta interes).
De ce ai citi așa ceva? Pentru că trebuie să pleci de la asemenea cărți pentru a înțelege greșelile trecutului.

[Horia Bura · Rating 4 out of 5]

O biografie necesară, care, din câte știu eu, lipsea din peisajul editorial românesc. Deși TNB nu este istoric profesionist, cercetarea ei - chiar și în lipsa surselor de arhivă - este ca a unui profesionist, altoită cu un anumit talent literar narativ, ceea ce face ca volumul să fie ușor de citit și adresabil oricui.

Autoarea a încercat să fie cât se poate de obiectivă, după propriile-i spuse, ceea ce se și confirmă pe aproape întregul parcurs al acestei biografii, mai puțin spre final, unde se (între)vede o anumită empatie și atitudine vag eroizatoare a autoarei față de CZC, în contextul sfârșitului tragic al acestuia. Cu toate acestea, cred că volumul de față merită 4 stele, în primul rând datorită stilului curgător și atractiv întrebuințat în realizarea unei biografii - într-adevăr a unei personalități controversate, complexe și complicate - și abia apoi datorită cercetării istoriografice.

[Dragomir Liviu · Rating 5 out of 5]

O biografie scrisă în mod obiectiv, pur și simplu o altă perspectivă necesară a unei istorii nu atât de des întâlnite.

[Dorin · Rating 2 out of 5]

Pentru că nu știam mare lucru despre biografia lui Zelea Codreanu, am început cu volumul ăsta, de la care nu aveam prea mari așteptări. În general, nu-mi plac genul acesta de biografii și încerc să le evit.

Autoarea operează cu tot felul de presupuneri, cu „cel mai probabil”, „e posibil”, „va fi văzut”, „va fi fost” etc. Sunt prezentate multe conexiuni fără dovezile necesare. Nu pot să zic că am rămas cu multe în urma lecturii. Cred că dacă citeam doar cronologia de la final eram mai câștigat.

„Era locul venirii lui pe lume și era mândru că se născuse la Iași, ca atâția oameni luminați și patrioți, pe care-i enumera, ca într-o bibliografie școlară, de la Miron Costin, Alecsandri, Negruzzi și Kogălniceanu la Eminescu, Creangă, Hasdeu, Simion Bărnuțiu și Nicolae Iorga.” (p. 54)

Mai mult de jumătate din cei enumerați nu s-au născut la Iași.

„O bună parte a studențimii ieșene, împreună cu un sindicat al ziariștilor din Moldova, au cerut senatului universității să-şi mențină decizia de eliminare a studentului scandalagiu, dar, invocând autonomia facultăților, conducerea Facultății de Drept i-a permis să-şi continue studiile nestingherit. Ca şi în cazul liceului, Zelea Codreanu nu avea să obțină nici de la Universitate o diplomă de absolvire.
Eliminat din Universitate, şi-a îndeplinit stagiul militar în 1921, la Vaslui, în cadrul Regimentului 25 infanterie...” (p. 62)

I-au permis să-și continue studiile sau a fost eliminat?

La un moment dat, autoarea lansează ipoteza că titlul simbolic de Căpitan dat lui Zelea Codreanu ar fi putut corespunde gradului militar, având în vedere pregătirea sa încă din liceu. E o ipoteză interesantă, dar autoarea nu explorează deloc ideea și nu încearcă să caute dovezi sau să cerceteze. În lipsa unui demers științific, ipoteza e inutilă. Oricine poate înainta idei...

„Imediat după război, unul dintre tinerii ofiţeri ai României Mari, Gheorghe Băgulescu, cunoştinţa lui Codreanu, fusese trimis la această şcoală, pe care o absolvise cu rezultate strălucite, şi fusese avansat maior. E foarte posibil ca maiorul, susţinător al mişcărilor studenţeşti antisemite, să fi remarcat potenţialul lui Corneliu Zelea Codreanu în materie de organizare şi, odată revenit în rândurile armatei, să-l fi îndrumat spre un stagiu de instruire sportiv-militară la Grenoble. Ar fi fost o treaptă firească în cariera unui tânăr care avea deja experienţa unui liceu de elită, a unei şcoli de ofiţeri şi a serviciului militar obligatoriu şi care trebuie să fi avut cel puţin gradul de sublocotenent. Nu există sau nu au fost încă scoase la lumină documente care să certifice o astfel de ipoteză, dar ea nu este neplauzibilă. Cert este că Zelea Codreanu va practica sistematic schiul şi alpinismul. Dacă a făcut şi un stagiu sportiv-militar la Grenoble, urmând exemplul lui Băgulescu, atunci supranumele de „Căpitan" pe care şi-l va lua mai târziu ar fi putut să fie nu doar onorific, ci şi să fi corespuns unui grad militar real.” (p. 104)

[Andreea Anghel · Rating 2 out of 5]

Entuziasmul ce mă stăpânea în clipa în care am pus, în sfârșit, mâna pe biografia lui Zelea Codreanu s-a stins, încet, dupa primele 3 capitole. De ce? În ceea ce privește complexitatea personajului principal și epoca interbelică în care acesta s-a afirmat ca exponent al extremismului politic, Tatiana Niculescu, nefiind istoric de formație, nu s-a ridicat la înălțimea așteptărilor, aceasta părând să se afle într-un univers straniu pe care nu il stăpânește, subiectul necesitând un orizont de cunoaștere profund.
Dincolo de impresia generală, atrag atenția unele greșeli majore având în vedere ambiția scrierii unei biografii care să “lămurească mai bine emoția admirativă sau, dimpotrivă, oroarea pe care acest om o stârnește”. Un exemplu ar fi confuzia nonșalantă a autoarei asupra formațiunilor politice ale vremii “Apariția Uniunii Naționale Creștine fusese, de fapt, actul final al dizolvării Partidului Naționalist Creștin și al colaborării dintre A. C. Cuza și Nicolae Iorga.” A existat un Partid Național (nu Naționalist) Creștin, înființat în 1935, ca urmare a fuziunii dintre formațiunile politice conduse de A. C. Cuza și Octavian Goga, ceea ce, pentru un lector neinițiat în tainele istoriei, îngreunează procesul de documentare. Mai gravă este preluarea incorectă a citatelor din surse istorice, astfel, tânărul Codreanu „privea cu venerație orașul întins pe șapte coline ca o mică Romă. Era locul venirii lui pe lume și era mândru că se născuse la Iași, ca atâția oameni luminați și patrioți, pe care-i enumera, ca într-o bibliografie școlară, de la Miron Costin, Alecasandri, Negruzzi și Kogălniceanu la Eminescu, Creangă, Hașdeu, Simion Bărnăuțiu și Nicolae Iorga”. În cartea sa, „Pentru legionari” (1936), utilizată ca sursă de Tatiana Niculescu, Codreanu nu a scris niciodată că aceste personalități s-ar fi născut la Iași. Destul de rușinos cum autoarea, absolventă a Facultății de Litere, nu știe că Mihai Eminescu s-a născut la Botoșani, ca și Nicolae Iorga, Creangă la Humulești șamd.
În ciuda obiectivelor menționate în Prefață, Tatiana Niculescu nu problematizează, nu interoghează, în schimb “Acolo unde nu am avut destule elemente pentru a reconstitui o scenă de viață, am pus întrebări, am făcut deducții, am lansat ipoteze și am lăsat loc de răspunsuri”. Zis și făcut! Cititorul întâlnește o mulțime de afirmații speculative, nefondate, a căror frecvență devine obositoare și contribuie, totodată, la înțelegerea greșită a datelor istorice: “Corneliu Zelea Codreanu (…) s-a aflat, PROBABIL în categoria bursierilor”; “Proaspătul student s-a grăbit să se instaleze în gazdă, să revadă, POATE, casa de pe strada Golia”.
Concluzionând, cititorul nu rămâne cu o imagine limpede a acestei perioade caracterizate de derivă, cartea putând fi pretext de lectură, de inițiere, mai degrabă, în povestea lui Zelea Codreanu și sursa pornirilor sale politice prezente înca din adolescență, însă nu este demnă de a trece testul istoriografic.

[readnighter · Rating 5 out of 5]

Mă gândesc că e dificil să scrii o biografie unei persoane controversate. Publicul care ar putea fi interesat de o astfel de biografie e deja împărțit în adulatori și detractori. Și, totuși, Tatiana Niculescu a reușit să ofere o biografie (chiar ceva mai mult, să materializeze atmosfera interbelică românească) care să explice un om precum Corneliu Zelea Codreanu (atât cât se poate istoric).

Deși nu e o lucrare de rigoare științifică bibliografia e totuși prezentă (și nu tocmai subțire), iar informațiile își au adesea menționate sursa. Lectura cărții „curge ușor”, precum un roman, calitățile scriitoricești ale autoarei fiind limpezi.

Dacă e ceva de învățat din cartea asta, dincolo de transformările personajelor sale, e că istoria nu e o luptă între cei buni și răi, ci între oameni care, fără excepție, cred cu tărie că sunt mai buni decât ceilalți, credințele lor sunt cele „adevărate”, că soluțiile lor sunt cele bune, iar pentru asta fac abuzuri și crime. Pentru că scopul (întotdeauna bun) scuză mijloacele (adesea rele)... Iar când scriu asta nu mă refer numai la legionari, ci și la adversarii lor.

Personajele „rele” ale istoriei întotdeauna merită o a doua șansă, adesea acestea sunt cele care pierd jocul politic. Și chiar dacă „cei răi” vor rămâne, la reevaluare, tot răi, cel puțin vom descoperi că adversarii lor, „cei buni”, sunt, de fapt, chiar mai cumpliți.

[LaviniaAlexandra · Rating 1 out of 5]

Beletristică decentă.

Păcat că e promovată ca biografie...

Nu mă așteptam la obiectivitate absolută, dar poziția evident antagonică a vocii scriitoarei (cu tot respectul, dar nu m-a convins ca biografă aici) e însuși picătura chinezească - agonizantă, indezirabilă, enervantă, atunci când nădăjduiești la o carte bună de (aproape) istorie. Aș putea adăuga că TNB nu a abordat bine subiectul, dar aș fi prea blândă. Mai degrabă, TNB nu a documentat (n-a cunoscut mai deloc) toate laturile și unghiurile prin care își putea fi privi subiectul. Sau poate le-a cunoscut dar a știu ce fel de perspectivă vrea să impună dinainte să știe anul nașterii "antagonistului" ei. Nu vom ști niciodată...

[Răzvan · Rating 1 out of 5]

O pierdere totală de timp. În ciuda faptului că m-am așteptat la un oarecare nivel de subiectivism atunci când am decis să dau o șansă acestei "biografii"(în ciuda faptului că prefața ne promite o descriere subiectivă a vieții lui Codreanu), am rămas complet dezamăgit. Sarcasmul autoarei te urmărește pe tot parcursul lecturii, atitudine nepotrivită pentru un text care ar trebui să fie obiectiv. Mai mult, am observat că autoarea angajează prea puține surse, mai ales acolo unde sunt nevoie. De exemplu la pagina 61, unde sunt descrise presupusele atacuri ale lui Codreanu asupra presei nu angajează nici o sursă. Afirmațiile îndrăznețe trebuiesc însoțite de dovezi pe măsură de convingătoare. Unicele surse pe care le-am găsit erau ori scoase din autobiografia lui Corneliu Zelea Codreanu - „Pentru Legionari", care par a fi alese pentru a satisface opinia autoarei asupra personalității. Alte surse sunt în legătură cu evenimente care n-au vreo tangență cu viața lui Codreanu. De asemenea, sunt prea multe afirmații speculative, sau cel puțin speculațiile nu sunt fondate.
În mare parte, lectura acestei biografii a fost o experiență frustrantă, care se "datorează" motivelor mai sus menționate. Nu o pot recomanda celor care nu sunt familiari cu viața lui Codreanu, deoarece ar dobândi o viziune distorsionată asupra faptelor.

[Bianca Bojneagu · Rating 5 out of 5]

Fără cusur.

[Eduard Barbu · Rating 4 out of 5]

In urma manifestatiei rasiste din Charlottesville, unde unul dintre organizatori purta o bluza cu chipul lui Corneliu Zelea Codreanu, cartea Tatianei Niculescu Bran trebuie sa fie lectura obligatorie pentru cei ce vor sa inteleaga originile ideologice ale miscarii de dreapta "Alt Right".
Trebuie sa marturisesc: cunostiintele mele despre primul leader al legionarilor romani erau succinte inainte de citirea cartii. Dupa lectura se desprinde urmatorul portret al Capitanului :
1. Corneliu Zelea Codreanu era un om cu suflet bun dar cu un intelect scazut. Supus inca de mic propagandei antisemite, nu e de mirare ca va ajunge la maturitate un antisemit notoriu. Printr-o ironie a sortii, reprezentantul romanismului nu era deloc roman (avea origini poloneze si ucrainiene).
2. Invartindu-se in diferite cercuri crestine si influentat de superstitii populare ajunge sa creada idei pe care un om cu scaun la cap le-ar fi respins ca absurde. De pilda, crede ca el si camarazii sai din legiune sunt fapturi cu doua vieti : "un fel de strigoi ridicati dintr-o lume apusa", si ca atunci cand legionarii lupta, alaturi de ei lupta stramosii.
3. Conceptia economica si sociala ii lipsesc cu desavarsire. In schimb, predica asemenea altor idealisti (de pilda Che Guevara) transformarea iminenta a societatii printr-un efort colectiv initiat de Garda de Fier. Intr-un cuvant, predica "Omul Nou", idee preluata atat de legionari cat si de comunisti de la apostolul Pavel. Fara indoiala, daca eforturile sale ascetice si calitatile sale organizatorice ar fi fost folosite pentru infiintarea unei comunitati monastice, astazi Corneliu Zelea Codreanu ar fi fost celebrat ca Sfant sau cel putin ca Prea Cuvios. Din pacate, datorita putinatatii intelectului nu si-a inteles vocatia.
Pot fi interesante pentru cititor tehnicile de meditatie pe care Codreanu le folosea in inchisoare, tehnici foarte asemanatoare tehnicilor mindfulness, foarte populare astazi. Incercarile sale de adaptare la realitatea mizerabila a inchisorii din ultima perioada de prizonierat ne duc cu gandul la experientele similare pe care Dostoievski le nareaza in romanul "Amintiri din Casa Mortilor".
Autoarea a alcatuit o biografie echilibrata care combina o buna documentare cu o atitudine stiintifica impartiala. Singurul defect al cartii este spatiul redus acordat ideilor ce i-au inspirat si calauzit pe legionari. M-ar fi interesant o scurta expunere a surselor filosofice si teologice ce au inspirat doctrina Garzii de Fier.

[Dan Dumitrescu · Rating 4 out of 5]

O descriere corecta si echidistanta fata de un personaj in jurul caruia mitul a batut realitatea.
Daca esti extremist de dreaptea si citesti aceasta carte, ai o sansa sa-ti dai seama de ce titlul este ales perfect fara a fi zemeflitor dar totusi cinic in acelasi timp.

Pentru mai mult detalii si o intelegere mai ampla despre cum totusi a fost construit personajul Capitalului, recomand sa continuati cu Seducătorul domn Nae: viața lui Nae Ionescu.

[Marius Zaharia · Rating 5 out of 5]

One of the best books about the Iron Guard, and its leader, Corneliu Zelea Codreanu. Particularly good, because:

- it shows how violence can escalate very quickly in a seemingly democratic regime
- it shows how divided the extreme right was in Romania, with different factions often fighting between each other, rather than making a united front against the "democratic" opposition.
- it also portrays Codreanu as a victim of political persecutions. (which has always been the other side of the coin in any political regime)
- it shows that some of Romania's most virulent nationalists were not actually "true-blood" Romanians.

[Marius Maxim · Rating 5 out of 5]

O biografie excelentă a unei persoane care a marcat profund societatea noastră. Cât despre obiectivitate, care nu este un ideal ușor de atins când scrii despre o astfel de personalitate, cred că autoarea a făcut o treabă bună. Sunt diametral opus ideologiei lansate de Căpitan și totuși am reușit să înțeleg cum a ajuns la ideile sale și să nu-l demonizez pentru ce a făcut. Spre final, am fost chiar indignat de lipsa de corectitudine a regelui, chiar dacă eram convins că era timpul să pună capăt Căpitanului.

Perioada interbelică aflată în derivă ideologică este un segment din istoria noastră despre care ar trebui să știm mai multe.

[Prundeanu Ciprian · Rating 3 out of 5]

La 200 și ceva de pagini pare ușor scurtă, senzația fiind, mai ales pentru perioada finală a vieții lui Codreanu, că anumite momente ar fi putut fi tratate mai pe larg. Numele lui Horia Sima nu este nici măcar menționat în carte, urmăririle asasinării lui Codreanu sunt rezumate în trei propoziții, etc. Poate veni ca o completare pe lângă cărți mai ample pentru înțelegerea perioadei respective.

[Diana . · Rating 5 out of 5]

O biografie care se citește ca un roman, cu foarte mult context istoric. O carte pe care am citit-o cu un nod în piept și curiozitate, încă mă îngrozește că au trecut o sută de ani și oamenii nu au învățat din greșelile trecutului. Îmi plac foarte mult cărțile Tatianei Niculescu, la aceasta am apreciat tonul uscat până la ultimul capitol, excelentă alegerea.

[Anibalector · Rating 4 out of 5]

Scrisă cu mare talent literar și vădește o bună cunoaștere a epocii.

[Socrate · Rating 3 out of 5]

De ce o biografie a lui Corneliu Zelea Codreanu? Primul răspuns pe care l-aş da acestei întrebări ar fi: de ce nu? Atunci, interlocutorul meu imaginar ar continua: la ce bun o biografie a unui antisemit notoriu, antidemocrat şi xenofob, un apucat mistic şi violent, când s-au văzut deja urmările totalitarismelor fascist şi comunist şi ale rasismului, iar în zilele noastre asistăm la înflorirea organizaţiilor teroriste şi a intoleranţei pe baze religioase? Tocmai de aceea, aş răspunde. Necunoscut sau măsluit, trecutul ar rămâne o veşnică piatră de poticnire dacă nu ar apărea an de an nenumărate cărţi despre personajele întunecate ale istoriei, care să explice fascinaţia colectivă pe care au exercitat-o, la vremea lor, Hitler, Mussolini, Stalin sau alţii ca ei, şi rădăcinile biografice ale cruzimii şi delirului de putere în cazul fiecăruia.
Îmi lipsea o biografie a lui Corneliu Zelea Codreanu din care să-mi lămuresc mai bine emoţia admirativă sau, dimpotrivă, oroarea pe care acest om o stârneşte până în zilele noastre. Aşadar i-am scris biografia eu însămi, căutând mai degrabă să înţeleg înainte de a judeca, să descopăr, şi nu să-i induc cititorului opinii gata făcute. Acolo unde nu am avut destule elemente pentru a reconstitui o scenă de viaţă, am pus întrebări, am făcut deducţii, am lansat ipoteze şi am lăsat loc de răspunsuri. Am citit, documentându-mă, memorii şi amintiri ale contemporanilor lui Codreanu, scrierile lui şi ale principalilor săi colaboratori, cărţi şi articole scrise de istorici români şi străini despre fenomenul legionar, ziare şi reviste interbelice. Demersul meu este, în bună măsură, şi unul literar. Am încercat să dau viaţă unei epoci şi unui personaj istoric contradictoriu, prezentându-le cititorilor sursele de inspiraţie ale gândirii şi acţiunilor lui Zelea Codreanu, unele dintre ele certe, dar nemenţionate până acum în analizele istoricilor.
Titlul acestei cărţi e împrumutat dintr-un text de sertar al lui Emil Cioran, Mon pays. A fost scris la începutul anilor '50 şi publicat postum, în 1996, la Editura Humanitas. El rezumă cel mai bine vâltoarea anilor '30 în România, acea epocă pe care Cioran o numeşte a „martirilor sângeroşi” sau a „visătorilor sanghinari”, întemeietori ai unei „mişcări crude, amestec de preistorie şi profeţie, de mistică a rugăciunii şi a revolverului”. O epocă, spune Cioran, care „fusese întemeiată pe idei feroce” şi care „a dispărut în ferocitate”.

[Ana-Maria Bujor · Rating 3 out of 5]

Ma interesa chiar mult subiectul, iar ca scurta, foarte scurta introducere, cartea e buna. Insa pentru aprofundare e nevoie de mai mult studiu.
Multa vreme m-am temut de cartile scris despre Zelea Codreanu intrucat multe ajungeau sa explice de ce "avea deptate". Multi fani ai Capitanului si pe internet. Dar cand vine vorba de fapte, devine totul neguros.
Pe de o parte cartea prezinta cateva elemente interesante despre perioada, politica, atitudini, dar si despre posibilele origini ale miscarii legionare. Insa totul este prezentat pe fuga. Iar unde nu sunt fapte, sunt multe supozitii. La urma am ramas cu mai multe intrebari decat raspunsuri.
Ce s-a intamplat dupa moartea lui? Cum erau restul relatiilor personale pe langa cea cu tatal, care e prezentata mai bine? Ce a insemnat de fapt Zelea Codreanu pentru miscare? De unde mitologizarea lui? De ce e inca eroul atator oameni? Unde intra Horia Sima in ecuatie? Mai in detaliu care era ideologia legionara? As putea continua.
Pentru cine vrea doar sa isi faca o idee, poate lua aceasta carte. Are un still foarte accesibil si a foarte usor de citit.

[Petruta · Rating 4 out of 5]

Tatiana Niculescu ne vorbește despre viața lui Corneliu Zelea Codreanu, pornind de la școlile prin care a trecut, a lecturilor care l-au format la experiențele pe care le-a trăit. Reconstituie epoca interbelică a unei Europe răvășite și în căutarea unei speranțe de supraviețuire. 

Calitățile scriitoricești ale autoarei au făcut parcurgerea ușoară a povești. Cred că a fost destul de dificil să scrie biografia unui om atât de controversat. Sunt menționate sursele de unde provin informațiile, iar acolo unde avem afirmații speculative regăsim cuvintele “poate”, “probabil”, astfel încât cititorul să nu fie indus în eroare asupra informațiilor istorice. 

Știu că sunt păreri împărțite, unele admirative, altele de dispreț. Eu nu o să-mi dau cu părerea. În schimb pot spune că nu am primit răspuns la toate întrebările. Sunt prezentate elemente despre politică, religie, perioadă, dar parcă pe fugă.

[Un Oarecare · Rating 5 out of 5]

Un merit al cărții este după mine distanța pe care o păstrează autoarea față de personaj. Se plasează într-o poziție de clarificare a contextului și evită folosirea însemnărilor lui Codreanu. Nu scuză, nu manifestă compasiune, dar nici nu acuză. Cartea e delicioasă din punct de vedere al evocării unor personalități de care mulți au auzit: scandalurile regale, prim miniștrii interbelici și belici. Finalul este de asemenea frumos, scurt și palpitant. Nu este o biografie romanțată totuși, dar nici o o carte de istorie. O greșeală s-a strecurat cred printre corecturi: Jean Jaques Rousseau este amintit drept francez, ori știam și am verificat că este elvețian, chiar dacă a activat suficient în Franța și a murit acolo.

[Liviu · Rating 4 out of 5]

Has flow and reads well, but the content is a bit disappointing as it doesn't bring much new or illuminate why Codreanu was so influential both in life and death, not to speak that the book stops with his assassination in November 1938 ordered personally by King Carol, and doesn't touch on his bloody legacy of 1939-1941 except as a very short mention alluding to the assasination in prison in November 1940 of tens of the (then former) King's ministers and officials by Codreanu's succesors when they took power.

[Bănică Vlad-Ștefan · Rating 5 out of 5]

O biografie a uneia dintre cele mai polarizante figuri ale societății românești din prima jumătate a secolului XX, documentată în mod adecvat, scrisă obiectiv și pe surse, oferind o foarte necesară lectură pentru înțelegerea României din punct de vedere socio-politic (atât România interbelică cât și viziunea postbelică asupra curentului antisemit, legionar-gardist, cuzist etc.). 5/5

[Seneka Najmłodszy · Rating 4 out of 5]

Ciekawy portret bardzo kontrowersyjnej postaci. Podoba mi się, w jaki sposob autorka nakreśla kontekst epoki i to w jaki sposób wpływał on na idelogię i działalność Codreanu. Książka dostarcza wielu informacji i opisuje je w sposób wyczerpujący, z uwzględnieniem przyczyn i skutków.

[Ionut Manole · Rating 4 out of 5]

Mi-a placut foarte mult perspectiva in care a fost scrisa viata "Capitanului"; mi sa parut genial.

[S_ind · Rating 3 out of 5]

O privire putin unilaterala, care se corecteaza spre final. In orice caz, determina dorinta de informare in plus in legatura cu subiectul.

[Sebastian · Rating 3 out of 5]

3.5

[Georgiana Ghimes · Rating 4 out of 5]

Corneliu Zelea Codreanu a fost condus de frici, cea mai resimtita fiind frica de schimbare.

[Ciprian Hanga · Rating 4 out of 5]

Interesting read about the life of a very complex character. Fascinating stuff, although the ending is I felt a bit abrupt. Very easy to read because the story is really interesting. Made me understand a bit better what was all the fuss with this guy and why some people in my country are still drawn to him. (I still find it appalling, when you really understand what this movement did back in the day, but I can say that I can at least understand the fascination with the character).

[Bongobongo · Rating 4 out of 5]

Imparțială, fără cusur, o biografie care se confundă adesea cu o narațiune impecabil șlefuită. Mai ales ultimul capitol, în care moartea lui Codreanu este evocată oarecum melancolic, "sacerdotul" fiind consumat de propria-i mistică.

[Gogu · Rating 3 out of 5]

Binevenită biografia asta. Mai ales în timpurile ăstea în care în lumea mare (și la noi?) există un nou avânt al celor ce propun soluții radicale, în care autocrația e din nou în vogă ("tirania ca-n Rusia", ca să vorbim caragialian).
Greu de tot să prezinți cât mai "sine ira et studio" viața și mai ales epoca unui om ca C. Zelea Codreanu, personaj care polarizează încă mult timp după moarte.
Fără morga istoricului de profesie (care se pierde de atâtea ori în detalii sau hiper- exactități inutile), Tatiana Niculescu îl încadrează pe Codreanu în contextul epocii, a anilor 20, în care antisemitismul unei bune parte a societății este deja stare de fapt și a anilor 30, în care politica dă in clocot și violența pare să devină cea mai puternică armă politică, prezintă mișcările și ideile ce au influențat Garda de fier (și extremismul de dreapta în general), feluriții "tovarăși de drum" ai legionarilor precum și lipsa de talent oratoric compensată de talentul organizatoric și știința "punerii în scenă" a lui Codreanu.