What do you think?
Rate this book
Eugenia
La sfârșitul anilor 1930, după ce-l cunoaște la Iași în condiții dramatice, tânara studentă Eugenia Rădulescu se îndrăgostește iremediabil de Mihail Sebastian, pe care-l va reîntâlni la București după terminarea studiilor universitare. Povestea lor de dragoste, peste care plutește mereu umbra lui Leni Caler și a deziluziilor lui Sebastian, echivalează cu o trezire a conștiinței: din spectatoare indiferentă la antisemitismul crescând din țară, Eugenia se va transforma într-un martor plin de revoltă al Pogromului de la Iași, pregătindu-se să-l apere cu orice preț pe bărbatul pe care-l iubește. Nu reușește să-l apere însă de destinul implacabil, căci în 29 mai 1945 Mihail Sebastian este călcat de un camion. După moarte sa, Eugenia scrie nu numai cronica iubirii lor, ci și cronica unei lumi, stăpânită de dorința de a înțelege rădăcinile răului.
Un roman răvășitor despre România anilor 1930–1940, inspirat de Jurnalul lui Mihail Sebastian
O ambițioasă frescă a României anilor 1930–1940, Eugenia este un roman vibrant, scris pe mai multe niveluri, în care ficțiunea și realitatea se împletesc pentru a pune sub lupă originea urii și a violenței și, nu în ultimul rând, uimitoarea rezistență a celui mai fragil dintre sentimente – dragostea. Articulându-se în jurul Jurnalului lui Mihail Sebastian, povestea de iubire imaginată de Lionel Duroy ocolește judecățile definitive, dar nu și întrebările dureroase. În 2019, cărții i-a fost acordat Premiul Anaïs-Nin.
Un roman răvășitor despre România anilor 1930–1940, inspirat de Jurnalul lui Mihail Sebastian
O ambițioasă frescă a României anilor 1930–1940, Eugenia este un roman vibrant, scris pe mai multe niveluri, în care ficțiunea și realitatea se împletesc pentru a pune sub lupă originea urii și a violenței și, nu în ultimul rând, uimitoarea rezistență a celui mai fragil dintre sentimente – dragostea. Articulându-se în jurul Jurnalului lui Mihail Sebastian, povestea de iubire imaginată de Lionel Duroy ocolește judecățile definitive, dar nu și întrebările dureroase. În 2019, cărții i-a fost acordat Premiul Anaïs-Nin.
411 pages, Paperback
First published March 1, 2018
25 people are currently reading
685 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 79 reviews
September 7, 2020
Cea mai buna carte de ficțiune istorică, care prezintă evenimente petrecute in România, citită de mine pana in prezent. 👌🏼Am scris mai multe aici: https://citibila.com/2020/09/07/eugen...
August 9, 2021
"Eugenia“, un roman extraordinar despre Mihail Sebastian si al său "Jurnal" din perioada anilor '30-' 40. Se poate citi și ca roman istoric dar și ca roman de dragoste in același timp.
Pe fundalul evenimentelor istorice care au marcat România in perioada celui de al doilea Război Mondial, scriitorul își imaginează povestea de iubire dintre Mihail Sebastian si Eugenia, o tânără studentă la Litere in Iași, cea care este și vocea romanului.
In roman apar ca personaje secundare Mircea Eliade, Cioran, Curzio Malaparte, autorul romanului "Kaputt".
Am asistat totodata si la lansarea romanului în prezența scriitorului francez Lionel Duroy, o lansare emoționantă unde s-au vorbit si împărtășit lucruri interesante despre roman.
Il recomand, merită citit. Trecutul cere si trebuie să nu fie dat uitării, sunt lucruri care s-au întâmplat cu adevărat.
Pe fundalul evenimentelor istorice care au marcat România in perioada celui de al doilea Război Mondial, scriitorul își imaginează povestea de iubire dintre Mihail Sebastian si Eugenia, o tânără studentă la Litere in Iași, cea care este și vocea romanului.
In roman apar ca personaje secundare Mircea Eliade, Cioran, Curzio Malaparte, autorul romanului "Kaputt".
Am asistat totodata si la lansarea romanului în prezența scriitorului francez Lionel Duroy, o lansare emoționantă unde s-au vorbit si împărtășit lucruri interesante despre roman.
Il recomand, merită citit. Trecutul cere si trebuie să nu fie dat uitării, sunt lucruri care s-au întâmplat cu adevărat.
September 29, 2019
România și întreaga lume sunt în preajma celui de-al doilea război mondial, iar unele dintre personajele sale emblematice sunt împărțite între a ține partea lui Hitler (Eliade, Cioran etc.) sau a fi împotriva lui, tocmai pentru că sunt amenințați personal. Printre ei, Mihail Sebastian, care este și protagonistul acestui roman, chiar dacă naratorul este o tânără româncă imaginată de autor, Eugenia, care devine cea care relatează grozăviile războiului, ale pogromului de la Iași, ale rebeliunii legionare sau ale bombardamentelor de la București și Iași.
Din păcate, în afară de caracterul său didacticist, volumul nu pare să transmită nicio emoție. Desigur, pentru cei care cunosc (prea) puțin din istoria acelei perioade, volumul li s-ar putea părea instructiv și binevenit (așa cum și noi apreciem cărțile de ficțiune istorică despre alte țări, teritorii și personalități, așa poate apreciază și francezii acest volum despre lucruri pe care nu le cunosc îndejuns sau deloc).
Din păcate, în afară de caracterul său didacticist, volumul nu pare să transmită nicio emoție. Desigur, pentru cei care cunosc (prea) puțin din istoria acelei perioade, volumul li s-ar putea părea instructiv și binevenit (așa cum și noi apreciem cărțile de ficțiune istorică despre alte țări, teritorii și personalități, așa poate apreciază și francezii acest volum despre lucruri pe care nu le cunosc îndejuns sau deloc).
June 11, 2020
Mie titlul„Eugenia" mi se pare ales și pentru că eugenia e purificarea rasei, așa că titlul are dublu sens, nu e doar un nume.
April 12, 2020
RECENSIONE QUI: https://thereadingslove.blogspot.com/...
Lionel Duroy crea il personaggio immaginario di Eugenia per raccontarci meglio l’oscura partecipazione della Romania nella seconda guerra mondiale e nel genocidio ebraico. Attraverso Eugenia lo scrittore cerca di capire come è nato l’antisemitismo, come ha messo radici nella popolazione romena e come si è arrivati all'orribile olocausto. Eugenia, cresciuta in un’atmosfera antisemita, si troverà di fronte all'ingiustizia della discriminazione degli ebrei e si ribellerà. Prima studentessa e poi giornalista, cercherà di trovare le origini del male, per capire e combattere. Conosciamo anche lo scrittore ebreo e romeno Mihail attraverso il suo diario, gli occhi innamorati di Eugenia e la sua sofferenza. Mihail compare sin dall'inizio e anche se lui non è presente fisicamente, la sua presenza è costante per tutta la lettura. Ho letto molti libri che trattano il genocidio ebraico ma ogni volta rimangono senza parole di fronte ad un popolo che ha cercato di sterminare un altro popolo con l’odio, la crudeltà, la violenza e la disumanità. Ed è proprio di fronte a questa insensata inumanità dell’essere umano che Lionel Duroy colloca questo libro che oscilla tra finzione e storia. La prosa è delicata, fluida ed elegante con immagini e pensieri profondi, con personaggi ricercati e descrizioni intense. Un libro intenso e bellissimo quanto forte e terrificante per il suo significato storico. È una testimonianza forte e spaventosa di ciò che l’uomo è stato capace di fare, un resoconto dettagliato della crudeltà e della disumanità dell’uomo costruito su continui flashback che ci fanno ripercorrere l’amore fra Eugenia e Mihail e la storia della Romania attraverso delle descrizioni vivide di Iasu e Bucarest. A differenza degli altri romanzi storici dedicati alle vittime, questo libro non cerca di essere la voce degli oppressi e dei massacri, ma fa uno sforzo sorprendente per esplorare le motivazioni delle persone che hanno permesso che queste atrocità accadessero al suo interno. È una storia poco conosciuta dai listi di testo che mi ha affascinato e al tempo stesso commosso. È la storia di ogni uomo, donna e bambino che ha vissuto l’inferno, la storia personale di ognuno di loro, di quelli che ce l’hanno fatta e degli altri che non ce l’hanno fatta, di quelli che sono morti nel tentativo di aiutare gli altri e di quelli che hanno lottato con le unghie e con i denti fino alla fine.
CONTINUA SUL NOSTRO BLOG. VENITE A TROVARCI
https://thereadingslove.blogspot.com/
Lionel Duroy crea il personaggio immaginario di Eugenia per raccontarci meglio l’oscura partecipazione della Romania nella seconda guerra mondiale e nel genocidio ebraico. Attraverso Eugenia lo scrittore cerca di capire come è nato l’antisemitismo, come ha messo radici nella popolazione romena e come si è arrivati all'orribile olocausto. Eugenia, cresciuta in un’atmosfera antisemita, si troverà di fronte all'ingiustizia della discriminazione degli ebrei e si ribellerà. Prima studentessa e poi giornalista, cercherà di trovare le origini del male, per capire e combattere. Conosciamo anche lo scrittore ebreo e romeno Mihail attraverso il suo diario, gli occhi innamorati di Eugenia e la sua sofferenza. Mihail compare sin dall'inizio e anche se lui non è presente fisicamente, la sua presenza è costante per tutta la lettura. Ho letto molti libri che trattano il genocidio ebraico ma ogni volta rimangono senza parole di fronte ad un popolo che ha cercato di sterminare un altro popolo con l’odio, la crudeltà, la violenza e la disumanità. Ed è proprio di fronte a questa insensata inumanità dell’essere umano che Lionel Duroy colloca questo libro che oscilla tra finzione e storia. La prosa è delicata, fluida ed elegante con immagini e pensieri profondi, con personaggi ricercati e descrizioni intense. Un libro intenso e bellissimo quanto forte e terrificante per il suo significato storico. È una testimonianza forte e spaventosa di ciò che l’uomo è stato capace di fare, un resoconto dettagliato della crudeltà e della disumanità dell’uomo costruito su continui flashback che ci fanno ripercorrere l’amore fra Eugenia e Mihail e la storia della Romania attraverso delle descrizioni vivide di Iasu e Bucarest. A differenza degli altri romanzi storici dedicati alle vittime, questo libro non cerca di essere la voce degli oppressi e dei massacri, ma fa uno sforzo sorprendente per esplorare le motivazioni delle persone che hanno permesso che queste atrocità accadessero al suo interno. È una storia poco conosciuta dai listi di testo che mi ha affascinato e al tempo stesso commosso. È la storia di ogni uomo, donna e bambino che ha vissuto l’inferno, la storia personale di ognuno di loro, di quelli che ce l’hanno fatta e degli altri che non ce l’hanno fatta, di quelli che sono morti nel tentativo di aiutare gli altri e di quelli che hanno lottato con le unghie e con i denti fino alla fine.
CONTINUA SUL NOSTRO BLOG. VENITE A TROVARCI
https://thereadingslove.blogspot.com/
March 18, 2020
Când am început cartea asta, mă așteptam la cu totul altceva. Am crezut că e o poveste de dragoste și atât. Însă am citit o ficțiune istorică extraordinară din care am învățat că poveștile despre Holocaust nu au fost atât de departe de noi. Pentru mine a fost o lecție de istorie și o lecție de viață. Revin cu mai multe impresii pe blog
December 22, 2022
Το μυθιστόρημα Ευγενία, του Γάλλου Lionel Duroy, είναι καθαρή μυθοπλασία, δομημένη όμως πάνω σε έναν πραγματικό ιστορικό καμβά. Πιο διεισδυτικό θα έλεγα, προσπαθεί να μας εξηγήσει, διαμέσου της ηρωίδας του, τις τραγικές καταστάσεις αλλά και τις αντιθέσεις, που βίωσε ο Ρουμανικός Λαός εκείνην την περίοδο. Τον έντονο αντισημιτισμό του, τις ομάδες ακροδεξιών εξτρεμιστών (την περίφημη Σιδηρά Φρουρά), που αναδεικνύονται σε καθοριστική πολιτική δύναμη, την αδυναμία των κρατικών παραγόντων να υπερασπιστούν την ουδετερότητα της Ρουμανίας, την σύνθλιψη της χώρας τους από τους στρατιωτικά ισχυρούς της εποχής εκείνης. Ιδιαίτερα αναλύει τις ρατσιστικές αντιλήψεις των συμπατριωτών της κατά των Εβραίων, όμοιες με αυτές που πρέσβευε το τρίτο Ράιχ, πολύ κοντά σε όσα υποστηρίζουν οι σημερινοί ακροδεξιοί πολιτικοί.
Ηπρωταγωνίστρια,η Ευγενία, κατάγεται από το Ιάσσιο, στο οποίο ζούσε μια ισχυρή Εβραϊκή κοινότητα, και η οποία υπέστη ένα από τα πιο σκληρά πογκρόμ της εποχής. Η Ευγενία σε αντίθεση δεν είναι απλή παρατηρήτρια όσων σημαντικών συμβαίνουν γύρω της αλλά παίρνει θέση, προσπαθεί να παρέμβει στα γεγονότα, προσπαθεί να ανατρέψει όσα την ενοχλούν. Είναι φεμινίστρια και επαναστάτρια, συνάπτει δεσμό με έναν Ρουμανο - Εβραίο συγγραφέα, τον Μιχαήλ Σεμπαστιάν, που από μόνο του είναι γεγονός απόλυτα παρακινδυνευμένο, δημοσιογραφεί προσπαθώντας να αναδείξει τις φρικαλεότητες κατά των Εβραίων, αλλά και παίρνει ενεργά μέρος στην Αντίσταση κοντά στους κομμουνιστές αν και ποτέ δεν αποδέχεται την ιδεολογία τους. Αγαπάει τον Μιχαήλ, την εκνευρίζει η παθητικότητά του, αποδέχεται όμως ότι το μόνο που τον ενδιαφέρει πραγματικά είναι η γραφή του. Η ίδια η Ευγενία, χρησιμοποιεί την γραφή ως εργαλείο, το οποίο όμως πολλές φορές την προδίδει, κάποιες την εκπλήσσει, γενικά δυσκολεύεται να βρει τον δρόμο της ως δημοσιογράφος, που πρέπει να συμβαδίζει απόλυτα με την εκάστοτε κρατούσα κατάσταση.
Ηπρωταγωνίστρια,η Ευγενία, κατάγεται από το Ιάσσιο, στο οποίο ζούσε μια ισχυρή Εβραϊκή κοινότητα, και η οποία υπέστη ένα από τα πιο σκληρά πογκρόμ της εποχής. Η Ευγενία σε αντίθεση δεν είναι απλή παρατηρήτρια όσων σημαντικών συμβαίνουν γύρω της αλλά παίρνει θέση, προσπαθεί να παρέμβει στα γεγονότα, προσπαθεί να ανατρέψει όσα την ενοχλούν. Είναι φεμινίστρια και επαναστάτρια, συνάπτει δεσμό με έναν Ρουμανο - Εβραίο συγγραφέα, τον Μιχαήλ Σεμπαστιάν, που από μόνο του είναι γεγονός απόλυτα παρακινδυνευμένο, δημοσιογραφεί προσπαθώντας να αναδείξει τις φρικαλεότητες κατά των Εβραίων, αλλά και παίρνει ενεργά μέρος στην Αντίσταση κοντά στους κομμουνιστές αν και ποτέ δεν αποδέχεται την ιδεολογία τους. Αγαπάει τον Μιχαήλ, την εκνευρίζει η παθητικότητά του, αποδέχεται όμως ότι το μόνο που τον ενδιαφέρει πραγματικά είναι η γραφή του. Η ίδια η Ευγενία, χρησιμοποιεί την γραφή ως εργαλείο, το οποίο όμως πολλές φορές την προδίδει, κάποιες την εκπλήσσει, γενικά δυσκολεύεται να βρει τον δρόμο της ως δημοσιογράφος, που πρέπει να συμβαδίζει απόλυτα με την εκάστοτε κρατούσα κατάσταση.
December 6, 2022
O αντισημιτισμός που επικράτησε σε όλη την Ευρώπη και κυρίως στα κράτη που συνεργάστηκαν με τους Ναζί, έστω και πρόσκαιρα, παραμένει ακόμα και σήμερα, ογδόντα χρόνια μετά, μια σκοτεινή σελίδα και δεν έχει θέση σε κανένα συλλογικό αφήγημα που προτιμά να εθελοτυφλεί από ντροπή κι αποτροπιασμό.
Το μυθιστόρημα του Λιονέλ Ντικρουά μιλάει για μια από αυτές τις μαύρες και άγνωστες σε πολλούς σελίδες της ευρωπαϊκής ιστορίας, τη σφαγή χιλιάδων Εβραίων στη Ρουμανία όχι μόνο από το στρατό της χώρας στο Ανατολικό Μέτωπο το 1941, αλλά και από απλούς πολίτες σε πόλεις όπως το Βουκουρέστι και το Ιάσιο, πριν και κατά τη διάρκεια του Β’ Παγκοσμίου Πολέμου, όταν η χώρα συνεργάστηκε με τον Χίτλερ με το πρόσχημα της προστασίας από τη σοβιετική «κόκκινη απειλή».
Η κεντρική ηρωίδα, που δίνει στο βιβλίο τον τίτλο του, ξεκινά από φοιτήτρια στο Ιάσιο, όπου γίνεται μάρτυρας στην αντισημιτική επίθεση φασιστών συμφοιτητών της κατά του Εβραίου συγγραφέα Μιχαήλ Σεμπαστιάν. Είναι η μόνη που αντιδρά, όχι μόνο σε αυτή την επίθεση, αλλά και στη μισαλλοδοξία της ίδιας της οικογένειάς της.
Πηγαίνει στο Βουκουρέστι, όπου εργάζεται ως δημοσιογράφος, και συνάπτει σχέση με τον συγγραφέα, ενώ διαπιστώνει ιδίοις όμμασι πώς ο αντισημιτισμός έχει εξαπλωθεί σαν γάγγραινα ακόμα και στην πνευματική ελίτ, σε πολιτικούς και διάσημους συγγραφείς όπως ο Εμίλ Σιοράν ή ο Μίρτσεα Ελιάντε. Με την απειλή του πολέμου να οδηγείται στην τραγική της πραγματοποίηση, επιστρέφει στη γενέτειρά της ως ανταποκρίτρια κι εκεί θα γίνει μάρτυρας του διαβόητου Πογκρόμ του Ιασίου του 1941.
Αν και η ηρωίδα είναι φανταστικό πρόσωπο, το βιβλίο βασίστηκε στο ημερολόγιο του (υπαρκτού) Μιχαήλ Σεμπαστιάν (κομμάτια του παρατίθεντ��ι αυτούσια) και στο απραγματοποίητο όνειρό του να γράψει κάποτε ένα βιβλίο για τη σφαγή των Εβραίων, καθώς σκοτώθηκε σε ατύχημα το 1945.
Το βιβλίο ξεκινά από την είδηση του θανάτου του, άλλωστε, και είναι η αναδρομική καταγραφή των αναμνήσεων της ηρωίδας από τη σχέση τους και από την προηγούμενη δεκαετία. Ευτυχώς ο συγγραφέας δεν επικεντρώνεται στο ερωτικό δράμα, αλλά προσφέρει μέσω της λογοτεχνίας μια πολύτιμη ιστορική μαρτυρία από μια ελάχιστα φωτισμένη περίοδο του Β’ Παγκοσμίου Πολέμου.
Τα κεφάλαια της περιγραφής του Πογκρόμ είναι ανατριχιαστικά, αλλά η πιο σοκαριστική και (πάντα) επίκαιρη διάσταση του βιβλίου είναι η συνειδητοποίηση του πόσο διαβρωτικά λειτουργεί η μισαλλοδοξία σε κάθε κοινωνία.
Και σε ένα πιο ρηχό σχόλιο, τι υπέροχο εξώφυλλο!
Το μυθιστόρημα του Λιονέλ Ντικρουά μιλάει για μια από αυτές τις μαύρες και άγνωστες σε πολλούς σελίδες της ευρωπαϊκής ιστορίας, τη σφαγή χιλιάδων Εβραίων στη Ρουμανία όχι μόνο από το στρατό της χώρας στο Ανατολικό Μέτωπο το 1941, αλλά και από απλούς πολίτες σε πόλεις όπως το Βουκουρέστι και το Ιάσιο, πριν και κατά τη διάρκεια του Β’ Παγκοσμίου Πολέμου, όταν η χώρα συνεργάστηκε με τον Χίτλερ με το πρόσχημα της προστασίας από τη σοβιετική «κόκκινη απειλή».
Η κεντρική ηρωίδα, που δίνει στο βιβλίο τον τίτλο του, ξεκινά από φοιτήτρια στο Ιάσιο, όπου γίνεται μάρτυρας στην αντισημιτική επίθεση φασιστών συμφοιτητών της κατά του Εβραίου συγγραφέα Μιχαήλ Σεμπαστιάν. Είναι η μόνη που αντιδρά, όχι μόνο σε αυτή την επίθεση, αλλά και στη μισαλλοδοξία της ίδιας της οικογένειάς της.
Πηγαίνει στο Βουκουρέστι, όπου εργάζεται ως δημοσιογράφος, και συνάπτει σχέση με τον συγγραφέα, ενώ διαπιστώνει ιδίοις όμμασι πώς ο αντισημιτισμός έχει εξαπλωθεί σαν γάγγραινα ακόμα και στην πνευματική ελίτ, σε πολιτικούς και διάσημους συγγραφείς όπως ο Εμίλ Σιοράν ή ο Μίρτσεα Ελιάντε. Με την απειλή του πολέμου να οδηγείται στην τραγική της πραγματοποίηση, επιστρέφει στη γενέτειρά της ως ανταποκρίτρια κι εκεί θα γίνει μάρτυρας του διαβόητου Πογκρόμ του Ιασίου του 1941.
Αν και η ηρωίδα είναι φανταστικό πρόσωπο, το βιβλίο βασίστηκε στο ημερολόγιο του (υπαρκτού) Μιχαήλ Σεμπαστιάν (κομμάτια του παρατίθεντ��ι αυτούσια) και στο απραγματοποίητο όνειρό του να γράψει κάποτε ένα βιβλίο για τη σφαγή των Εβραίων, καθώς σκοτώθηκε σε ατύχημα το 1945.
Το βιβλίο ξεκινά από την είδηση του θανάτου του, άλλωστε, και είναι η αναδρομική καταγραφή των αναμνήσεων της ηρωίδας από τη σχέση τους και από την προηγούμενη δεκαετία. Ευτυχώς ο συγγραφέας δεν επικεντρώνεται στο ερωτικό δράμα, αλλά προσφέρει μέσω της λογοτεχνίας μια πολύτιμη ιστορική μαρτυρία από μια ελάχιστα φωτισμένη περίοδο του Β’ Παγκοσμίου Πολέμου.
Τα κεφάλαια της περιγραφής του Πογκρόμ είναι ανατριχιαστικά, αλλά η πιο σοκαριστική και (πάντα) επίκαιρη διάσταση του βιβλίου είναι η συνειδητοποίηση του πόσο διαβρωτικά λειτουργεί η μισαλλοδοξία σε κάθε κοινωνία.
Και σε ένα πιο ρηχό σχόλιο, τι υπέροχο εξώφυλλο!
March 30, 2018
Ce roman est une petite prouesse à lui tout seul. Un roman historique captivant, facile d'accès, qui a le mérite d'éclairer un aspect méconnu de la Seconde Guerre mondiale tout en ouvrant des pistes de réflexion passionnantes, pour un résultat dense mais qui vaut la peine d'être découvert.
Si vous prenez l'excellente et avisée décision de découvrir ce roman, vous ferez la connaissance d'une jeune étudiante roumaine nommée Eugenia - sans blague -, dont l'histoire commence le jour où elle rencontre l'écrivain juif Milhail Sebastian. Encore toute gauche et immature, elle va tisser une relation complexe mais incroyablement enrichissante avec cette figure torturée de la littérature roumaine - dont elle va évidemment tomber passionnément amoureuse - et aux côtés duquel elle va vivre une décennie de guerre, d'occupation, et surtout de violences physiques comme idéologiques. Le lecteur vit les désillusions d'Eugenia en même temps qu'elle, se heurte petit à petit à la réalité d'une société où la haine s'est répandue comme une pandémie, et ne peut que se passionner pour ce véritable cheminement intérieur d'une jeune femme issue d'une famille conservatrice qui va petit à petit parvenir à son émancipation intellectuelle.
Mais Eugenia ne raconte pas vraiment l'histoire d'Eugenia. Enfin, pas que.
Le roman veut aller au-delà.
On a en effet vite que ces personnages ne sont que des prétextes pour cette formidable reconstitution historique, des prétextes de qualité, certes, mais des prétextes, dans le sens où l'auteur ne s'attarde guère sur leurs destins particuliers. Eugenia, Milhail et les autres ne sont jamais négligés, mais ils n'ont pas non plus la part belle du récit, et en refermant ces 504 pages, on se sent capable de faire le récit complet de la Roumanie sous la Seconde Guerre mondiale, mais beaucoup moins de dresser le portrait psychologique d'Eugenia...
Et ce n'est pas mal en soi, il y avait un choix à faire, et Duroy a fait celui du contexte. Il faut donc s'attendre à un roman plus historique qu'intimiste, à visée plus "universelle" que personnelle. Le fait que l'on connaisse dès les toutes premières pages l'issue de l'histoire entre Milhail et Eugenia y est aussi pour quelque chose : le ton est donné, l'essentiel n'est pas dans cette fiction mais bien dans le cadre dans lequel elle s'ancre, avec ses enjeux historiques et surtout moraux.
Duroy parvient à transmettre une quantité assez monumentale de savoirs et de réflexions sur l'histoire de la Roumanie entre 1938 et 1945, et ce sans trop de lourdeurs. Certes, certains passages se retrouvent assez "désincarnés", et relèvent surtout du récit historique, mais le tout se lit avec fluidité et intérêt, d'autant plus que demeure malgré tout en arrière-plan l'intrigue plus romanesque d'Eugenia, qui vient rythmer et faire respirer le récit.
Mais le véritable intérêt de ce roman, en plus de sa solide documentation historique, reste la façon dont il titille la réflexion du lecteur. Il y a bien sûr la double lecture évidente qu'il crée entre l'exclusion des Juifs et celles d'autres minorités d'aujourd'hui, notamment les réfugiés, mais c'est, à vrai dire, un double sens un peu galvaudé qui manque parfois de subtilité.
L'essentiel est ailleurs, dans la façon dont l'histoire d'Eugenia nous interroge sur la diffusion épidémique de l'intolérance, du cheminement des idéologies dans l'esprit des hommes, de la mécanique de la haine. Eugenia est celle qui se dresse à sa toute petite échelle contre la barbarie, ramenant le lecteur à cette interrogation perpétuelle sur l'origine du mal, la possibilité du bien et de l'acte de révolte. Duroy incorpore par ailleurs toute une dimension assez unique sur le rôle particulier que peuvent respectivement jouer le journaliste et l'écrivain dans ce genre de crises : quel équilibre trouver entre compromission et engagement, comment s'engager sans menacer sa survie ou celle des siens, comment convaincre, comment changer le cours des choses lorsque l'on n'a que sa plume et des éditeurs frileux ? Autant de questions qui travaillent nos sociétés actuelles, et qui me donnent envie de vous pousser à découvrir les réponses que propose Eugenia.
Si vous prenez l'excellente et avisée décision de découvrir ce roman, vous ferez la connaissance d'une jeune étudiante roumaine nommée Eugenia - sans blague -, dont l'histoire commence le jour où elle rencontre l'écrivain juif Milhail Sebastian. Encore toute gauche et immature, elle va tisser une relation complexe mais incroyablement enrichissante avec cette figure torturée de la littérature roumaine - dont elle va évidemment tomber passionnément amoureuse - et aux côtés duquel elle va vivre une décennie de guerre, d'occupation, et surtout de violences physiques comme idéologiques. Le lecteur vit les désillusions d'Eugenia en même temps qu'elle, se heurte petit à petit à la réalité d'une société où la haine s'est répandue comme une pandémie, et ne peut que se passionner pour ce véritable cheminement intérieur d'une jeune femme issue d'une famille conservatrice qui va petit à petit parvenir à son émancipation intellectuelle.
Mais Eugenia ne raconte pas vraiment l'histoire d'Eugenia. Enfin, pas que.
Le roman veut aller au-delà.
On a en effet vite que ces personnages ne sont que des prétextes pour cette formidable reconstitution historique, des prétextes de qualité, certes, mais des prétextes, dans le sens où l'auteur ne s'attarde guère sur leurs destins particuliers. Eugenia, Milhail et les autres ne sont jamais négligés, mais ils n'ont pas non plus la part belle du récit, et en refermant ces 504 pages, on se sent capable de faire le récit complet de la Roumanie sous la Seconde Guerre mondiale, mais beaucoup moins de dresser le portrait psychologique d'Eugenia...
Et ce n'est pas mal en soi, il y avait un choix à faire, et Duroy a fait celui du contexte. Il faut donc s'attendre à un roman plus historique qu'intimiste, à visée plus "universelle" que personnelle. Le fait que l'on connaisse dès les toutes premières pages l'issue de l'histoire entre Milhail et Eugenia y est aussi pour quelque chose : le ton est donné, l'essentiel n'est pas dans cette fiction mais bien dans le cadre dans lequel elle s'ancre, avec ses enjeux historiques et surtout moraux.
Duroy parvient à transmettre une quantité assez monumentale de savoirs et de réflexions sur l'histoire de la Roumanie entre 1938 et 1945, et ce sans trop de lourdeurs. Certes, certains passages se retrouvent assez "désincarnés", et relèvent surtout du récit historique, mais le tout se lit avec fluidité et intérêt, d'autant plus que demeure malgré tout en arrière-plan l'intrigue plus romanesque d'Eugenia, qui vient rythmer et faire respirer le récit.
Mais le véritable intérêt de ce roman, en plus de sa solide documentation historique, reste la façon dont il titille la réflexion du lecteur. Il y a bien sûr la double lecture évidente qu'il crée entre l'exclusion des Juifs et celles d'autres minorités d'aujourd'hui, notamment les réfugiés, mais c'est, à vrai dire, un double sens un peu galvaudé qui manque parfois de subtilité.
L'essentiel est ailleurs, dans la façon dont l'histoire d'Eugenia nous interroge sur la diffusion épidémique de l'intolérance, du cheminement des idéologies dans l'esprit des hommes, de la mécanique de la haine. Eugenia est celle qui se dresse à sa toute petite échelle contre la barbarie, ramenant le lecteur à cette interrogation perpétuelle sur l'origine du mal, la possibilité du bien et de l'acte de révolte. Duroy incorpore par ailleurs toute une dimension assez unique sur le rôle particulier que peuvent respectivement jouer le journaliste et l'écrivain dans ce genre de crises : quel équilibre trouver entre compromission et engagement, comment s'engager sans menacer sa survie ou celle des siens, comment convaincre, comment changer le cours des choses lorsque l'on n'a que sa plume et des éditeurs frileux ? Autant de questions qui travaillent nos sociétés actuelles, et qui me donnent envie de vous pousser à découvrir les réponses que propose Eugenia.
October 1, 2023
Τελευταίο βιβλίο του Σεπτεμβρίου και τα λόγια είναι λίγα μπροστά σ'αυτό το τόσο δυνατό έργο!Συναισθήματα,εικόνες και πάνω απ'όλα ανθρωπισμός είναι διάχυτα...σ'ένα βιβλίο για το βίωμα του Β' Παγκόσμιου πολέμου και του Ολοκαυτώματος στη Ρουμανία.Δεν είναι ένα ακόμα έργο που επαναλαμβάνεται στα ίδια μοτίβα που γνωρίζουμε λόγω θεματικής,αλλά συμβαίνει το αντίθετο γι'αυτό και είναι ξεχωριστό!Το ύφος γραφής δεν είναι σκληρό ή επιτηδευμένο,γι'αυτό μπορεί να διαβαστεί άνετα και από εφήβους στα πλαίσια της διδακτικής μέσω μυθιστορημάτων για την πιο ειδεχθή στιγμή του 20ου αιώνα!Αναζητήστε το από τις εκδόσεις Πόλις σε εξαιρετικά προσεγμένη μτφ. της Εύας Γεωργουσοπούλου.
July 1, 2023
Μια ιστορική αναδρομή την περίοδο του πογκρομ των Εβραίων στο Ιάσιο κατά τον β παγκόσμιο πόλεμο μέσα από την ιστορία της Ευγενίας. Μια κοπέλα που ενώ φοιτούσε στο Πανεπιστήμιο, γνωρίζει την κομμουνίστρια καθηγήτρια της και κατά την αρχή των διωγμών των Εβραίων αρχίζει να αντιλαμβάνεται την ανθρώπινη βαρβαρότητα. Έρχεται σε αντίθεση με την οικογένειά της και ξεκινά το ταξίδι ενηλικίωσης της. Ένα βιβλίο ενδιαφέρον, κάνει κοιλιά σε κάποια σημεία, αλλά κατόπιν καταλαβαίνεις ότι ήταν απαραίτητα για τη συνέχεια. Εξαιρετικά τα διαχρονικά νοήματα και οι προβληματισμοί που προκύπτουν.
August 7, 2020
Așa cum o spune si coperta, un roman răvășitor despre România celui de-al doilea război mondial, un roman inspirat de Jurnalul scriitorului evreu Mihail Sebastian.
Nicio clipă nu am avut senzația că romanul este scris de un bărbat, ci clar o vedeam pe Eugenia și o auzeam pe ea relatând tot ce se întâmplă.
Nicio clipă nu am avut senzația că ceea ce citesc nu este scris de un român, atât de "invizibil" s-a făcut Lionel Duroy.
Prin această ficțiune istorică am descoperit bucăți din România războiului, am recunoscut ura românilor față de "jidani", mi-am explicat multe aspecte asupra caracterului uman, am învățat părți de istorie...un roman pe care îl recomand.
Nicio clipă nu am avut senzația că romanul este scris de un bărbat, ci clar o vedeam pe Eugenia și o auzeam pe ea relatând tot ce se întâmplă.
Nicio clipă nu am avut senzația că ceea ce citesc nu este scris de un român, atât de "invizibil" s-a făcut Lionel Duroy.
Prin această ficțiune istorică am descoperit bucăți din România războiului, am recunoscut ura românilor față de "jidani", mi-am explicat multe aspecte asupra caracterului uman, am învățat părți de istorie...un roman pe care îl recomand.
January 17, 2020
Eugenia di Lionel Duroy (Fazi) è una di quelle storie che ha tutti gli ingredienti per convincermi: centinaia di pagine che ho divorato in pochi giorni spinta sì dalla curiosità, ma stranamente cullata da una storia che non ha nulla di rassicurante.
Tre stelle e mezzo
Eugenia ha molti punti in comune con Da duemila anni di Mihail Sebastian (LEGGI QUI la mia recensione) perché è proprio nell'incipit che ritroviamo Sebastian: autore ebreo e romeno che ha raccontato le origini dell'antisemitismo nel suo romanzo in gran parte autobiografico. Mihail compare già nelle prime righe, anche se la sua storia è un epilogo, la sua presenza è una costante per tutto il romanzo. Siamo nel 1945 in Romania ed Eugenia riceve per telefono la notizia della morte dell'amato scrittore. Duroy ci scaraventa subito in una scena di dolore: una ragazza che perde l'amore, ma intuiamo che quello sarà solo l'antipasto.
Eugenia è un romanzo ma che fotografa molto bene la realtà degli anni Trenta e degli anni del conflitto. Costruito con continui falshback è una lettura dinamica e avvincente. Eugenia parte dal presente per ricostruire non solo scampoli di vita privata con Mihail (come abbiamo già detto persona realmente esistita) ma la storia di una nazione: la Romania. La realtà della Guerra, la violenza, l'antisemitismo irrompono nella quotidianità dei personaggi e gelano il lettore che conosce il triste epilogo dell'Olocausto. Ma prima, Duroy ci fa innamorare dei protagonisti: non penso che dimenticherò tanto facilmente il cambio di rotta di Eugenia, la prigione di immobilità di Sebastian, la crudeltà di Stefan, la mancanza di prese di posizione dei genitori, il coraggio di Andre e...la città di Iasi sconvolta dalla violenza. Ma procediamo con ordine.
Eugenia è una ragazza RECENSIONE COMPLETA: www.lalettricecontrocorrente.it
Tre stelle e mezzo
Eugenia ha molti punti in comune con Da duemila anni di Mihail Sebastian (LEGGI QUI la mia recensione) perché è proprio nell'incipit che ritroviamo Sebastian: autore ebreo e romeno che ha raccontato le origini dell'antisemitismo nel suo romanzo in gran parte autobiografico. Mihail compare già nelle prime righe, anche se la sua storia è un epilogo, la sua presenza è una costante per tutto il romanzo. Siamo nel 1945 in Romania ed Eugenia riceve per telefono la notizia della morte dell'amato scrittore. Duroy ci scaraventa subito in una scena di dolore: una ragazza che perde l'amore, ma intuiamo che quello sarà solo l'antipasto.
Eugenia è un romanzo ma che fotografa molto bene la realtà degli anni Trenta e degli anni del conflitto. Costruito con continui falshback è una lettura dinamica e avvincente. Eugenia parte dal presente per ricostruire non solo scampoli di vita privata con Mihail (come abbiamo già detto persona realmente esistita) ma la storia di una nazione: la Romania. La realtà della Guerra, la violenza, l'antisemitismo irrompono nella quotidianità dei personaggi e gelano il lettore che conosce il triste epilogo dell'Olocausto. Ma prima, Duroy ci fa innamorare dei protagonisti: non penso che dimenticherò tanto facilmente il cambio di rotta di Eugenia, la prigione di immobilità di Sebastian, la crudeltà di Stefan, la mancanza di prese di posizione dei genitori, il coraggio di Andre e...la città di Iasi sconvolta dalla violenza. Ma procediamo con ordine.
Eugenia è una ragazza RECENSIONE COMPLETA: www.lalettricecontrocorrente.it
April 9, 2019
(read in french) fantastic book about the period 1935-1945 in the history of romania, where the heroine, eugenia, lives - first as a literature student in jassy, then as a reporter in bucharest and jassy. she falls in love with a jewish writer, mihail sebastian (a real historic figure), and becomes interested in the fate of the romanian jews at that very complicated time, when romania was caught between germany and russia. the coming to power of the legion, a nazi-like organisation, and the alliance with germany precipitats shockingly agressive repercussions against the jewish community in both bucharest and jassy, where a numerous and prosperous jewish population had been traditionally living along their romanian neighbors. the whole complicated and atrocious period is reconstructed in great detail, without becoming tenous at any time, because the author presents the facts through the eyes if his heroine (narrating in first person) and also uses fragments from the published journal of mihail sebastian, giving the narration both depth and authenticity. highly recommended.
April 28, 2018
Un roman incroyablement fort qui, par la voix de son héroïne, offre un témoignage poignant et rigoureux de la montée du fascisme et de l'antisémitisme en Roumanie des années 1930 à la fin de la guerre, au prisme de sa relation amoureuse avec l'écrivain juif Mihail Sebastian. Un grand moment littérature, qui m'a remué les tripes (bon, j'ai quelques raisons personnelles, mais quand même).
August 23, 2021
"Eugenia" - Lionel Duroy
*traducere din franceză de Simona Modreanu, Editura Humanitas, București, 2019, 411 pagini
Un roman despre România interbelică văzută prin ochii ageri ai unui străin. Este inspirat de una din cărțile-cult ale literaturii autohtone"Jurnalul lui Mihail Sebastian". În același timp roman de dragoste, roman filosofic și tragic, dar și o frescă istorică ce subliniază modul în care Mihail Sebastian a trăit freneticul antisemitism de-atunci. Oficial neutră, România era de fapt aliată cu Germania nazistă. Practic, o Românie încastrată între nazismul lui Hitler și comunismul lui Stalin.
Narațiunea este scrisă la persoana I, din perspectiva Eugeniei (sensibilă, inteligentă, curajoasă), cea care va deveni amanta lui Mihail Sebastian. Ea își va pune pe hârtie amintirile în 1945, imediat după moartea scriitorului când un camion sovietic dă peste el (29 mai 1945). Peste relația lor va pluti mereu nesiguranța și chipul actriței Leni Caler pe care Sebastian o iubește (în roman, această iubire e prezentată mult prea exagerat).
La sfârșitul anilor 1930, Eugenia Rădulescu este o tânără studentă din Iași. Părinții ei dețin o prăvălie de vinuri. Când fratele ei, Ștefan, se înrolează în Mișcarea Legionară - legiunea fascistă română - Eugenia își dă seama, datorită profesorului ei de literatură, că evreii sunt ființe umane ca oricare alta. Apoi se îndepărtează de familie și pleacă la București unde devine reporter de război pentru o agenție de presă. Se întâlnește cu scriitorul evreu Mihail Sebastian (1907-1945) de care se îndrăgostește. Andrei, fratele mai mic, boem, mare iubitor de poezie, pleacă pe front împotriva rușilor. Destine care se îmbină, se despart, converg ori pleacă în toate direcțiile, iubiri consumate sau neîmpărtășite, drame pe fundalul naționalismului și antisemitismului.
Trăim într-o societate competitivă, iar trecutul cere să fie AICI chiar și numai prin simpla aducere aminte. Irvin D. Yalom spune despre ficțiune că este o istorie care ar fi putut să se întâmple. Așadar, "Eugenia", o carte temeinic documentată, nu numai că poate stârni imaginația vastă a cititorilor, dar poate valida și fundamenta povestea personajului Mihail Sebastian.
În carte apar ca personaje secundare Emil Cioran, Mircea Eliade sau Curzio Malaparte (autorul romanului "Kaputt").
Din păcate volumul nu a reușit să-mi transmită nicio emoție, deși am apreciat minuțiozitatea de care autorul a dat dovadă în relatarea multor detalii istorice din acea perioadă (în mod special pogromul de la Iași), însă, pe alocuri, am dat și peste multe neconcordanțe sesizabile ca cititor român. Cu siguranță un cititor străin va percepe altfel cartea și, probabil, va simți nevoia să aprofundeze unele teme din roman. Prima parte a romanului a fost lentă.
Una peste alta, acest roman este un bun exemplu de conștiință dând dovadă de o gândire pragmatică.
*traducere din franceză de Simona Modreanu, Editura Humanitas, București, 2019, 411 pagini
Un roman despre România interbelică văzută prin ochii ageri ai unui străin. Este inspirat de una din cărțile-cult ale literaturii autohtone"Jurnalul lui Mihail Sebastian". În același timp roman de dragoste, roman filosofic și tragic, dar și o frescă istorică ce subliniază modul în care Mihail Sebastian a trăit freneticul antisemitism de-atunci. Oficial neutră, România era de fapt aliată cu Germania nazistă. Practic, o Românie încastrată între nazismul lui Hitler și comunismul lui Stalin.
Narațiunea este scrisă la persoana I, din perspectiva Eugeniei (sensibilă, inteligentă, curajoasă), cea care va deveni amanta lui Mihail Sebastian. Ea își va pune pe hârtie amintirile în 1945, imediat după moartea scriitorului când un camion sovietic dă peste el (29 mai 1945). Peste relația lor va pluti mereu nesiguranța și chipul actriței Leni Caler pe care Sebastian o iubește (în roman, această iubire e prezentată mult prea exagerat).
La sfârșitul anilor 1930, Eugenia Rădulescu este o tânără studentă din Iași. Părinții ei dețin o prăvălie de vinuri. Când fratele ei, Ștefan, se înrolează în Mișcarea Legionară - legiunea fascistă română - Eugenia își dă seama, datorită profesorului ei de literatură, că evreii sunt ființe umane ca oricare alta. Apoi se îndepărtează de familie și pleacă la București unde devine reporter de război pentru o agenție de presă. Se întâlnește cu scriitorul evreu Mihail Sebastian (1907-1945) de care se îndrăgostește. Andrei, fratele mai mic, boem, mare iubitor de poezie, pleacă pe front împotriva rușilor. Destine care se îmbină, se despart, converg ori pleacă în toate direcțiile, iubiri consumate sau neîmpărtășite, drame pe fundalul naționalismului și antisemitismului.
Trăim într-o societate competitivă, iar trecutul cere să fie AICI chiar și numai prin simpla aducere aminte. Irvin D. Yalom spune despre ficțiune că este o istorie care ar fi putut să se întâmple. Așadar, "Eugenia", o carte temeinic documentată, nu numai că poate stârni imaginația vastă a cititorilor, dar poate valida și fundamenta povestea personajului Mihail Sebastian.
În carte apar ca personaje secundare Emil Cioran, Mircea Eliade sau Curzio Malaparte (autorul romanului "Kaputt").
Din păcate volumul nu a reușit să-mi transmită nicio emoție, deși am apreciat minuțiozitatea de care autorul a dat dovadă în relatarea multor detalii istorice din acea perioadă (în mod special pogromul de la Iași), însă, pe alocuri, am dat și peste multe neconcordanțe sesizabile ca cititor român. Cu siguranță un cititor străin va percepe altfel cartea și, probabil, va simți nevoia să aprofundeze unele teme din roman. Prima parte a romanului a fost lentă.
Una peste alta, acest roman este un bun exemplu de conștiință dând dovadă de o gândire pragmatică.
September 18, 2019
Autorul s-a inspirat din renumitul Jurnal al scriitorului roman Mihail Sebastian; a inventat o tanara studenta care se indragosteste de Mihail si care, dupa moartea acestuia, ne povesteste despre ascensiunea dreptei extremiste si antisemitism in Romania anilor 1930-1940, amintindu-ne de evenimente poate mult prea repede uitate, cum ar fi pogromul de la Iasi sau figuri eminente din intelectualitatea romaneasca (Eliade, Cioran) cu o aversiune declarata fata de evrei. Stilul este usurel, prea romantat pe alocuri, iar personajul principal, Eugenia insasi, este incongruenta. Documentarea si bucata istorica sunt foarte bine facute. Un total de 3.5 stele, de fapt.
June 12, 2020
Prima parte a fost mult mai bună decât a doua.
Cel mai mult mi-au plăcut fragmentele din Jurnalul lui Mihail Sebastian.
Cel mai mult mi-au plăcut fragmentele din Jurnalul lui Mihail Sebastian.
October 22, 2019
Eugenia ou l'heroine extraordinaire (et son amour non partage)
April 8, 2021
Lionel Duroy este un excelent documentarist, dar un scriitor deloc pe gustul meu. Dacă lucrarea ar fi fost o biografie a lui Mihail Sebastian sau o relatare a pogromului de la Iași, probabil că i-aș fi dat cinci stele. Dar această biografie romanțată presărată cu declarații de amor stângace ("nu vreau decât să adorm în brațele lui", "strânge-mă în brațe, mi-e frig) și cu un personaj principal deloc original (Eugenia este Nora din Accidentul care trăiește faptele de viață ale Adrianei Georgescu din La Început A Fost Sfârșitul) mă face să mă simt furioasă pe mine că m-am lăsat păcălită de descriere și că mi-am dorit atât de mult această carte.
This entire review has been hidden because of spoilers.
December 10, 2019
Lionel Duroy demonstrează o foarte bună cunoaștere a istoriei României. În plus, este un fin cunoscător al topografiei locurilor despre care vorbește, așa că evocarea Iașiului și a Bucureștiului interbelic este foarte vie și credibilă.
Personajul său inventat, iubita imaginară a lui Sebastian, Eugenia seamănă teribil cu unul dintre personajele scriitorului: fragilă, misterioasă, onestă. Mi-a adus aminte în special de Corina, din Jocul de-a vacanța.
Este limpede că Duroy a studiat îndelung atât opera, cât și jurnalul lui Mihail Sebastian, iar evocarea acestuia este făcută cu multă căldură și credibilitate.
De asemenea, descrierea Pogromului de la Iași este făcută cu multă emoție și mai ales epidemia de amnezie colectivă care pare că i-a lovit după crimele cumplite pe toți locuitorii orașului.
O întrebare pare să-l preocupe cu precădere pe Duroy, cum a fost posibil ca oameni cumsecade și liniștiți să dea dovadă de o asemenea ferocitate în relații cu vecinii sau cunoscuții lor evrei?
Un roman care se citește ușor, cu o poveste bine închegată și convingătoare.
Personajul său inventat, iubita imaginară a lui Sebastian, Eugenia seamănă teribil cu unul dintre personajele scriitorului: fragilă, misterioasă, onestă. Mi-a adus aminte în special de Corina, din Jocul de-a vacanța.
Este limpede că Duroy a studiat îndelung atât opera, cât și jurnalul lui Mihail Sebastian, iar evocarea acestuia este făcută cu multă căldură și credibilitate.
De asemenea, descrierea Pogromului de la Iași este făcută cu multă emoție și mai ales epidemia de amnezie colectivă care pare că i-a lovit după crimele cumplite pe toți locuitorii orașului.
O întrebare pare să-l preocupe cu precădere pe Duroy, cum a fost posibil ca oameni cumsecade și liniștiți să dea dovadă de o asemenea ferocitate în relații cu vecinii sau cunoscuții lor evrei?
Un roman care se citește ușor, cu o poveste bine închegată și convingătoare.
October 19, 2019
I-aș fi dat 4 steluțe, dacă Eugenia ar fi fost un personaj mai credibil. De fapt, ea e doar un pretext pentru a zugravi războiul, pogromul, cele doua orase si pe Sebastian. Chiar si el rămâne in planul doi de multe ori. Cartea merită citită, zic eu, pentru descrierea jurnalistică a atmosferei si faptelor istorice.
January 25, 2020
"È indimenticabile il momento in cui le nostre palpebre si aprono, quando capiamo che siamo stati abusati"
Ci sono libri che fanno molto più che raccontare una storia: interrogano il lettore, scuotono e fanno crollare certezze.
"Eugenia "di Lionel Duroy, scrittore e giornalista francese, è quel tipo di libro.
Ambientato nella Romania degli anni 30/45 , il libro di Duroy ci racconta del progrom, la persecuzione razziale ad opera dei civili e dei 15000 ebrei uccisi in pochi giorni. Una situazione di delirante violenza che preoccupò anche Hitler che temeva di dare "un po' troppo nell'occhio". Duroy ci racconta la storia e lo fa affidandosi al diario ritrovato di Mihail Sebastian (scrittore ebreo che visse in prima persona gli avvenimenti e che morì nel 1945 schiacciato da un camion russo) e a una protagonista femminile di sua invenzione: Eugenia, brillante studentessa che apre gli occhi sull'antisemitismo dilagante nel suo paese, voce fuori dal cuore in un un popolo che sembra aver perso il senno. Eugenia donna libera e forte rappresenta la nostra coscienza, è colei che cerca di capire cosa spinge un uomo a rinnegare amici e conoscenti per paura di ritorsioni, colei che sfida i familiari (il fratello Stefan si è unito alla "Guardia di ferro" il partito nazionalsocialista rumeno ) per arrivare alle autorità e raccontare l'abominio che si sta commettendo.
La questione morale tra le pagine è altissima e cerca di risvegliare la coscienza indagando su come piccoli segnali di violenza possano prendere una piega di irrazionale malvagità.
Nel libro si vede il male tessere la sua tela:si insinua nella quotidianità di amici cresciuti insieme, nelle attività commerciali, nelle persone che è giusto salutare o meno.
Cosa piacevole e molto interessante, nella narrazione sono presenti stralci di Kaputt di Malaparte :una testimonianza del regime fascista in Italia che regala un chiaro quadro del regime del terrore. Un libro attuale e struggente che racconta una Shoa meno nota ma altrettanto dolorosa.
Ci sono libri che fanno molto più che raccontare una storia: interrogano il lettore, scuotono e fanno crollare certezze.
"Eugenia "di Lionel Duroy, scrittore e giornalista francese, è quel tipo di libro.
Ambientato nella Romania degli anni 30/45 , il libro di Duroy ci racconta del progrom, la persecuzione razziale ad opera dei civili e dei 15000 ebrei uccisi in pochi giorni. Una situazione di delirante violenza che preoccupò anche Hitler che temeva di dare "un po' troppo nell'occhio". Duroy ci racconta la storia e lo fa affidandosi al diario ritrovato di Mihail Sebastian (scrittore ebreo che visse in prima persona gli avvenimenti e che morì nel 1945 schiacciato da un camion russo) e a una protagonista femminile di sua invenzione: Eugenia, brillante studentessa che apre gli occhi sull'antisemitismo dilagante nel suo paese, voce fuori dal cuore in un un popolo che sembra aver perso il senno. Eugenia donna libera e forte rappresenta la nostra coscienza, è colei che cerca di capire cosa spinge un uomo a rinnegare amici e conoscenti per paura di ritorsioni, colei che sfida i familiari (il fratello Stefan si è unito alla "Guardia di ferro" il partito nazionalsocialista rumeno ) per arrivare alle autorità e raccontare l'abominio che si sta commettendo.
La questione morale tra le pagine è altissima e cerca di risvegliare la coscienza indagando su come piccoli segnali di violenza possano prendere una piega di irrazionale malvagità.
Nel libro si vede il male tessere la sua tela:si insinua nella quotidianità di amici cresciuti insieme, nelle attività commerciali, nelle persone che è giusto salutare o meno.
Cosa piacevole e molto interessante, nella narrazione sono presenti stralci di Kaputt di Malaparte :una testimonianza del regime fascista in Italia che regala un chiaro quadro del regime del terrore. Un libro attuale e struggente che racconta una Shoa meno nota ma altrettanto dolorosa.
December 3, 2020
Impresionantă carte! Mi-a luat destul de mult să o citesc, este o lectură greu de digerat din perspectiva tuturor datelor istorice și politice, dar și a temei în sine. Este însă o parte a istoriei României de care habar nu aveam și o abordare a temei evreilor pe care o tot citesc și în jurul căreia par să graviteze lecturile mele, dar pe care nu le cunoșteam și nici nu mi le inchipuiam. Este o lectură de un realism și dramatism foarte puternic, e greu de crezut că evenimentele prezentate s-au petrecut la noi în țară. M-a zguduit această lectură. Mi-au fost puțin antipatice personajele, cel puțin la început, simțeam nevoia să îi pălmuiesc și pe Mihail și pe Eugenia. Ciudată dragoste au avut ei, unilaterală și naivă, așa am înțeles-o eu. Eugenia, o copilă amorezată, orbită de admirație și iubire, el indiferent până la final, prea prins în filmul lui și în lamentările lui. Un personaj laș, nehotărât și absent din viață, așa l-am perceput pe Mihail. Însă parcursul Eugeniei mi-a plăcut și deși este un personaj fictiv am empatizat mult cu dorința ei de a face dreptate, cu compasiunea ei, cu omenia ei. A fost singură împotriva tuturor și am apreciat mult curajul ei. Deci da, o carte surprinzătoare, care m-a pus pe gânduri și m-a lăsat cu un gust ciudat, intens, tulburător. Clar, din punct de vedere istoric este o capodoperă.
November 21, 2021
Romanul Eugenia readuce la viață o perioadă mai puțin fastă pentru istoria României (perioada interbelică târzie cât și începutul războiului mondial). Lucrul acesta este realizat cu ajutorul jurnalului lui Mihail Sebastian care de altfel este și un personaj important, cât și, prin vocea Eugeniei care este un personaj fictiv mult prea "frenchy" după părerea mea.
Eugenia este un personaj neverdic și nepotrivit în contextul României din acea perioadă, este prea dezinvoltă și are un comportament prea cosmopolit pentru o persoană care a crescut într-o familie conservatoare din Iași (capitala naționalismului românesc), comportament pe care la căpătat într-un timp mult prea scurt după mutarea ei la București, iar relația ei cu Mihail este cât se poate de absurdă și probabil că astfel de relații se regăsesc mai degrabă pe teritoriul Franței decât în spațiul mioritic din anii 30.
Recomand totuși cartea pentru partea istorică care după părerea este surprinsă destul de bine de către autor.
Eugenia este un personaj neverdic și nepotrivit în contextul României din acea perioadă, este prea dezinvoltă și are un comportament prea cosmopolit pentru o persoană care a crescut într-o familie conservatoare din Iași (capitala naționalismului românesc), comportament pe care la căpătat într-un timp mult prea scurt după mutarea ei la București, iar relația ei cu Mihail este cât se poate de absurdă și probabil că astfel de relații se regăsesc mai degrabă pe teritoriul Franței decât în spațiul mioritic din anii 30.
Recomand totuși cartea pentru partea istorică care după părerea este surprinsă destul de bine de către autor.
November 9, 2020
A very interesting and absorbing book (definitely helps if you read M Sebastian's journal as the book is in large part about his life and based on his journal though it has much more); the only criticism I would have is that it lacks balance on occasion as Eugenia, the narrator jumps from a naive journalist to a hardcore partisan, saboteur, and assassin a bit too fast and easy, only to move back to maybe not as naive, but still much more naive than one would think journalist...
A great cameo of Curzio Malaparte, dark humor and twisted irony add a lot to the novel.
A great cameo of Curzio Malaparte, dark humor and twisted irony add a lot to the novel.
April 21, 2022
O minunată frescă a României de la finele perioadei interbelice și până după cel de-al 2lea război mondial văzută prin ochii studentei Eugenia și având la bază jurnalul lui Mihail Sebastian. Eugenia, personaj imaginar, ne plimbă prin lumea personajelor reale, unele din ele părându-mi mai reale decât le-am cunoscut vreodată. Mircea Eliade, Emil Cioran și Camil Petrescu, prezentați ca prieteni ai lui Mihail, dar și teoreticieni ai mișcării legionare. Apoi Zelea Codreanu, Horia Sima, Curzio Malaparte, mișcarea legionară, Garda de Fier, războiul, pogromul de la Iași din iunie 1941, Rezistența. Cititorul e plimbat pe străzile din Târgu Cucului în Iași, dus la Athénée Palace, înghesuit în cămăruța care i-a folosit ca ascunzătoare lui Mihail, ținut cu sufletul la gură de turnura unor evenimente care s-au desfășurat deja. O carte greu de lăsat din mână.
October 30, 2020
Am citit această carte cu creionul în mână și însemnându-mi pe alocuri gândurile.. pe marginile paginilor, în spațiile libere de la sfârșitul capitolelor.. nu am citit niciodată astfel o carte, în care să scriu atât de mult pe margini, care să-mi provoace atâta emoție, indignare, furie, amărăciune..
Displaying 1 - 30 of 79 reviews