What do you think?
Rate this book
Zilele noastre care nu vor mai fi niciodata
În ziua în care se internează în sanatoriu pentru a-și depăși tulburările de anxietate și pentru a se împăca odată pentru totdeauna cu o traumă din trecut, Anei nici nu-i trece prin cap că se va îndrăgosti fulgerător de un tânăr misterios și fascinant, dar cu care nu poate fi împreună. În timp ce vara se apropie de sfârșit, în decorul uneori idilic, alteori gotic al sanatoriului, Ana se vede prinsă într-un vârtej sofisticat și îndrăzneț, care va deveni și mai tulburător odată cu evenimentul tragic care le schimbă tuturor viețile. O scriitoare depresivă cu tendințe de sinucidere, un fotomodel narcisist, o adolescentă bipolară, un puști rebel și… Ana, care nu-și dorește decât să se regăsească. Împreună sunt Învingătorii.
*
“Știu că o să mai am obsesii. Știu că foarte probabil o să mai am și depresii. Știu că anxietatea va fi mereu acolo, gata să sară în față oricând și să încerce să preia controlul, numai pentru că e convinsă că poate. Știu că atacurile de panică vor rămâne pentru mine ca niște colegi de școală primară; ne vom mai vizita din când în când, sau ne vom întâlni pe stradă, și ne vom minuna de cât de tare ne-am schimbat cu toții și, în același timp, ceva din noi a rămas la fel și așa va fi pentru totdeauna. Știu că mă voi mai simți defectă până în ultima fibră, și fără vindecare.
Știu și că, dincolo de astea, vor mai fi și multe alte sentimente. Știu că am să mai fiu fericită.
Știu că am să mă mai pierd, pentru că nu se poate altfel. Dar știu la fel de bine și că am să mă regăsesc după momentele de rătăcire. Întreagă și vie, la fel ca întotdeauna.
Iar asta, azi, acum, îmi este de ajuns.”
*
“Știu că o să mai am obsesii. Știu că foarte probabil o să mai am și depresii. Știu că anxietatea va fi mereu acolo, gata să sară în față oricând și să încerce să preia controlul, numai pentru că e convinsă că poate. Știu că atacurile de panică vor rămâne pentru mine ca niște colegi de școală primară; ne vom mai vizita din când în când, sau ne vom întâlni pe stradă, și ne vom minuna de cât de tare ne-am schimbat cu toții și, în același timp, ceva din noi a rămas la fel și așa va fi pentru totdeauna. Știu că mă voi mai simți defectă până în ultima fibră, și fără vindecare.
Știu și că, dincolo de astea, vor mai fi și multe alte sentimente. Știu că am să mai fiu fericită.
Știu că am să mă mai pierd, pentru că nu se poate altfel. Dar știu la fel de bine și că am să mă regăsesc după momentele de rătăcire. Întreagă și vie, la fel ca întotdeauna.
Iar asta, azi, acum, îmi este de ajuns.”
416 pages, Paperback
First published November 19, 2016
8 people are currently reading
446 people want to read
About the author
Cristina Nemerovschi
52 books575 followersCristina Nemerovschi s-a născut la București. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității București și un master în cadrul aceleiași facultăți, cu o disertație de filosofie a matematicii. A debutat în 2010 cu romanul Sânge satanic, care a fost comparat de critica literară cu opere-cult ale unor autori precum J. D. Salinger, Henry Miller, Irvine Welsh, Chuck Palahniuk, Bret Easton Ellis sau Anthony Burgess. A fost distins cu premiul Tiuk! pentru debut, cu titlul Cartea anului 2010, Cartea anului 2011 pentru a doua ediție, ales printre finaliștii Premiers Romans En Lecture.
Au urmat alte 14 romane, o parte fiind grupate sub forma unor trilogii, toate având succes atât de public, cât și o receptare critică entuziastă. „Cred în toate lucrurile despre care scriu: iubire, vindecare, iertare, trezire, luptă, găsirea propriului drum, autenticitate, libertate”, spune autoarea într-un interviu.
Proza autoarei a fost inclusă în numeroase antologii, românești și internaționale. Romanul Păpușile i-a adus nominalizarea la Gala Tinerilor Scriitorilor – Cel mai bun prozator al anului 2014.
Romanele Sânge satanic, Pervertirea, Ani cu alcool și sex, Rezervația unicornilor, nymphette_dark99, Ultima vrăjitoare din Transilvania, Vicky, nu Victoria, Cum a ars-o Anghelescu o lună ca scriitor de succes, Păpușile, Rockstar, Zilele noastre care nu vor mai fi niciodată, Dresoarea au inspirat fiecare numeroase manifestări artistice: poezie, piese de teatru, arte vizuale, muzică.
În prezent are în lucru romanul Răzvrătiții și seria fantasy Cronicile fetei lup.
Au urmat alte 14 romane, o parte fiind grupate sub forma unor trilogii, toate având succes atât de public, cât și o receptare critică entuziastă. „Cred în toate lucrurile despre care scriu: iubire, vindecare, iertare, trezire, luptă, găsirea propriului drum, autenticitate, libertate”, spune autoarea într-un interviu.
Proza autoarei a fost inclusă în numeroase antologii, românești și internaționale. Romanul Păpușile i-a adus nominalizarea la Gala Tinerilor Scriitorilor – Cel mai bun prozator al anului 2014.
Romanele Sânge satanic, Pervertirea, Ani cu alcool și sex, Rezervația unicornilor, nymphette_dark99, Ultima vrăjitoare din Transilvania, Vicky, nu Victoria, Cum a ars-o Anghelescu o lună ca scriitor de succes, Păpușile, Rockstar, Zilele noastre care nu vor mai fi niciodată, Dresoarea au inspirat fiecare numeroase manifestări artistice: poezie, piese de teatru, arte vizuale, muzică.
În prezent are în lucru romanul Răzvrătiții și seria fantasy Cronicile fetei lup.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 38 reviews
March 17, 2017
Nemerovschi did it again.
O recenzie de care pot spune ca sunt mandru. Sper sa fie urmarita pana la capat si sa inspire macar putina empatie.
https://youtu.be/rExAPbhyGOo
O recenzie de care pot spune ca sunt mandru. Sper sa fie urmarita pana la capat si sa inspire macar putina empatie.
https://youtu.be/rExAPbhyGOo
December 4, 2016
O sa incep aceasta recenzie cu un mare regret de-al meu si anume faptul ca nu am reusit pana acum sa citesc toate cartile scrise de Cristina Nemerovschi. Totusi, sunt absolut sigura ca „Zilele noastre care nu vor mai fi niciodata” va ramane intotdeauna cartea mea preferata de la ea. Am vazut pe cineva care scria mai jos ca inca nu-si poate gasi cuvintele potrivite in aceasta invalmaseala de ganduri si trairi. Nu-mi vine sa cred ca acelasi lucru il simt si eu acum.
„Zilele noastre” este un adevarat roller coster care, in opinia mea, nu ar trebui sa se termine niciodata. Romanul ne prezinta povestea stranie a unor personaje binecunoscute si intalnite tot mai des in opera Cristinei: adolescenti rebeli care nu vor decat sa-si gaseasca locul in societate (Punky, Cris), artisti neintelesi (Sagri) si persoane obsedate de propria imagine (Sin, Ana). Desi toti reprezinta niste clisee, nu ai cum sa nu te atasezi de acesti oameni si sa suferi alaturi de ei. Scriitura Cristinei indeamna la contemplare interna, la introspectie, iar personajul care realizeaza lucrul acesta cel mai bine este chiar Ana. Numai datorita ei „invingatorii” reusesc sa se adune, sa uite pe moment de problemele psihice pe care le au si sa depaseasca rutina sanatoriului. Nu am crezut in niciun moment ca unul dintre ei ar fi victima bolii de care sufera, ca aceasta il/o defineste, din contra. Anxietatea si atacurile de panica sunt descrise atat de bine incat simti ca esti in pielea personajelor si ca poti depasi momentul. Putine carti au reusit sa faca asta pana acum, sa-mi provoace astfel de „tripuri”. Mai mult, de la „Septembrie” incolo a trebuit sa pun cartea deoparte de cateva ori, sa ma reculeg. Am simtit efectiv ca ma prabusesc cand am citit capitolul in care era explicata trauma Anei, cred ca mi-au dat si lacrimile pe alocuri. Why you gotta torture me like this?!
In incheiere, „Zilele noastre” a fost prentru mine o experienta pe care nu o voi uita prea curand. Am omis sa mentionez faptul ca opera nu este doar un roman psihologic, ci si un thriller foarte bun. Goddammit, this book was too good!
December 6, 2016
,,Dar știu la fel de bine că am să mă regăsesc după momentele astea de rătăcire. Întreagă și vie, la fel ca întotdeauna."
un cuvânt - GENIAL.
un cuvânt - GENIAL.
December 12, 2017
Excelenta! Este primul roman al Cristinei pe care-l citesc dar cu siguranta nu va fi ultimul. Am reusit sa empatizez cu Ana si sa simt inclusiv starile ei de rau. Mi-a placut povestea, firul narativ si nu am putut sa o las din mana pana nu am terminat-o.
Cu siguranta Cristina Nemerovschi este o scriitoare desavarsita! Recomand acest roman tuturor si cu siguranta si celelalte carti sunt la fel de bune.
Cu siguranta Cristina Nemerovschi este o scriitoare desavarsita! Recomand acest roman tuturor si cu siguranta si celelalte carti sunt la fel de bune.
November 25, 2016
Voiam sa scriu o recenzie misto dar nu gasesc cuvintele potrivite in invalmaseala de ganduri si trairi pe care mi le-a provocat cartea asta.
Cititi-o, e despre ce trebuie. :)
Cititi-o, e despre ce trebuie. :)
December 24, 2016
Pur și simplu, absolut uimitor!
Recenzie aici: https://worldofbooksweb.com/2016/12/2...
Recenzie aici: https://worldofbooksweb.com/2016/12/2...
February 7, 2017
O carte foarte misto, acolo in top 10. Poate nu e pentru toata lumea, dar cum doi oameni nu citesc aceeasi carte, pe mine m-a atins unde trebuia. Cred ca am citit-o la momentul potrivit. Uneori simteam ca e scrisa doar pentru si despre mine.
August 1, 2023
2 stele, ca parca ultimele pagini au fost mai ok sau m am obsinuit eu cu cartea. primele 300 de pagini cam naspa. i'll leave it at that ca nu am energie sa scriu aici toate prostiile din ele. take ul meu e ca personajul principal era indragostit de scriitoare si nu de gagicul ei numit PĂCAT, care nu are nicio personalitate si nu joaca absolut niciun rol in toata cartea decat ca love interest. cu PĂCAT este un caz clasic de telling si not showing. in schimb de scriitoare [care e personajul tip manic pixie dream girl (chestie de care mi am dat seama abia scriind acest review si care ma face sa ma intorc inapoi si sa ii dau 1 stea)] vorbea numai cu inflorituri si pupaturi si ne zicea ca e din cauza ca iubeste tot ce iubeste PĂCAT. ei bine eu nu cred!!!!!!!!!!! ultimele pagini au fost mai incitante pentru ca a dat o mai in roman politist, desi nu este advertised as such and it should sincer, ca un roman eye opening despre ce conteaza cu adevarat in viata sigur nu reuseste sa fie. o sa sfarsesc acest super review prin a spune ca nu a fost o carte atat de proasta. daca te uiti cu ochii intredeschisi la ea poate sa fie o carte ok.
October 7, 2017
Tulburătoare, dureroasă, dar învingătoare.
February 6, 2017
Dacă îmi urmăriţi recenziile ştiţi deja că am dezvoltat o pasiune pentru Păpuşile, mai apoi o obsesie pentru Rockstar, iar de data aceasta e o pasiune-obsesie pentru Zilele noastre care nu vor mai fi niciodată.
Mi-am dorit foarte mult să citesc cartea, ştiind că e vorba despre un personaj cu anxietate, atacuri de panică, agorafobie. Am crezut eu că o să-mi placă personajul Ana. Şi nu m-am înşelat.
Ştiu prea bine ce înseamnă să te lupţi cu anxietatea, să o urăşti, să încerci să faci tot posibilul să te prefaci că ea nu există, că totul e în mintea ta bolnavă. La fel cum ştiu şi cum e atunci când o accepţi şi după foarte mult timp poţi să vorbeşti despre ea cu ceilalţi fără să-ţi mai fie teamă că nimeni nu va crede în boala asta. Da, anxietatea e o boală. Şi ştiu foarte bine ce înseamnă drumurile acasă-spital-acasă. Ştiu cum e să ieşi din apartamentul tău, să nu te poţi urca într-un lift, să cobori scările în fugă, să ajungi în faţa blocului şi să realizezi că cei patru pereţi din jurul tău s-au evaporat. Şi de aici începe totul. Tremuri, îţi bate inima prea repede, nu mai poţi respira, ţi se strânge stomacul, te uiţi în jurul tău şi încerci să-ţi imaginezi ăia patru pereţi, vrei să-ţi păcăleşti mintea, dar se pare că nu e prea uşor să faci asta. Te simţi neajutorată şi începi să plângi. Nu ai puterea necesară pentru a face altceva. Şi mai ştiu şi cum e să ajungi în punctul acela în care te izolezi şi nu vrei să vorbeşti cu nimeni, nu vrei să vezi nimic din jurul tău, nu vrei să asculţi poveştile altora, nu-ţi mai pasă. Nici de ei şi nici de tine. Te schimbi, te transformi, eşti de nerecunoscut.
Ana se internează într-un sanatoriu pentru a se face bine. Crede că aici va găsi liniştea de care are nevoie. Dar un sanatoriu nu vine singur, vine la pachet cu alţi oameni, alte probleme, alte stiluri de viaţă, cu un trecut care nu poate fi şters, cu zvonuri şi cu lucruri la care cel mai probabil nu te aştepţi.
Continuarea aici: https://ciucaandreea.wordpress.com/20...
Mi-am dorit foarte mult să citesc cartea, ştiind că e vorba despre un personaj cu anxietate, atacuri de panică, agorafobie. Am crezut eu că o să-mi placă personajul Ana. Şi nu m-am înşelat.
Ştiu prea bine ce înseamnă să te lupţi cu anxietatea, să o urăşti, să încerci să faci tot posibilul să te prefaci că ea nu există, că totul e în mintea ta bolnavă. La fel cum ştiu şi cum e atunci când o accepţi şi după foarte mult timp poţi să vorbeşti despre ea cu ceilalţi fără să-ţi mai fie teamă că nimeni nu va crede în boala asta. Da, anxietatea e o boală. Şi ştiu foarte bine ce înseamnă drumurile acasă-spital-acasă. Ştiu cum e să ieşi din apartamentul tău, să nu te poţi urca într-un lift, să cobori scările în fugă, să ajungi în faţa blocului şi să realizezi că cei patru pereţi din jurul tău s-au evaporat. Şi de aici începe totul. Tremuri, îţi bate inima prea repede, nu mai poţi respira, ţi se strânge stomacul, te uiţi în jurul tău şi încerci să-ţi imaginezi ăia patru pereţi, vrei să-ţi păcăleşti mintea, dar se pare că nu e prea uşor să faci asta. Te simţi neajutorată şi începi să plângi. Nu ai puterea necesară pentru a face altceva. Şi mai ştiu şi cum e să ajungi în punctul acela în care te izolezi şi nu vrei să vorbeşti cu nimeni, nu vrei să vezi nimic din jurul tău, nu vrei să asculţi poveştile altora, nu-ţi mai pasă. Nici de ei şi nici de tine. Te schimbi, te transformi, eşti de nerecunoscut.
Ana se internează într-un sanatoriu pentru a se face bine. Crede că aici va găsi liniştea de care are nevoie. Dar un sanatoriu nu vine singur, vine la pachet cu alţi oameni, alte probleme, alte stiluri de viaţă, cu un trecut care nu poate fi şters, cu zvonuri şi cu lucruri la care cel mai probabil nu te aştepţi.
Continuarea aici: https://ciucaandreea.wordpress.com/20...
November 7, 2018
Mai folositoare decat multe sedinte de terapie... Despre suflet si greutatile cu care intr-un moment sau altul al vietii cu totii ne confruntam. Cartea asta te face sa te privesti in interior si sa gasesti raspunsuri. Personaje geniale ca in toate celelalte carti ale Cristinei...
March 9, 2017
Romanul Cristinei Nemerovschi este deosebit de realist, tocmai pentru că tratează o gamă largă de subiecte precum trauma, suferința, boala, moartea, iubirea, sinuciderea, depresia etc. Nu e genul de carte pe care o poți citi în mod superficial, ci dimpotrivă, trebuie să-i acorzi toată atenția și, dacă se poate, să înțelegi toate stările și sentimentele personajelor, fără să încerci să le judeci comportarea.
Recenzia completă o puteți citi aici : http://literaturapetocuri.ro/zilele-n...
Recenzia completă o puteți citi aici : http://literaturapetocuri.ro/zilele-n...
February 16, 2017
E despre frumusețea și unicitatea celor frânți pe din două, rupți pe dinăuntru, cu inima lăsată la vedere, cu durerea supurând, cu sufletul și mintea făcute vraiște, răscolite de atâtea griji, întâmplări, persoane. Și de demonii din interior, mai ales de aceia, de propriile noastre gânduri, de proprii noștri diavoli, de propriile noastre frici.
„Dar a simți te făcea atât de vulnerabil, în același timp. Știu, tocmai asta era, persoanele puternice erau cele mai vulnerabile, pentru că doar simțind descopereai cine ești (...). De-a lungul vieții mele, nu fusesem întotdeauna o învingătoare. Îmi părea rău după zilele mele pierdute și îmi promiteam că de-acum înainte voi trăi, orice ar fi. „Pentru zilele noastre care nu vor mai fi niciodată. Trăiește-le, până la capăt.” , îmi scrisese Sagri pe prima pagină din Diavoli orbi.”
E atât o carte pansament, care îți alină dorul și durerile, dar și o carte pumn în stomac/palmă peste față, care te trezește la crunta realitate, te face să îți deschizi ochii și mintea. Te invită la introspecție, regăsire, asumare. Îți prezintă o altă perspectivă, te face să vrei să trăiești cu adevărat, să te regăsești și să te redescoperi, să devii cea mai bună variantă a ta. Atât de bună, de împlinită, de liberă și de wild încât dacă mâine ai afla că o să mori, să nu ai regrete, ci să fii mulțumit de ce ai trăit până în ultima ta clipă.
Recenzia completa: http://twistinmysobriety-alexa.blogsp...
„Dar a simți te făcea atât de vulnerabil, în același timp. Știu, tocmai asta era, persoanele puternice erau cele mai vulnerabile, pentru că doar simțind descopereai cine ești (...). De-a lungul vieții mele, nu fusesem întotdeauna o învingătoare. Îmi părea rău după zilele mele pierdute și îmi promiteam că de-acum înainte voi trăi, orice ar fi. „Pentru zilele noastre care nu vor mai fi niciodată. Trăiește-le, până la capăt.” , îmi scrisese Sagri pe prima pagină din Diavoli orbi.”
E atât o carte pansament, care îți alină dorul și durerile, dar și o carte pumn în stomac/palmă peste față, care te trezește la crunta realitate, te face să îți deschizi ochii și mintea. Te invită la introspecție, regăsire, asumare. Îți prezintă o altă perspectivă, te face să vrei să trăiești cu adevărat, să te regăsești și să te redescoperi, să devii cea mai bună variantă a ta. Atât de bună, de împlinită, de liberă și de wild încât dacă mâine ai afla că o să mori, să nu ai regrete, ci să fii mulțumit de ce ai trăit până în ultima ta clipă.
Recenzia completa: http://twistinmysobriety-alexa.blogsp...
January 21, 2020
Mai degrabă 4.5/5. Epilogul ăla mi-a mers direct la inimă❤
February 7, 2017
O carte diferită de cele cu care ne-am obișnuit, mai ales în ceea ce privește personajul central, Ana. Ea nu e un "unicorn" în sensul în care îi vedem pe M, R, Vicky, Dora, Luna ori Storm, ci pare cea mai conformistă, mai dornică să-și găsească locul, raportat la personajele din jurul ei. Cu toate acestea, povestea ne pune pe gânduri, ne face să reflectăm la cât de neajutorați am fi dacă ne-am confrunta cu o boală psihică în România, unde gura lumii aplică pe un ton de sentință, depresiei, de exemplu, calificativul de moft.
Deși Sin nu e eroul romanului, l-am inclus în colectia mea de literary chrushes. Din nou, autoarea ne demonstreaza măiestria în crearea de portrete masculine. Ar trebui să se construiască un templu pentru ei, sunt mai aproape de zeii greci decât de muritorii de rând. :)
Nu în ultimul rând, ne întâlnim și cu satira socială, una dintre temele mele favorite. În acest sens, dialogul dintre hipster și fostul iubit al Anei despre tenișii "hand made" merită înrămat și expus in centrul vechi.
Deși Sin nu e eroul romanului, l-am inclus în colectia mea de literary chrushes. Din nou, autoarea ne demonstreaza măiestria în crearea de portrete masculine. Ar trebui să se construiască un templu pentru ei, sunt mai aproape de zeii greci decât de muritorii de rând. :)
Nu în ultimul rând, ne întâlnim și cu satira socială, una dintre temele mele favorite. În acest sens, dialogul dintre hipster și fostul iubit al Anei despre tenișii "hand made" merită înrămat și expus in centrul vechi.
February 21, 2017
Este prima care a Cristinei pe care o citesc vreodată, așa că n-o pot compara cu celelalte. Mi-a plăcut mult mai mult decât mă așteptam, am reușit să mă regăsesc în bucăți din ceea ce spuneau sau simțeau personajele... Totuși, n-am reușit să empatizez cu niciunul dintre ele deși mi-am dorit asta foarte mult.
Citind, am simțit că fiecare personaj are o dorință extrem de pronunțată de a fi altfel decât ceilalți oameni, ceea ce, până la un punct, e normal, nu cred că își dorește cineva să fie doar o oaie, dar Ana, Cris, Sagri, Sin, Punky, toți parcă au nevoie cu disperare să fie speciali, fără să vadă că deja sunt. Și cu asta mi-a fost greu să rezonez.
Totuși, povestea e superbă, trăirile personajelor nu sunt cu nimic mai neautentice doar pentru că nu m-am regăsit eu în ele, iar intriga polițistă a fost un adaos neașteptat și extrem de potrivit. Vă recomand cartea, desoperiți și voi personajele și descoperiți-vă pe voi în ele, măcar pe bucăți :)
Citind, am simțit că fiecare personaj are o dorință extrem de pronunțată de a fi altfel decât ceilalți oameni, ceea ce, până la un punct, e normal, nu cred că își dorește cineva să fie doar o oaie, dar Ana, Cris, Sagri, Sin, Punky, toți parcă au nevoie cu disperare să fie speciali, fără să vadă că deja sunt. Și cu asta mi-a fost greu să rezonez.
Totuși, povestea e superbă, trăirile personajelor nu sunt cu nimic mai neautentice doar pentru că nu m-am regăsit eu în ele, iar intriga polițistă a fost un adaos neașteptat și extrem de potrivit. Vă recomand cartea, desoperiți și voi personajele și descoperiți-vă pe voi în ele, măcar pe bucăți :)
December 24, 2016
Recenzie Postata si pe Crazy Beautiful Reads
Cartea asta m-a lasat pur si simplu fara cuvinte. Este o carte pe cat de sensibila, pe atat de realista si te pune practic pe ganduri. Te face sa te intrebi daca intr-adevar ceea ce faci tu, este cu adevarat a trai sau doar o simpla existenta, o simpla trecere a ta prin viata fara a simti, trai, iubi cu adevarat.
Nu au fost doar paragrafe, ci pagini in care pur si simplu m-am regasit total. Si pe cat de greu mi-a fost uneori sa o citesct, tot atat de greu imi venea sa o las din mana.
Cartea asta m-a lasat pur si simplu fara cuvinte. Este o carte pe cat de sensibila, pe atat de realista si te pune practic pe ganduri. Te face sa te intrebi daca intr-adevar ceea ce faci tu, este cu adevarat a trai sau doar o simpla existenta, o simpla trecere a ta prin viata fara a simti, trai, iubi cu adevarat.
Nu au fost doar paragrafe, ci pagini in care pur si simplu m-am regasit total. Si pe cat de greu mi-a fost uneori sa o citesct, tot atat de greu imi venea sa o las din mana.
July 23, 2017
Pentru mine, cartea „Zilele noastre care nu vor mai fi niciodată”, de Cristina Nemerovschi a fost precum un val cald de sentimente. Dar un val plăcut, care îți pătrunde până în suflet, te răscolește, îți aduce zâmbete și lacrimi, în aceeași măsură. O carte pe care cu siguranță nu o voi uita în grabă. Cu un stil deosebit și natural, autoarea a reușit să contureze personaje complexe și o poveste cu adevărat originală.
https://randurileevei.wordpress.com/2...
https://randurileevei.wordpress.com/2...
January 8, 2021
E prima mea carte de Cristina Nemerovschi, am fost sigură că o să îmi placă subiectul.
Am avut aşteptări mari. Fragmentele despre anxietate şi despresie m-au făcut să citesc până la capăt, deşi ceea ce se petrecea pe lângă nu mi s-a părut deloc interesant. Personaje ciudate, nu destul de conturate, o poveste destul de ireală.
Mi-a plăcut de tanti Matilda, mi s-a părut cel mai autentic personaj.
Aş fi văzut cartea altfel dacă toate întâmplările s-ar fi petrecut doar în mintea Anei.
E posibil să o fi citit la vârsta greşită. Dacă aş fi avut 16, 17 ani probabil ar fi fost diferit.
Am avut aşteptări mari. Fragmentele despre anxietate şi despresie m-au făcut să citesc până la capăt, deşi ceea ce se petrecea pe lângă nu mi s-a părut deloc interesant. Personaje ciudate, nu destul de conturate, o poveste destul de ireală.
Mi-a plăcut de tanti Matilda, mi s-a părut cel mai autentic personaj.
Aş fi văzut cartea altfel dacă toate întâmplările s-ar fi petrecut doar în mintea Anei.
E posibil să o fi citit la vârsta greşită. Dacă aş fi avut 16, 17 ani probabil ar fi fost diferit.
This entire review has been hidden because of spoilers.
December 8, 2017
6 stele daca as putea!
Tot ce am citit a fost atat de real,personal si intim incat ma simt de parca am trait toata povestea si toate cuvintele din carte au iesit din mintea mea si acum zac cu cartea inchisa in fata mea, ma uit la coperta si nu mai am nimic de spus...
Tot ce am citit a fost atat de real,personal si intim incat ma simt de parca am trait toata povestea si toate cuvintele din carte au iesit din mintea mea si acum zac cu cartea inchisa in fata mea, ma uit la coperta si nu mai am nimic de spus...
December 25, 2016
Este o carte care îți pătrunde pe sub piele cu fiecare pagină, te cutremură, te face să zâmbești, să plângi, să priveși altfel fiecare zi. O recomand!!!
August 4, 2017
DAMN this was so good! I'm so glad I bought this and I'll look for other books by this author soon ❤
August 16, 2017
Another awesome book, very interesting subject. Can't wait to read Cristina Nemerovschi's next books.
October 29, 2017
part of my soul. nothing to say. love it
June 15, 2019
Absolut geniala pana la ultimul cuvant , mi-a placut foarte mult si Matilda dupa parerea mea e MVP-ul cartii
February 11, 2024
🧩Cristina Nemerovschi🧩
🧩Zilele noastre care nu vor mai fi niciodată🧩
Ana are 22 de ani. Adolesceta acestui roman ne este prezentată înainte ṣi în timpul anxietății. Relația ei cu Dan care nu acceptă problemele acesteia cauzate de moarte mamei sale bolnave de cancer este începutul depresiei.
Ana duce o luptă permanentă cu tulburările ei psihice, însă nu este singură. Terapeuta Emilia, prietenii de la sanatoriu îi sunt alături. Păcat însă ca tatăl nu, căci de cele mai multe ori familia e cea care pune probleme, oamenii care ar trebui să ne iubească...
Pe parcursul şederii sale în sanatoriu se îndrăgosteṣte de Sin, iubitul Sagradei. Aceṣtia au parte de un trio interesant până când Sagrada moare. Sora Anei, Cris(14 ani) vine la sanatoriu pe perioada vacanței şi se îndrăgosteşte de amicul lui Sin.
Primele 300 de pagini au mers greu de tot, însă ultimele 112 le-am devorat. Atâta adrenalină, sentimente ṣi viață au fost în ele. Iar scrisoarea pe care Ana reuşeşte să o scrie mamei sale la final este lacrimogenă. M-a bucurat enorm lectura, starile prin care trec personajele, iubirea dintre surori, societatea asta dementă în care trăim. O bijuterie de carte. Se poate discuta mult ṣi bine despre ea.
După această lectură am conṣtientizat frica de zilele care trec prea puțin trăite ṣi ar trebui să avem cât mai puține de acest fel.
"Pentru zilele noastre care nu vor mai fi niciodată. Trăieṣte-le. Până la capăt." pag. 315
🧩Zilele noastre care nu vor mai fi niciodată🧩
Ana are 22 de ani. Adolesceta acestui roman ne este prezentată înainte ṣi în timpul anxietății. Relația ei cu Dan care nu acceptă problemele acesteia cauzate de moarte mamei sale bolnave de cancer este începutul depresiei.
Ana duce o luptă permanentă cu tulburările ei psihice, însă nu este singură. Terapeuta Emilia, prietenii de la sanatoriu îi sunt alături. Păcat însă ca tatăl nu, căci de cele mai multe ori familia e cea care pune probleme, oamenii care ar trebui să ne iubească...
Pe parcursul şederii sale în sanatoriu se îndrăgosteṣte de Sin, iubitul Sagradei. Aceṣtia au parte de un trio interesant până când Sagrada moare. Sora Anei, Cris(14 ani) vine la sanatoriu pe perioada vacanței şi se îndrăgosteşte de amicul lui Sin.
Primele 300 de pagini au mers greu de tot, însă ultimele 112 le-am devorat. Atâta adrenalină, sentimente ṣi viață au fost în ele. Iar scrisoarea pe care Ana reuşeşte să o scrie mamei sale la final este lacrimogenă. M-a bucurat enorm lectura, starile prin care trec personajele, iubirea dintre surori, societatea asta dementă în care trăim. O bijuterie de carte. Se poate discuta mult ṣi bine despre ea.
După această lectură am conṣtientizat frica de zilele care trec prea puțin trăite ṣi ar trebui să avem cât mai puține de acest fel.
"Pentru zilele noastre care nu vor mai fi niciodată. Trăieṣte-le. Până la capăt." pag. 315
October 12, 2024
"Ştiu că o să mai am obsesii. Știu că foarte probabil o să mai am şi depresii. Știu că anxietatea va fi mereu acolo, gata să sară în față oricând și să încerce să preia controlul, numai pentru că e convinsă că poate. Știu că atacurile de panică vor rămâne pentru mine ca niște colegi de școală primară; ne vom mai vizita din când în când, sau ne vom întâlni pe stradă, şi ne vom minuna de cât de tare ne-am schimbat cu toții și, în același timp, ceva din noi a rămas la fel și așa va fi pentru totdeauna. Ştiu că o să mai am insomnii, să bântui prin casă, prea înfricoșată ca să adorm, prea speriată să pierd controlul, prea terifiată că poate n-o să mă mai trezesc. Știu că poate vor mai veni zile în care nu voi reuși să ies din casă, și voi urî oamenii, şi îmi va fi greu să-mi imaginez ce mai rămâne pentru mine de a doua zi încolo. Știu că mă voi mai simți defectă până în ultima fibră, şi fără vindecare.
Dar ştiu şi că, dincolo de astea, vor mai fi şi multe alte stări și sentimente. Ştiu şi că am să mai fiu fericită. Ştiu că voi mai simți entuziasm, şi împlinire, şi satisfactie, şi iubire. Ştiu că voi avea plăceri mici, plăceri mari, surprize, oameni noi pe care să-i primesc cu inima deschisă, vechi prieteni pe care îi voi aduce înapoi, bucurii, zile pe care să nu le poţi uita, amintiri pentru anii ce vor veni. Şi că îmi va fi bine."
Dar ştiu şi că, dincolo de astea, vor mai fi şi multe alte stări și sentimente. Ştiu şi că am să mai fiu fericită. Ştiu că voi mai simți entuziasm, şi împlinire, şi satisfactie, şi iubire. Ştiu că voi avea plăceri mici, plăceri mari, surprize, oameni noi pe care să-i primesc cu inima deschisă, vechi prieteni pe care îi voi aduce înapoi, bucurii, zile pe care să nu le poţi uita, amintiri pentru anii ce vor veni. Şi că îmi va fi bine."
This entire review has been hidden because of spoilers.
November 18, 2019
O carte pe care nu ai cum sa o mai uiți vreodată. Te alina, te cutremura, te scoate la suprafața.
Displaying 1 - 30 of 38 reviews