Corporația norilor

by Laurenţiu Ion

Laurențiu Ion construiește o voce lucidă, care analizează – uneori cu ironie și umor, adesea fără milă – societatea în care trăim, una cu un mare grad de manifestare a violenței și măcinată de corupție. Corporația norilor este o epopee modernă a unui erou contemporan: bărbat alb, singur, plătitor de impozite, care lucrează pentru un zeu puternic, dar distrugător de suflete, Corporația. Vrea să lupte împotriva Răului și acționează, dar își strigă tot mai tare neputința, acceptând că poate singura lui misiune este să supraviețuiască în acest tărâm otrăvit, România, unde ANAF este un Charon care așteaptă eroul la sfârșitul vieții să plătească pentru viața lui de artist independent, iar Guvernul, Hidra, în fața căreia eroul contemporan se înființează cu singura lui armă: tinerețea.

— Diana Geacăr


Numai oamenii cu prea multă inimă se tem că nu iubesc îndeajuns. Numai cei a căror inimă e excesiv de autentică se tem că va apărea o inteligență artificială care va iubi mai mult decât ei. Laurențiu Ion e din specia rară a celor cu exces de inimă; iar poemele lui sunt documentele emoționante și atașante ale spaimei de neputința de a iubi. Care e iadul, cum știm de la Dostoievski.

Corporația norilor e documentarea acestui iad. Tot ceea ce nu se poate iubi e aici: de la politică la finanțe, de la corpuri falsificate de biotehnologii la identități falsificate de ecrane. Însă e atâta căldură și atâta iubire în această documentație, încât răscumpără cu asupra de măsură totul. Așa cum face întotdeauna poezia adevărată.

— Radu Vancu

Genres: Poetry

80 pages, Paperback

Published October 1, 2019

Reviews

[Livia · Rating 5 out of 5]

"Sunt robotul trimis pe pământ să iubească
ce a mai ramas din omenire."

"Îmi dau seama că singura companie care
m-ar mai putea angaja acum e singurătatea.
Sunt prea tânăr pentru un job în care trebuie
să adorm mereu singur."

"Pentru medici, profesori sau actori, pentru
toți oamenii umiliți și furați, pentru gay
sau cei lipsiți în orice fel de libertatea de a iubi
sau de a fi iubiti, pentru țigani, bătrâni sau copii
abandonați trebuie să existe undeva o corporație
buna, care să se comporte ca un stat și
care să ne primească pe toți înapoi,
chiar dacă în realitate nu am plecat.
Pana atunci, rămânem în bulă noastră
mică, unde pot sa-ti iau viața și tu poti
sa o iei pe a mea. Nu ne vom da viețile statului,
ci unul altuia."

"Vreau să reciclez plasticul, sa-l separ de restul
gunoaielor din mine, un ocean în care o balenă
albastră, numită inima, eșuează la țărm."

[Christian Savin · Rating 3 out of 5]

3.5⭐

Mă uit la ce arunc și-mi dau seama că sunt
demn de gunoiul pe care-l produc.
Vreau să reciclez plasticul, să-l separ de restul
de restul gunoaielor din mine, un ocean în care o balenă
albastră, numită inimă, eșuează la țărm.

[Raisa Beicu · Rating 4 out of 5]

Am învățat să trăiesc în țara asta la fel
cum am învățat să merg pe bicicletă,
fără roți ajutătoare, pentru că ai mei
mă împingeau mereu la vale până cădeam.
Am și azi cicatricile care arată de câte ori

am căzut pentru țara asta.

//

Am luat atât de multe antibiotice de care
nu aveam nevoie, că nu a mai rămas nimic
în mine care să fie ofertant chiar și pentru
un virus, așa m-au învățat: să previn
dragostea înainte să fie nevoie să lupt împotriva ei.

[Mariana Necseriu · Rating 5 out of 5]

Când voi fi pregătit o să explodez și eu,
și abia atunci vei vedea toate peturile
zburând din mine, plasticul nociv
pentru oceane, dar nu și pentru mine,
toate gunoaiele pe care le-am strâns
în groapa pe care alții mai deștepți
decât mine o numesc țară.
O să vezi gunoaiele împrăștiate
pe străzile orașului, umblând libere
în căutarea următoarei victime
care iese de la școală, și-n urma lor,
șobolanii grași pe care i-ați votat,
cerând un alt mandat, încă puțin,
mai rezistați cu noi, n-am mărit
tot ce puteam mări și rezistăm.

[Carla · Rating 4 out of 5]

,,M-am spălat pe dinți cu o lamă
mult timp, mi-am înghițit sângele
și limba pentru că un bărbat
trebuie să sufere-n tăcere cât timp
face ce i s-a spus să nu facă:

m-am tuns singur, am spălat vasele,
mi-am călcat hainele, iar apoi
am așteptat să vină ambulanța
la tânărul suspect de infarct
care nu a mai vrut să sufere-n tăcere."

[Ramona Boldizsar · Rating 4 out of 5]

dacă ai ajuns
până aici, e pentru că ai vrut un act artistic”

- poezie politică, ușor cinică & dureroasă despre partea violentă și nedreaptă a vieții în România, din diverse unghiuri.

[Alexandrescu Cristina · Rating 5 out of 5]

Revin aici la doi ani de la apariția cărții, deși adevărul e că n-am lăsat-o niciodată complet din mână, de atunci. Chiar dacă nu o mai deschid cu entuziasm, pentru că știu că mă va face să plâng, o deschid în locurile unde mi-am pus page markers, citesc ce am subliniat și fac eforturi să nu pic în capcana de a citi mai departe, după principiul – de la pagina x la pagina y e o zonă cry free, de aici până dincolo, e safe.

Nu știu multe despre poezie, dar știu că în poezie nu poți minți; „Corporația norilor” e cel mai sincer volum de poezie dintre toate volumele de poezie sinceră și cred că de aici vine frumusețea lui dureroasă.

În rest, îmi doresc ca toate știrile pe care le citesc, toate evenimentele globale și toate veștile proaste să-mi fie livrate pe vocea poetică de aici. Într-un anume fel, deja se întâmplă.

🖤

[Alex Cîrciumaru · Rating 5 out of 5]

Surprinzător, nu mă așteptam să-mi placă o poezie așa de mult. Multiple treceri de la umor la tristețe, iar realitatea prezentată despre "familia de la corporație" poate însemna un semnal de alarmă, să mai uităm de "challenge-uri" și să ne axăm pe lucrurile care contează cu adevărat. Și cum era o vorbă: "Nu-ți da viața pentru un loc ce te-ar înlocui instant ziua următoare după ce-ai muri"

[Tora · Rating 5 out of 5]

Cinism. Ironie. Umor.

O frescă a societății românești ilustrată superb în metafore, conotații sau pe șleau.

Fix ce aveam nevoie în perioada asta.

[Eliza Marin · Rating 5 out of 5]

Mi-a placut mult cartea lui Laurentiu Ion.
M-am trezit ani dupa ce am citit-o ca am recomandat-o altor scriitori si bine ca exista.

[Raluca · Rating 4 out of 5]

"Mi-am trăit jumătate din viață cu frică
și cealaltă jumătate țipând la mașinile
care nu mă lăsau să trec pe verde.
Dar pe cine mint: am trăit toată viața
sub pământ, aproape de nucleu și
departe de mantaua exterioară,
m-am târât să nu fiu văzut și
să nu deranjez circulația deasupra mea,
și așa ca mine e o țară întreagă. "

[Toba de Carte · Rating 5 out of 5]

Lucrand in aceeasi industrie cu autorul, am putut intelege complet toate frustrarile și grijile lui, pentru ca sunt și cele pe care le am eu. O capodopera din punctul meu de vedere.

[Madam Bovaread · Rating 4 out of 5]

Foarte interesantă și verosimilă această epopee despre goana lumii moderne, despre care putem spune că odată ce ne-a prins în hora ei, trebuie "să jucăm" până la moarte, după care suntem foarte ușor înlocuiți de alții oameni. Ironia fină și referințele politice și sociale ale situației actuale nu au cum să nu stârnească măcar un zâmbet trist pe fața noastră, a cititorilor, dacă nu chiar revoltă, determinându-ne să se gândim puțin cum ne-am schimbat în ultima vreme și dacă chiar (ne) e mai bine așa.

[Catalina Badiu · Rating 5 out of 5]

Credeam ca nu-mi place poezia.