What do you think?
Rate this book
Cazurile și necazurile comisarului Anton Iordan #3
Afaceri de familie
Un roman din seria „Cazurile și necazurile comisarului Anton Iordan”
Ce legătură poate fi între un bătrân afectat de un accident vascular, tânărul care a încercat să-l tâlhărească și englezul ce protejează prezumtivul hoț? Există pedeapsă divină sau viața e alcătuită din întâmplări și coincidențe? Comisarul Iordan și inspectorul principal Matache încearcă să descâlcească ițele unor dispariții din trecut și să rezolve mistere ale prezentului.
Comisarul „ușor infidel” Anton Iordan ne surprinde din nou cu o poveste întunecată și, totuși, parcă ruptă din viață. Teodora Matei a dat o încă lovitură cu acest al treilea volum al seriei. Un roman polițist de citit cu sufletul la gură și cu voluptatea literară pe care doar un fan pătimaș de mystery & thriller o poate avea. Îmi doresc ca această serie să fie cât mai bogată.
Ce legătură poate fi între un bătrân afectat de un accident vascular, tânărul care a încercat să-l tâlhărească și englezul ce protejează prezumtivul hoț? Există pedeapsă divină sau viața e alcătuită din întâmplări și coincidențe? Comisarul Iordan și inspectorul principal Matache încearcă să descâlcească ițele unor dispariții din trecut și să rezolve mistere ale prezentului.
Comisarul „ușor infidel” Anton Iordan ne surprinde din nou cu o poveste întunecată și, totuși, parcă ruptă din viață. Teodora Matei a dat o încă lovitură cu acest al treilea volum al seriei. Un roman polițist de citit cu sufletul la gură și cu voluptatea literară pe care doar un fan pătimaș de mystery & thriller o poate avea. Îmi doresc ca această serie să fie cât mai bogată.
326 pages, Paperback
Published March 1, 2020
About the author
Teodora Matei
63 books33 followersTeodora Matei (Elena Teodora Mateiu) s-a născut în Ploiești in 1971. Din 1990 lucrează într-un institut de proiectare, unde a fost pe rând: desenator tehnic, tehnician proiectant, secretar de proiect, document controller.
A publicat o nuvelă în foileton în revista Nautilus ("Stăpânul castelului", în perioada aprilie – noiembrie 2012) şi proză scurtă în revistele online Fantastica (SRSFF) ("Aripile mândriei" - august 2012, „Crăiasa îngheţatei de nucă” – octombrie 2014), Nautilus ("Leo și Foxy" – decembrie 2012, "Între vulturi și oameni" - ianuarie 2013, "Povestitorul" - aprilie 2013, "Raze de lună" - mai 2013, "Poveștile sunt nemuritoare" - august 2013), Gazeta SF ("Kowalski '67" - ianuarie 2013, 1) "O fugă" - martie 2013, 2) "Pe fugă" - aprilie 2013, 3) "Cel-ce-simte"- octombrie 2013, "Ghinion!" - mai 2013, „Greu de dezlegat” – martie 2014, „Rai nedorit” – septembrie 2014), fictiuni.ro ("Adelina" - noiembrie 2013, „Teddy” – aprilie 2014, „Pre-Invazie” – mai 2014, „Lună albă, lună stacojie” în colaborare cu Lucian Dragoş Bogdan – mai, iunie 2014). Povestirea "Kowalski '67" - antologia digitală a Gazetei SF 2014 "Bumerangul lui Zeeler". Povestirea „Ghinion!” - antologia „Cele mai bune proze ale anului 2013” coordonată de Alexandru Petria, editura Adenium. Poezia „9:noi” - Gazeta Cărţilor Ploieşti –Nr. 1-4, ianuarie 2015
A debutat în volum în noiembrie 2015, cu romanul „Omul fluture”, scris în colaborare cu Lucian Dragoș-Bogdan
A publicat o nuvelă în foileton în revista Nautilus ("Stăpânul castelului", în perioada aprilie – noiembrie 2012) şi proză scurtă în revistele online Fantastica (SRSFF) ("Aripile mândriei" - august 2012, „Crăiasa îngheţatei de nucă” – octombrie 2014), Nautilus ("Leo și Foxy" – decembrie 2012, "Între vulturi și oameni" - ianuarie 2013, "Povestitorul" - aprilie 2013, "Raze de lună" - mai 2013, "Poveștile sunt nemuritoare" - august 2013), Gazeta SF ("Kowalski '67" - ianuarie 2013, 1) "O fugă" - martie 2013, 2) "Pe fugă" - aprilie 2013, 3) "Cel-ce-simte"- octombrie 2013, "Ghinion!" - mai 2013, „Greu de dezlegat” – martie 2014, „Rai nedorit” – septembrie 2014), fictiuni.ro ("Adelina" - noiembrie 2013, „Teddy” – aprilie 2014, „Pre-Invazie” – mai 2014, „Lună albă, lună stacojie” în colaborare cu Lucian Dragoş Bogdan – mai, iunie 2014). Povestirea "Kowalski '67" - antologia digitală a Gazetei SF 2014 "Bumerangul lui Zeeler". Povestirea „Ghinion!” - antologia „Cele mai bune proze ale anului 2013” coordonată de Alexandru Petria, editura Adenium. Poezia „9:noi” - Gazeta Cărţilor Ploieşti –Nr. 1-4, ianuarie 2015
A debutat în volum în noiembrie 2015, cu romanul „Omul fluture”, scris în colaborare cu Lucian Dragoș-Bogdan
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 8 of 8 reviews
October 10, 2021
Plin de acțiune, răsturnări de situație și scenarii halucinante, rupte parcă dintr-un film cu servicii secrete, romanul Teodorei Matei creează dependență și stârnește controverse.
Alternând momentele de suspans cu cele amuzante, autoarea dă naștere unui roman atipic, pe de o parte extrem de întunecat, prin prisma dezvăluirilor anumitor personaje, pe de altă parte, plin de replici spumoase, ironice, la care este imposibil să nu râzi din toată inima. Așadar, o carte complexă, pe care o citești pe nerăsuflate, care trezește în tine sentimente din cele mai variate, ce te vor face să treci cu ușurință de la râs la plâns, până la uimire totală.
Acțiunea cărții explodează încă de la prima pagină, cititorul cunoscându-l pe această cale pe bătânul Neculai Zainea, cel care, în urma unei nereușite tentative de furt ce-i provoacă un accident vascular, rămâne imobilizat la pat, incapabil de a se mișca ori de a articula cuvinte, însă, în mod uimitor, fiind extrem de lucid, autoarea fâcându-ne cunoscute toate gândurile acestuia, Neculai Zainea dezvăluindu-se, în acest fel, cititorului.
Cei desemnați să facă lumină în acest caz de tâlhărie sunt comisarul Anton Iordan și inspectorul principal Sorin Matache, mai tânărul său coleg. Nimic spectaculos până acum, însă acțiunea explodează în momentul în care aflăm că, de fapt, rolul celor doi anchetatori este mai profund de atât, ei având un dublu rol și văzându-se nevoiți să facă față unei provocări interesante, ce constă atât în descoperirea celui (sau celor) care a pus la cale atacul asupra bătrânului, cât și investigarea credibilității bătrânului, asupra lui fiind găsite două cărți de identitate legale, dar cu nume și adrese diferite. Misterul care face deliciul cărții se învârte asupra identității reale a bătrânului, iar din acest moment eforturile celor doi anchetatori se concentrează exclusiv asupra găsirii acelor piese de puzzle care lipsesc din imaginea de ansamblu, piese care, puse cap la cap, cu mult efort și după multe evenimente haotice, vor releva un adevăr greu de imaginat (însă nu imposbil), în care ne vor fi dezvăluite secrete întunecate, trecute sub tăcere ani de zile.
Așa cum îi șade bine unui roman noir, pe lângă nelipsitele elemente care îți fac inima să bată mai tare în ritmul impus de autor, Afaceri de familie tratează subiecte delicate precum abuzul în familie, violența fizică și psihică, prostituția tinerilor din mediile defavorizate, corupția și, nu în ultimul rând, comunismul.
Recenzia completa: https://twistinmysobriety-alexa.blogs...
Alternând momentele de suspans cu cele amuzante, autoarea dă naștere unui roman atipic, pe de o parte extrem de întunecat, prin prisma dezvăluirilor anumitor personaje, pe de altă parte, plin de replici spumoase, ironice, la care este imposibil să nu râzi din toată inima. Așadar, o carte complexă, pe care o citești pe nerăsuflate, care trezește în tine sentimente din cele mai variate, ce te vor face să treci cu ușurință de la râs la plâns, până la uimire totală.
Acțiunea cărții explodează încă de la prima pagină, cititorul cunoscându-l pe această cale pe bătânul Neculai Zainea, cel care, în urma unei nereușite tentative de furt ce-i provoacă un accident vascular, rămâne imobilizat la pat, incapabil de a se mișca ori de a articula cuvinte, însă, în mod uimitor, fiind extrem de lucid, autoarea fâcându-ne cunoscute toate gândurile acestuia, Neculai Zainea dezvăluindu-se, în acest fel, cititorului.
Cei desemnați să facă lumină în acest caz de tâlhărie sunt comisarul Anton Iordan și inspectorul principal Sorin Matache, mai tânărul său coleg. Nimic spectaculos până acum, însă acțiunea explodează în momentul în care aflăm că, de fapt, rolul celor doi anchetatori este mai profund de atât, ei având un dublu rol și văzându-se nevoiți să facă față unei provocări interesante, ce constă atât în descoperirea celui (sau celor) care a pus la cale atacul asupra bătrânului, cât și investigarea credibilității bătrânului, asupra lui fiind găsite două cărți de identitate legale, dar cu nume și adrese diferite. Misterul care face deliciul cărții se învârte asupra identității reale a bătrânului, iar din acest moment eforturile celor doi anchetatori se concentrează exclusiv asupra găsirii acelor piese de puzzle care lipsesc din imaginea de ansamblu, piese care, puse cap la cap, cu mult efort și după multe evenimente haotice, vor releva un adevăr greu de imaginat (însă nu imposbil), în care ne vor fi dezvăluite secrete întunecate, trecute sub tăcere ani de zile.
Așa cum îi șade bine unui roman noir, pe lângă nelipsitele elemente care îți fac inima să bată mai tare în ritmul impus de autor, Afaceri de familie tratează subiecte delicate precum abuzul în familie, violența fizică și psihică, prostituția tinerilor din mediile defavorizate, corupția și, nu în ultimul rând, comunismul.
Recenzia completa: https://twistinmysobriety-alexa.blogs...
October 6, 2021
Asta e a 3a carte pe care o citesc cu Iordan si Matache și chiar mi-a fost dor.
Atunci când un bărbat mai în vârstă ajunge la spital în urma unei tâlhării și a unui AVC, asupra lui se găsesc 2 portofele cu 2 identități diferite dar aceeași persoană. Cine este defapt acest om?
A fost interesantă perspectiva acestui personaj misterios dar nu mi-a plăcut de el ca și caracter. Nu e chiar ură dar nici nu e departe. E fictiv, știu, but still!
E o poveste ușor de citit și foarte bine gândită. Cu încâlceli românești, operațiuni secrete și 2 polițiști ambițioși, a fost o poveste savuroasă.
Iordan mă înnebunește cu frământările lui de amor dar de Matache nu mă plâng 😁
Vă recomand cu drag seria asta, mie îmi place tare mult.
Atunci când un bărbat mai în vârstă ajunge la spital în urma unei tâlhării și a unui AVC, asupra lui se găsesc 2 portofele cu 2 identități diferite dar aceeași persoană. Cine este defapt acest om?
A fost interesantă perspectiva acestui personaj misterios dar nu mi-a plăcut de el ca și caracter. Nu e chiar ură dar nici nu e departe. E fictiv, știu, but still!
E o poveste ușor de citit și foarte bine gândită. Cu încâlceli românești, operațiuni secrete și 2 polițiști ambițioși, a fost o poveste savuroasă.
Iordan mă înnebunește cu frământările lui de amor dar de Matache nu mă plâng 😁
Vă recomand cu drag seria asta, mie îmi place tare mult.
April 5, 2025
Prima întâlnire cu Teodora Matei, despre care toată lumea care citește policier românesc spune că e dintre cele mai bune scriitoare. Nu zic eu că nu-i așa, dar atunci cred că înțelegem diferit policierul.
Povestea asta nu are pic de acțiune. Nu se întâmplă nimic care să-ți crească pulsul, ceva acolo, să simți că ești viu.
Misterul e lămurit (pentru cititor) chiar de la început și chiar de victima care pune povestea și eroii în mișcare, așa că Anton Iordan și Sorin Matache, polițiștii care trebuie să găsească infractorul, ar fi trebuit să ne poarte printr-o investigație, ceea ce nu se întâmplă. Ok, fac ei ceva pe-acolo (se uită la camere de supraveghere, discută cu martori, are loc chiar și o investigație sub acoperire), numai că aici se vede că Teodora Matei nu reușește să redea o investigație polițienească. În schimb, ni se spune unde merg, ce mănâncă, ce beau, unde dorm (și o tonă de alte detalii nerelevante) personajele. Cam asta e 80% din poveste.
Și mi se pare că povestea a fost scrisă din două perspective care nu se potrivesc. Victima, un fost securist&militian, își amintește cum și de ce a omorât doi colegi, își amintește cum viola sau abuza sexual de la soție la femeia de serviciu. Și limbajul e plin de obscenități care da, te fac să disprețuiești personajul, dar nu se potrivește deloc cu restul poveștii, în care comisarul Iordan nu zice nici măcar o dată în pi*da mă-sii sau măcar un fuck! tradus de Irina Margareta Nistor.
Nu mai zic de confuziile între grade și funcții, tâlhărie și tentativă la furt, etc.
În final, mai am o nelămurire: de ce a fost nevoie de Tony Demetriade din romanele lui Bogdan Hrib în cartea asta? Adică, înțeleg că din cauza lui Tony Demetriade au primit cazul Iordan și Matache, dar de ce nu le-a fost repartizat doar pe baza faptului că sunt foarte buni în ceea ce fac? De ce? 🥹
Povestea asta nu are pic de acțiune. Nu se întâmplă nimic care să-ți crească pulsul, ceva acolo, să simți că ești viu.
Misterul e lămurit (pentru cititor) chiar de la început și chiar de victima care pune povestea și eroii în mișcare, așa că Anton Iordan și Sorin Matache, polițiștii care trebuie să găsească infractorul, ar fi trebuit să ne poarte printr-o investigație, ceea ce nu se întâmplă. Ok, fac ei ceva pe-acolo (se uită la camere de supraveghere, discută cu martori, are loc chiar și o investigație sub acoperire), numai că aici se vede că Teodora Matei nu reușește să redea o investigație polițienească. În schimb, ni se spune unde merg, ce mănâncă, ce beau, unde dorm (și o tonă de alte detalii nerelevante) personajele. Cam asta e 80% din poveste.
Și mi se pare că povestea a fost scrisă din două perspective care nu se potrivesc. Victima, un fost securist&militian, își amintește cum și de ce a omorât doi colegi, își amintește cum viola sau abuza sexual de la soție la femeia de serviciu. Și limbajul e plin de obscenități care da, te fac să disprețuiești personajul, dar nu se potrivește deloc cu restul poveștii, în care comisarul Iordan nu zice nici măcar o dată în pi*da mă-sii sau măcar un fuck! tradus de Irina Margareta Nistor.
Nu mai zic de confuziile între grade și funcții, tâlhărie și tentativă la furt, etc.
În final, mai am o nelămurire: de ce a fost nevoie de Tony Demetriade din romanele lui Bogdan Hrib în cartea asta? Adică, înțeleg că din cauza lui Tony Demetriade au primit cazul Iordan și Matache, dar de ce nu le-a fost repartizat doar pe baza faptului că sunt foarte buni în ceea ce fac? De ce? 🥹
May 15, 2024
Neculai Zainea este personajul în jurul căruia se învârte acest roman, cel care, în urma unui atac armat - ce-i provoacă un accident vascular - rămâne imobilizat la pat. Aici vine partea care mi-a plăcut cel mai mult. Imaginația Teodorei Matei care - într-un mod amuzant - ne-a făcut cunoscute gândurile bolnavului.
Comisarul Anton Iordan și Inspectorul Principal Sorin Matache sunt cei desemnați să facă lumină în acest caz. Deși pare doar un simplu caz de tâlhărie terminat prost, cazul ia o cu totul altă întorsătură când cei doi polițiști descoperă că victima are mai multe indentități... și mai multe familii. Totuși... care viață este cea reală și care este numele lui adevărat? De cine fuge bărbatul?
Astfel, începe o cursă contra cronometru pentru identificarea pieselor lipsă din acest puzzle complex. Cei doi știu că, puse cap la cap, piesele lipsă vor ajuta la rezolvarea acestui mister. La final, tabloul ni se dezvăluie, parca scos dintr-un film cu James Bond, iar viața bărbatului se dovedește a fi plină de secrete mortale.
Cartea are un ritm alert și nici nu simți când ai trecut la următorul capitol. Povestea oscilează trecut și viitor, între investigațiia celor doi polițiști și povestea vieții bătrânului aflat pe patul de spital. Replicile amuzante mi-au adus, de multe ori, zâmbetul pe buze, dar povestea mi s-a părut uneori cusută cu ața albă, cu mult prea multe coincidențe pentru gustul meu.
https://www.5oclockbookclub.com/post/...
Comisarul Anton Iordan și Inspectorul Principal Sorin Matache sunt cei desemnați să facă lumină în acest caz. Deși pare doar un simplu caz de tâlhărie terminat prost, cazul ia o cu totul altă întorsătură când cei doi polițiști descoperă că victima are mai multe indentități... și mai multe familii. Totuși... care viață este cea reală și care este numele lui adevărat? De cine fuge bărbatul?
Astfel, începe o cursă contra cronometru pentru identificarea pieselor lipsă din acest puzzle complex. Cei doi știu că, puse cap la cap, piesele lipsă vor ajuta la rezolvarea acestui mister. La final, tabloul ni se dezvăluie, parca scos dintr-un film cu James Bond, iar viața bărbatului se dovedește a fi plină de secrete mortale.
Cartea are un ritm alert și nici nu simți când ai trecut la următorul capitol. Povestea oscilează trecut și viitor, între investigațiia celor doi polițiști și povestea vieții bătrânului aflat pe patul de spital. Replicile amuzante mi-au adus, de multe ori, zâmbetul pe buze, dar povestea mi s-a părut uneori cusută cu ața albă, cu mult prea multe coincidențe pentru gustul meu.
https://www.5oclockbookclub.com/post/...
May 25, 2020
Mi-a plăcut.
Romanul e plin de culoare, de savoare. Autoarea știe să creeze atmosferă, să spună povești. Urmărind evoluția în timp a poveștilor ce-l au în prim plan pe comisarul Anton Iordan, pot spune că ele devin tot mai solide, mai bune, mai complexe.
Mai multe, pe blog:
https://luciandragosbogdan.ro/ro/2020...
Romanul e plin de culoare, de savoare. Autoarea știe să creeze atmosferă, să spună povești. Urmărind evoluția în timp a poveștilor ce-l au în prim plan pe comisarul Anton Iordan, pot spune că ele devin tot mai solide, mai bune, mai complexe.
Mai multe, pe blog:
https://luciandragosbogdan.ro/ro/2020...
May 8, 2020
Teodora Matei știe să construiască personaje misterioase și, ca o adevărată scriitoare de romane polițiste, are o pricepere deosebită în a țese intrigi complicate, din frânturi de viață famililă, extrafamilială și profesională. De altfel, chiar numele seriei „Cazurile și necazurile comisarului Anton Iordan” dă măsura complexității din romanele ce o formează. Comisatul Iordan nefiind deloc ceea ce popular se numește „ușă de biserică”.
Așadar, pe lângă o intrigă polițistă, ce m-a ținut alert de la primele pagini până la ultimele, romanul oferă și o perspectivă personală asupra vieții unui comisar, cu suișurile și coborâșurile ei, cu tumultul celor mai multe planuri pe care se desfășoară ancheta, respectiv pe care se petrec scene, uzual, dincolo de cortină, invizibile cititorului (poate și naratorului).
Un alt punct ce evidențiează această carte este recursul la evenimente din trecut nu foarte îndepărtat, unele mai puțin cunoscute, altele doar bănuite, iar unele deși foarte cunoscute, încă nu pe deplin deslușite. Comisarul și inspectorul său au în acest roman ingrata sarcină de a lega fire răzlețe din cazuri disparate, unele atât de vechi încât par mai mult legende, țesând la final un tablou interesant, cu familii distruse, bărbați și femei, prizonierii unor epoci și fapte ce le-au scăpat înțelegerii. Peste toate aceastea figura bătrânului găsit aproape mort, tronează ca un portret de dictator pe peretele unei săli de cursuri.
Deși personajele principale sunt polițiști, nu este un roman clasic de gen. Teodora dă o tentă originală anchetelor, insistând mai mult pe caracterele celor implicați, pe motivații lor în contextul epocilor din care fac parte, pe micile gesturi și tabieturi, pe intrigile de familie și mai puțin pe procedurile polițienești. Un mare plus, în opinia mea.
Așadar, culoare locală, istorie, mister și iubire. Comisaul Iordan, cel un pic infidel, rezolvă încă un caz complex, folosindu-și șarmul și spiritul de observație. Un roman bun!
Așadar, pe lângă o intrigă polițistă, ce m-a ținut alert de la primele pagini până la ultimele, romanul oferă și o perspectivă personală asupra vieții unui comisar, cu suișurile și coborâșurile ei, cu tumultul celor mai multe planuri pe care se desfășoară ancheta, respectiv pe care se petrec scene, uzual, dincolo de cortină, invizibile cititorului (poate și naratorului).
Un alt punct ce evidențiează această carte este recursul la evenimente din trecut nu foarte îndepărtat, unele mai puțin cunoscute, altele doar bănuite, iar unele deși foarte cunoscute, încă nu pe deplin deslușite. Comisarul și inspectorul său au în acest roman ingrata sarcină de a lega fire răzlețe din cazuri disparate, unele atât de vechi încât par mai mult legende, țesând la final un tablou interesant, cu familii distruse, bărbați și femei, prizonierii unor epoci și fapte ce le-au scăpat înțelegerii. Peste toate aceastea figura bătrânului găsit aproape mort, tronează ca un portret de dictator pe peretele unei săli de cursuri.
Deși personajele principale sunt polițiști, nu este un roman clasic de gen. Teodora dă o tentă originală anchetelor, insistând mai mult pe caracterele celor implicați, pe motivații lor în contextul epocilor din care fac parte, pe micile gesturi și tabieturi, pe intrigile de familie și mai puțin pe procedurile polițienești. Un mare plus, în opinia mea.
Așadar, culoare locală, istorie, mister și iubire. Comisaul Iordan, cel un pic infidel, rezolvă încă un caz complex, folosindu-și șarmul și spiritul de observație. Un roman bun!
Read
March 16, 2021O intrigă complicată, derulată pe două planuri narative: unul, al amintirilor unui bătrân pe patul de spital (ah, ce moș odios!), victimă a unei tâlhării în urma căreia a făcut un atac cerebral și al doilea, ancheta comisarului Anton Iordan și a adjunctului său, Sorin Matache, care încearcă să dezlege misterul celor două rânduri de acte găsite asupra lui Neculai Zainea (moșul cel nemernic).
Când am început să citesc cartea mă gândeam că Teodora Matei scrie ca un bărbat, atât ca stil cât și ca forță a cuvintelor. Mai târziu, mi-am dat seama că, de fapt, scrie cu forța unui bărbat și cu creativitatea unei femei (no offence, guys!).
Am scris mai multe pe blog https://dorinadanila.com/2021/03/11/a...
Când am început să citesc cartea mă gândeam că Teodora Matei scrie ca un bărbat, atât ca stil cât și ca forță a cuvintelor. Mai târziu, mi-am dat seama că, de fapt, scrie cu forța unui bărbat și cu creativitatea unei femei (no offence, guys!).
Am scris mai multe pe blog https://dorinadanila.com/2021/03/11/a...
April 7, 2020
Acțiunea este bine conturată, cu detalii desprinse din viața reală, ceea ce dă veridicitate faptelor, un element crucial în genul polițist.
Displaying 1 - 8 of 8 reviews