Secrete si trădări: Volumul 2

by Diane Chamberlain

256 pages, Paperback

Published April 1, 2012

About the author

Diane Chamberlain is the New York Times, USA Today and (London) Sunday Times best-selling author of 28 novels. The daughter of a school principal who supplied her with a new book almost daily, Diane quickly learned the emotional power of story. Although she wrote many small “books” as a child, she didn’t seriously turn to writing fiction until her early thirties when she was waiting for a delayed doctor’s appointment with nothing more than a pad, a pen, and an idea. She was instantly hooked.

Diane was born and raised in Plainfield, New Jersey and lived for many years in both San Diego and northern Virginia. She received her master’s degree in clinical social work from San Diego State University. Prior to her writing career, she was a hospital social worker in both San Diego and Washington, D.C, and a psychotherapist in private practice in Alexandria, Virginia, working primarily with adolescents.

More than two decades ago, Diane was diagnosed with rheumatoid arthritis and lupus, which changed the way she works: She wrote two novels using voice recognition software before new medication allowed her to get back to typing. She feels fortunate that her arthritis is not more severe and that she’s able to enjoy everyday activities as well as keep up with a busy travel schedule.

Diane lives in North Carolina with her significant other, photographer John Pagliuca, and their odd but lovable Shetland Sheepdog, Cole

Reviews

[Socrate · Rating 3 out of 5]

Duminică dimineaţă, Haley stătea la masa din bucătărie, făcându-şi temele, în vreme ce eu şi Bryan strângeam puţin, pentru că luaserăm mai târziu masa de dimineaţă. Purta pe cap băsmăluţa ei preferată, cea cu buline albastre şi galbene. Stătuse acasă tot weekendul, mersese la plimbare cu bicicleta, însoţită de Bryan, mă ajutase cu treburile de la birou, căci rămăsesem puţin în urmă, şi se uitase la nişte filme cu una dintre prietenele ei, în camera special amenajată de la demisol. Astăzi, urmau să vină pe la noi verişoarele Collier, aşa cum făceau an de an cu ocazia festivalului de toamnă din Alexandria, iar Haley le aştepta cu sufletul la gură.

Urma să se oprească circulaţia pe multe artere din Old Town Alexandria, iar străduţele împrejmuite cu frânghii aveau să se umple cu standuri de toate felurile, unde se vindeau mâncare, piese de artă sau decorative şi nenumărate obiecte de artizanat. Dat fiind că noi locuiam într-o casă foarte aproape de locul în care se ţinea festivalul, la distanţă de vreo două străduţe, fetele puteau merge pe jos până acolo, iar eu, Marilyn şi Bryan am fi rămas acasă. În ultimii ani, stătusem la astfel de ocazii doar cu Marilyn şi chiar mă întrebam dacă va fi altfel cu Bryan în preajmă. Marilyn era şi ea divorţată şi noi două mereu ne-am înţeles bine, discuţiile noastre axându-se mai mult pe copii. Mai la început, Marilyn simpatizase cu mine şi obişnuiam chiar să-l vorbim de rău pe Bryan, ponegrindu-l că ne părăsise pe mine şi pe Haley, ca un ticălos, dar timpul a trecut, iar el nu s-a mai ivit nici în conversaţiile, nici în vieţile noastre. Marilyn fusese la fel de surprinsă ca şi mine cu două luni în urmă, când Bryan îşi făcuse din nou apariţia în Alexandria. Încă era supărată pe el, dar i-am spus că, în ceea ce mă privea, lăsasem deoparte toată ranchiuna. Într-un e-mail pe care i-l trimisesem cu o săptămână în urmă, îi scrisesem în felul următor: „Viaţa e prea scurtă. Ceea ce contează este că s-a întors şi se poartă minunat cu Haley.”

Nu am avut noroc în prima săptămână, cea în care am demarat căutarea unui donator pentru Haley, însă doctorul Davis ne-a spus că aşa se întâmpla de obicei şi nu trebuia să intrăm în panică. Mi se întâmplase asta doar o dată-n viaţă, adică la modul cel mai serios: am suferit un atac de panică atunci când Lily a dispărut, de parcă nici nu s-ar fi născut vreodată – mi s-a oprit respiraţia, aveam dureri îngrozitoare în piept, tot tacâmul. Nu am intrat în panică nici atunci când Haley a fost diagnosticată cu leucemie prima oară şi nici când boala a recidivat, după zece ani. A fost ca şi cum îmi epuizasem starea de anxietate cu ocazia dispariţiei lui Lily. Ceea ce nu însemna că nu eram speriată, pentru că eram; doar că trebuia să luăm lucrurile ca atare, cu răbdare, iar deoarece Haley se simţea mai bine, îmi venea şi mie mai uşor.

Hemograma îi ieşise bine. Şi ea arăta bine. Mi se întâmpla uneori să mă întreb dacă nu cumva fusese greşit diagnosticată. Realizam că era o prostie, dar văzând cât de bine arăta, cât de sănătoasă părea, îmi venea greu să cred că, de fapt, era foarte bolnavă.

— Veniţi să vedeţi păsările-cardinal, zise Bryan, uitându-se în curte pe fereastra din dreptul chiuvetei.

Eu şi Haley am tras cu ochiul la femela şi masculul-cardinal, care veniseră la hrănitorul pentru păsări.

— Ce tare! zise Haley. Se ridică de la masă şi se apropie mai mult de uşă, ca să vadă mai bine prin plasă. Niciodată n-am văzut la hrănitor păsări-cardinal, zise ea. Din cauză că am luat altfel de seminţe, mami.

— Se poate, am zis, dar deja nu mă mai uitam la păsări.

Mă uitam la Bryan, care se aplecase, cu ochii pe fereastră, cu totul absorbit de acele păsări. De când se întorsese, nu acordasem nicio atenţie aspectului său, nu observasem decât cele câteva riduri de pe chip şi că părul îi albise vizibil. Nu ştiu ce s-a întâmplat atunci, însă am observat cum soarele îi bătea în ochi şi, pentru prima oară după mult, mult timp, am simţit fizic că tânjesc după un bărbat. După el Nu mai simţisem de multă vreme dorinţa de apropiere fizică, încât cu greu mi-am dat seama ce se întâmpla cu mine.

[Aliona Popescu · Rating 5 out of 5]

📝Titlul: Secrete și trădări vol.2
📝Autor: Diane Chamberlain
📝Gen: Romance, dramă
📝Pagini: 256
📝Anul publicării: 2012
📝Rating: 5✨️
📝Cartea nr.03

Al doilea volum al cărții Secrete și trădări a fost pentru mine precum un vulcan care stă gata să erupă. Atât de încâlcite erau ițele intrigii, încât simțeam la propriu că am un ghem de ace în piept, care mă înțepa cu fiecare capitol citit.

În al doilea volum, Emerson și Tara află multe amănunte despre Noelle, pe care deja regretă că le-au aflat – îndeosebi Emerson, ea fiind cea care a răscolit cu sârguință printre dosarele lui Noelle. În recenzia primului volum am pus accentul mai mult pe acțiunile Tarei și ale lui Emerson, dar nimic despre viața Annei, așa că acum vă voi face cunoștință un pic și cu Anna.

Anna Knightley este directoarea Institutului Copiii Dispăruți și o are pe Haley, fetița ei de 13 ani, care suferă de leucemie și are urgent nevoie de un transplant de măduvă osoasă. Anna luptă cu toată puterea ei pentru a găsi un donator compatibil pentru fetița ei, nu vrea să accepte nici în ruptul capului să o piardă și pe Haley, așa cum a pierdut-o pe Lily cu mulți ani în urmă, Lily fiind prima ei fetiță care a dispărut de la maternitate.

În tot acest timp, Emerson pune lucrurile cap la cap și face o descoperire uluitoare care s-a întâmplat în trecutul lui Noelle și care are consecințe în prezent pentru persoane apropiate ei.

Jenny (fata lui Emerson) și Grace (fata Tarei), ambele adolescente, sunt atrase și ele fără voia lor în această vâltoare de evenimente năucitoare și absolut șocante.

Pe parcursul lecturii, îmi făceam unele păreri și idei de a uni piesele de puzzle în capul meu și, fix la următorul capitol, autoarea mai dădea o lovitură de maestru tuturor presupunerilor mele și rămâneam cu gura căscată.

Am empatizat foarte mult cu toate personajele din carte, dar cel mai mult cu Grace; capitolele care erau povestite din perspectiva ei mi-au făcut inima să palpite și să sufere odată cu ea.

Mi-au plăcut ambele cărți extrem de mult; autoarea a abordat multe teme, printre care și relațiile de prietenie, adolescența cu toate problemele ei, boala gravă, sacrificiile părintești, abandonul și chiar moartea.

Vă recomand cu drag să citiți ambele volume, dar trebuie să aveți tărie sufletească, căci romanul este foarte emoționant.🥺💔