What do you think?
Rate this book
Recviem vesel pentru tata
„Pe mama n-o mai am de aproape doi ani. Pe tata, de aproape patru. În apartamentul în care au locuit cincizeci şi trei de ani, din cei cincizeci şi şase cât au fost împreună, urlă liniştea. Apartamentul e gol, dar mobilat. Va fi scos la vânzare, golit, umplut la loc de un alt ocupant, transformat în amintire.
Mă ajută în vreun fel scrierea acestei cărţi?
Prea puţin. După trei-patru pagini, bănuiala devine certitudine: prezenţa tatei în carte nu-i suplineşte absenţa în carne şi oase.
Şi atunci, de ce o scriu?
Fiindcă nu pot să n-o fac.
«Prea puţin» e mai mult decât «deloc».
Ajutorul, mai cu seamă în vremurile astea, nu se refuză.
Iar Recviemul vesel e o carte pentru cititori şi un sprijin pentru mine.“ — RADU PARASCHIVESCU
Mă ajută în vreun fel scrierea acestei cărţi?
Prea puţin. După trei-patru pagini, bănuiala devine certitudine: prezenţa tatei în carte nu-i suplineşte absenţa în carne şi oase.
Şi atunci, de ce o scriu?
Fiindcă nu pot să n-o fac.
«Prea puţin» e mai mult decât «deloc».
Ajutorul, mai cu seamă în vremurile astea, nu se refuză.
Iar Recviemul vesel e o carte pentru cititori şi un sprijin pentru mine.“ — RADU PARASCHIVESCU
192 pages, Paperback
First published May 1, 2020
25 people are currently reading
586 people want to read
About the author
Radu Paraschivescu
141 books572 followersRadu Paraschivescu was born in 1960 in Bucharest, and grew up in Lugoj (Timiş), where he suffered a severe regime on home made chocolate, sugar candy and Doboş cake; he was accustomed to the idea that life is sweet and must be greedily crunched.
He is a translator and co-author of two reference works in the sports literature (Larousse Encyclopedia of footbal and Athens Olympic Games in Athens: 1896-2004). He translated nearly sixty books of English, American, Canadian and French authors.
He published two novels (Efemeriada şi Balul fantomelor), a volume of stories about Bucharest (Bazar bizar) and one essay about dishonesty in sports (Fanionul roșu - 2005), for which he received the "Ioan Chirilă" National Award for best sports book of the year.
He also wrote:
Mi-e rău la cap, mă doare mintea - 2007
Fie-ne tranziţia uşoară - Perle româneşti - 2006
Ghidul nesimţitului - 2006
Dintre sute de clişee - 2009
He is a translator and co-author of two reference works in the sports literature (Larousse Encyclopedia of footbal and Athens Olympic Games in Athens: 1896-2004). He translated nearly sixty books of English, American, Canadian and French authors.
He published two novels (Efemeriada şi Balul fantomelor), a volume of stories about Bucharest (Bazar bizar) and one essay about dishonesty in sports (Fanionul roșu - 2005), for which he received the "Ioan Chirilă" National Award for best sports book of the year.
He also wrote:
Mi-e rău la cap, mă doare mintea - 2007
Fie-ne tranziţia uşoară - Perle româneşti - 2006
Ghidul nesimţitului - 2006
Dintre sute de clişee - 2009
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 80 reviews
May 25, 2020
Un astfel de tată a meritat o așa prețuire care a luat forma acestui ”Recviem vesel”, o carte savuroasă, dar și duioasă. Mi-a plăcut, sigur îl voi mai citi pe acest domn!
”— Durerea nu se deconstruieşte, nu se explică, nu se compară cu altele sau cu a altora. N-o afişezi pentru compasiunea semenilor, n-o arăţi ca pe o rană pe trupul tău de viteaz. Nu te făleşti cu ea. O trăieşti în tine, cu tine.
A nu se crede că viaţa îşi suspendă ironiile doar fiindcă îmi pierd eu tatăl...”
”— Durerea nu se deconstruieşte, nu se explică, nu se compară cu altele sau cu a altora. N-o afişezi pentru compasiunea semenilor, n-o arăţi ca pe o rană pe trupul tău de viteaz. Nu te făleşti cu ea. O trăieşti în tine, cu tine.
A nu se crede că viaţa îşi suspendă ironiile doar fiindcă îmi pierd eu tatăl...”
May 24, 2020
Ştiam că Radu Paraschivescu mă poate scoate din orice reading slump. Aşa că iată-mă citind cea mai recentă carte şi probabil cea mai grea din punct de vedere emoţional scrisă de el. O colecție de 9 texte despre tatăl său. O colecție de amintiri de care probabil avea nevoie. Clar 5/5 şi te rog să o citeşti.
May 27, 2020
Radu Paraschivescu are o dulceață a limbii atunci când evocă amintiri despre trecut care te face, pe tine, cititorul, să te cufunzi cu totul în paginile sale. El reușește să-și evoce tatăl (și pe alocuri mama) fără să devină dulceag, plictisitor sau prea personal. O carte ca o mângâiere pe creștet.
October 22, 2021
O carte plina de emoții, atât vesele cât și triste. Pe alocuri râdeam în hohote, de parca citeam amintirile lui Creanga. Însă are și o lecție foarte valoroasa. Iubiți și prețuiți părinții cât mai sunt ❤️
Mulțumesc autorului pentru aceste pagini.
Recomand tuturor
Mulțumesc autorului pentru aceste pagini.
Recomand tuturor
June 9, 2020
Fazan atipic, cu substantive proprii. Meciuri de fotbal privite la televizor sau pe stadion. Ședințe cu părinții, cu bune, cu rele. Conflicte pe baza muzicii ascultate sau a echipei cu care ține fiecare. Sunt doar câteva dintre interacțiunile dintre tată și fiu din acest volum.
”Recviem vesel pentru tata” este o confesiune pe care Radu Paraschivescu o face, de la distanță, celor două ființe care i-au modelat viața: mama, mereu înțelegătoare, conciliantă și pregătită cu doze de ceai hepatic și ”ceva dulce”; tatăl, intransigent, dar blând, degrabă vărsătoriu de sudalme pentru cei care strică ordinea lucrurilor și limba română, dar capabil să strânească mereu dorința de învățare copilului neastâmpărat. Un volum emoționant.
”Recviem vesel pentru tata” este o confesiune pe care Radu Paraschivescu o face, de la distanță, celor două ființe care i-au modelat viața: mama, mereu înțelegătoare, conciliantă și pregătită cu doze de ceai hepatic și ”ceva dulce”; tatăl, intransigent, dar blând, degrabă vărsătoriu de sudalme pentru cei care strică ordinea lucrurilor și limba română, dar capabil să strânească mereu dorința de învățare copilului neastâmpărat. Un volum emoționant.
July 11, 2020
Răducanu, aşa cum îi e numele de-alint, martor târziu la „sluţirea onomastică” a Bucureştiului, deprinde de la tatăl său lecţii de viaţă pe care acesta i le predă cu naturaleţe şi fără caz, doar împărtăşind din înţelepciunea proprie când în glumă, când în serios, arătând întotdeauna un calm elegant în faţa „obiceiului de-a tăinui note proaste” al fiului. Nu doar la rummy e tatăl „inventiv, colţ cu sclipitor”, ci şi în abordarea situaţiei şcolare sau vieţii amoroase şi (aproape) intime a fiului, contribuind la o multilaterală dezvoltare a acestuia când cei doi, ca nişte prieteni, împărtăşesc opinii – atât de diferite! – despre muzică, de exemplu („tata se refugia în interbelic şi mă lua după el”).
Recenzia integrală: https://ancazaharia.ro/2020/07/recvie...
Recenzia integrală: https://ancazaharia.ro/2020/07/recvie...
July 24, 2020
Autorul îmi urează, generos în intenții și reținut în ton, "Lectură plăcută." Punct, nu semnul exclamării.
Acum, după ce tocmai am închis coperta a patra a cărții, îmi spun că autorul acesta modest în autoevaluare mi-a dăruit, de fapt, neașteptate emoții de toate felurile și o plăcere a lecturii de zile mari.
O carte pe care nu ai cum să nu o iei cât se poate de personal, și să o păstrezi mai departe în arhipelagurile intime, din străfundurile cărora a și țâșnit.
Ce carte grozavă, Răducane! Semnul exclamării, nu punct.
Acum, după ce tocmai am închis coperta a patra a cărții, îmi spun că autorul acesta modest în autoevaluare mi-a dăruit, de fapt, neașteptate emoții de toate felurile și o plăcere a lecturii de zile mari.
O carte pe care nu ai cum să nu o iei cât se poate de personal, și să o păstrezi mai departe în arhipelagurile intime, din străfundurile cărora a și țâșnit.
Ce carte grozavă, Răducane! Semnul exclamării, nu punct.
April 6, 2021
Ce mod mai frumos de a-ți aminti de părintele plecat dintre noi decât printr-o frumoasă, hazlie și plină de farmec culegere cu povestiri?
Mi-a plăcut tare mult, mi-a prins bine mai ales după ce-am pierdut recent o persoană dragă care, din ce-am citit, se asemăna oarecum cu tatăl autorului.
Mi-a plăcut tare mult, mi-a prins bine mai ales după ce-am pierdut recent o persoană dragă care, din ce-am citit, se asemăna oarecum cu tatăl autorului.
December 21, 2023
O carte plină de emoție !
"Durerea nu se deconstruiește, nu se explică, nu se compară cu altele sau cu a altora. N-o afişezi pentru compasiunea semenilor, n-o arăți ca pe o rană pe trupul tău de viteaz. Nu te fălești cu ea. O trăiești în tine, cu tine."
'În realitate, lucrurile sunt limpezi: te detașezi abia când nu mai poti. Devii îinţelept abia când nu mai ai cu ce. Bătrâneţea e, simplu și drastic spus, anticamera morţii."
,,Bătrânii încep să dea sfaturi bune când nu mai pot să dea exemple proaste. "
"Durerea nu se deconstruiește, nu se explică, nu se compară cu altele sau cu a altora. N-o afişezi pentru compasiunea semenilor, n-o arăți ca pe o rană pe trupul tău de viteaz. Nu te fălești cu ea. O trăiești în tine, cu tine."
'În realitate, lucrurile sunt limpezi: te detașezi abia când nu mai poti. Devii îinţelept abia când nu mai ai cu ce. Bătrâneţea e, simplu și drastic spus, anticamera morţii."
,,Bătrânii încep să dea sfaturi bune când nu mai pot să dea exemple proaste. "
March 10, 2022
Ce contrast intre inceputul si sfarsitul cartii!Cel din urma te duce cu gandul la scena finala din Tinerete fara bătrânețe si viata fara de moarte,de Petre Ispirescu-"Văzând palaturile dărămate și cu buruieni crescute pe dânsele, ofta și, cu lacrămi în ochi, căta să-și aducă aminte cât era odată de luminate aste palaturi și cum și-a petrecut copilăria în ele; ocoli de vreo două-tei ori, cercetând fiecare cămară, fiecare colțuleț ce-i aducea aminte cele trecute; grajdul în care găsise calul; se pogorî apoi în pivniță, gârliciul căreia se astupase de dărămăturile căzute.
Căutând într-o parte și în alta, cu barba albă până la genunchi, ridicându-și pleoapele ochilor cu mâinile și abia umblând, nu găsi decât un tron odorogit; îl deschise, dară în el nimic nu găsi; ridică capacul chichiței, și un glas slăbănogit îi zise:
– Bine ai venit, că de mai întârziai, și eu mă prăpădeam."
Cea mai buna carte a autorului!Cred ca nu putini sunt cititorii care au retrait momente din viata proprie;si astfel,scriindu-si fiecare
propria versiune de "Recviem vesel pentru tata."
Multumim Radu Paraschivescu!
Căutând într-o parte și în alta, cu barba albă până la genunchi, ridicându-și pleoapele ochilor cu mâinile și abia umblând, nu găsi decât un tron odorogit; îl deschise, dară în el nimic nu găsi; ridică capacul chichiței, și un glas slăbănogit îi zise:
– Bine ai venit, că de mai întârziai, și eu mă prăpădeam."
Cea mai buna carte a autorului!Cred ca nu putini sunt cititorii care au retrait momente din viata proprie;si astfel,scriindu-si fiecare
propria versiune de "Recviem vesel pentru tata."
Multumim Radu Paraschivescu!
July 28, 2020
"Mi-l amintesc spunându-mi, nu o dată, că un om care își pierde onoarea își cedează trei sferturi din viață și că nu există demisie mai grea decât cea interioară."
November 9, 2020
De mult timp nu am mai ras cu atâta poftă! Umor subtil, rafinat. Ii voi căuta cărțile, e prima pe care o citesc de autor.
April 26, 2022
O carte foarte frumos scrisă,am trecut prin toate stările citind-o,de la râs până la plâns și nostalgie.O recomand tuturor cu mare căldură și încredere,aceasta ajutandu-ma să ies dintr-un reading slump groaznic.
July 4, 2020
“De când îl țin minte, tata nu i-a spus mamei altfel decât “fetiță”, și, tot de când îl țin minte, tata bea un ceai hepatic despre care mă asigură la fiecare cană că e “de trei ori mai amar decât viața.”
Este prima carte a lui Radu Paraschivescu pe care o citesc, deși îl ascult cu mare drag și atenție la Rock Fm cu “Vorba vine”.
M-a uns la suflet cartea aceasta.
“Recviem vesel pentru tata” este un omagiu adus tatălui autorului. O carte de memorii din care aflăm (și învățăm) că educația și caracterul unei persoane se formează în interiorul familiei. Din fragedă pruncie. Cu iubire. Cu dedicație. Cu pedepse inteligente din care copilul învață ce a greșit. Cu iubire pentru limba română, cu argumentarea unei păreri, cu dorința de a învăța constant.
“- Cu atâtea cărți în casă, tu citești Urzica.”
Cartea poate fi încadrată, după părerea mea, în categoria cărților care ne învață despre parenting. Și ce frumos exemplu de părinți a avut autorul.
“Mă vâr sub plapumă și adorm încălzit de iubirea lor. A mamei care nu se dă dusă la culcare până nu-și vede odorul și a tatălui dispus să-și aștepte băiatul nouă ore într-o noapte geroasă de decembrie.”
Stilul de a povesti te prinde imediat și te aruncă în alte perioade ale Bucureștiului cu alte obiceiuri.
“ - Știu, îl am acasă zi de zi. Numai că a-nceput să mintă. Iar la noi în casă nu se minte. La noi în casă lumea are cuvânt, asta nu vrea el să priceapă.”
Te face să râzi când afli ce șotii făcea băiatul, “Răducane”, dar te și emoționează educația și bunul simț al tatălui, exemplul frumos pe care i-l oferă tânărului.
“Durerea nu se deconstruiește, nu se explică, nu se compară cu altele sau cu a altora. N-o afișezi pentru compasiunea semenilor, n-o arăți ca pe o rană pe trupul tău de viteaz. Nu te fălești cu ea. O trăiești în tine, cu tine.”
Este prima carte a lui Radu Paraschivescu pe care o citesc, deși îl ascult cu mare drag și atenție la Rock Fm cu “Vorba vine”.
M-a uns la suflet cartea aceasta.
“Recviem vesel pentru tata” este un omagiu adus tatălui autorului. O carte de memorii din care aflăm (și învățăm) că educația și caracterul unei persoane se formează în interiorul familiei. Din fragedă pruncie. Cu iubire. Cu dedicație. Cu pedepse inteligente din care copilul învață ce a greșit. Cu iubire pentru limba română, cu argumentarea unei păreri, cu dorința de a învăța constant.
“- Cu atâtea cărți în casă, tu citești Urzica.”
Cartea poate fi încadrată, după părerea mea, în categoria cărților care ne învață despre parenting. Și ce frumos exemplu de părinți a avut autorul.
“Mă vâr sub plapumă și adorm încălzit de iubirea lor. A mamei care nu se dă dusă la culcare până nu-și vede odorul și a tatălui dispus să-și aștepte băiatul nouă ore într-o noapte geroasă de decembrie.”
Stilul de a povesti te prinde imediat și te aruncă în alte perioade ale Bucureștiului cu alte obiceiuri.
“ - Știu, îl am acasă zi de zi. Numai că a-nceput să mintă. Iar la noi în casă nu se minte. La noi în casă lumea are cuvânt, asta nu vrea el să priceapă.”
Te face să râzi când afli ce șotii făcea băiatul, “Răducane”, dar te și emoționează educația și bunul simț al tatălui, exemplul frumos pe care i-l oferă tânărului.
“Durerea nu se deconstruiește, nu se explică, nu se compară cu altele sau cu a altora. N-o afișezi pentru compasiunea semenilor, n-o arăți ca pe o rană pe trupul tău de viteaz. Nu te fălești cu ea. O trăiești în tine, cu tine.”
August 15, 2020
“Multe lucruri sunt stânjenitoare și oribile când le trăiești, însă distractive când le evoci. Memoria reține cât îi place, timpul cerne umilinţele, contururile se estompează. Suferința însăși e diluată, ca sub acțiunea unui preparat de laborator.”
Am comandat ‘Recviem vesel pentru tata’ mai mult pentru că venea cu autograful autorului - Radu Paraschivescu. În plus, mai citisem doar o carte de ficțiune din opera sa, iar o non-ficțiune pe tema paternă chiar îmi stârnise curiozitatea.
Cartea este scrisă sub forma unor episoade - povestiri, dintre care unele au mai apărut în trecut în alte publicații. Confesiunile autorului m-au atras prin prisma faptului că, fiind dintr-o generație apropiată de cea a părinților mei, am putut empatiza cumva indirect cu naratorul.
Antiteza din titlu este foarte potrivită, întrucât consider ‘colecția’ prezentă un omagiu adus tatălui dispărut, iar stilul autorului aduce note umoristice și vesele povestirii. Nu o dată m-am prins râzând cu voce tare în timp ce citeam o aluzie inteligentă sau o glumă bine plasată în context.
După cum mi se confirmase deja, scriitura lui Radu Paraschivescu este extrem de erudită, înțesată cu referințe din diverse domenii de specialitate, nelipsind nici înțepăturile subtile într-o direcție sau alta.
Pe lângă faptul că a fost o lectură plăcută, ‘Recviem...’ m-a convins să pun pe lista ‘to be read’ alte cărți de non-ficțiune ale autorului.
Am comandat ‘Recviem vesel pentru tata’ mai mult pentru că venea cu autograful autorului - Radu Paraschivescu. În plus, mai citisem doar o carte de ficțiune din opera sa, iar o non-ficțiune pe tema paternă chiar îmi stârnise curiozitatea.
Cartea este scrisă sub forma unor episoade - povestiri, dintre care unele au mai apărut în trecut în alte publicații. Confesiunile autorului m-au atras prin prisma faptului că, fiind dintr-o generație apropiată de cea a părinților mei, am putut empatiza cumva indirect cu naratorul.
Antiteza din titlu este foarte potrivită, întrucât consider ‘colecția’ prezentă un omagiu adus tatălui dispărut, iar stilul autorului aduce note umoristice și vesele povestirii. Nu o dată m-am prins râzând cu voce tare în timp ce citeam o aluzie inteligentă sau o glumă bine plasată în context.
După cum mi se confirmase deja, scriitura lui Radu Paraschivescu este extrem de erudită, înțesată cu referințe din diverse domenii de specialitate, nelipsind nici înțepăturile subtile într-o direcție sau alta.
Pe lângă faptul că a fost o lectură plăcută, ‘Recviem...’ m-a convins să pun pe lista ‘to be read’ alte cărți de non-ficțiune ale autorului.
October 28, 2020
“Durerea nu se deconstruieste, nu se explica, nu se compara cu altele sau cu a altora. N-o afisezi pentru compasiunea semenilor, n-o arati ca pe o rana pe trupul tau de viteaz. Nu te falesti cu ea. O traiesti in tine, cu tine”.
Si uite asa aflam de unde i se trag toate cele domnului Paraschivescu: umorul, simtul fin al limbii, ironia si talentul de a scrie.
O carte calda si savuroasa precum ceaiul de la ora 5. Recomand pentru serile lungi de toamna.
Si uite asa aflam de unde i se trag toate cele domnului Paraschivescu: umorul, simtul fin al limbii, ironia si talentul de a scrie.
O carte calda si savuroasa precum ceaiul de la ora 5. Recomand pentru serile lungi de toamna.
August 21, 2023
"Durerea nu se deconstruiește, nu se explică, nu se compară cu altele sau cu a altora. N-o afișezi pentru compasiunea semenilor, n-o arăți ca pe o rană pe trupul tău de viteaz. Nu te fălești cu ea. O trăiești în tine, cu tine."
August 1, 2020
Volumul devine tot mai bun și mai greu de lăsat din mână, pe măsură ce ne apropiem de ultimele sale pagini. Nu zic mai multe.
October 27, 2020
Foarte frumos scrisă!
December 22, 2021
O carte savuroasa.
February 16, 2024
3.5
"nu exista demisie mai grea decat cea interioara"
O carte placuta, amuzanta, trista, despre o relatie stransa, sincera cu figura paterna, chiar daca uneri vazuta prin zabrelele gardului dintre generatii. Schimbarile politice si evenimentele istorice isi lasa amprenta asupra amintirilor din copilarie.
"nu exista demisie mai grea decat cea interioara"
O carte placuta, amuzanta, trista, despre o relatie stransa, sincera cu figura paterna, chiar daca uneri vazuta prin zabrelele gardului dintre generatii. Schimbarile politice si evenimentele istorice isi lasa amprenta asupra amintirilor din copilarie.
December 28, 2024
5 stele pentru ca m-a făcut sa râd și nu ma pot lauda cu multe cărți care au făcut asta. Titlul de "recviem vesel" se potrivește minunat, pe final aproape ca am plâns, deci a fost ce trebe.
July 5, 2024
Scrisă cu umor, caracteristică pe care probabil a moștenit-o de la tatăl său ("Tata a fost un om vesel, chiar şi după ce viaţa i-a ars câteva lovituri de baros. Şi-a păstrat umoarea bună şi când a ajuns în străfundurile bătrâneţii."), dar și cu admirație și sensibiltate reținută, caracteristică bărbaților, autorul prezintă câteva întâmplări și dialoguri, care i-au format copilăria, dar nu numai și au influențat dezvoltarea și maturizarea viitorului adult.
Reamintește ședințele cu părinții, meciurile de pe stadionul Giulești, contradicțiile lor în materie de preferințe muzicale, culturale sau sportive, partidele de rummy, amintirile din armată, armonia din familie și încheie cu ultimul catren mărțișor scris de bătran și oferit "fetiței", mamei scriitorului, găsit în 2019, în casa părintească, la patru ani de la moartea tatălui.
"Tata e aici aşa cum îl ţin minte, fără machiaj, fără contrafaceri şi acomodări strategice: pontos şi sentimental, cordial şi irascibil, debordant şi fixist, corect şi pătimaş, pisălog şi amuzant. Uneori caraghios, alteori exagerat. Dar mereu disponibil şi niciodată în pană de cuvinte."
Reamintește ședințele cu părinții, meciurile de pe stadionul Giulești, contradicțiile lor în materie de preferințe muzicale, culturale sau sportive, partidele de rummy, amintirile din armată, armonia din familie și încheie cu ultimul catren mărțișor scris de bătran și oferit "fetiței", mamei scriitorului, găsit în 2019, în casa părintească, la patru ani de la moartea tatălui.
"Tata e aici aşa cum îl ţin minte, fără machiaj, fără contrafaceri şi acomodări strategice: pontos şi sentimental, cordial şi irascibil, debordant şi fixist, corect şi pătimaş, pisălog şi amuzant. Uneori caraghios, alteori exagerat. Dar mereu disponibil şi niciodată în pană de cuvinte."
June 13, 2020
Din fiecare povestire răzbate nostalgia"dureros de dulce" a fiului pentru tatăl său.
Mi-aș fi dorit ca volumul să fie cel puțin dublu ca întindere.
ps. Pentru fondul sonor, sugerez Robbie Williams and his Dad - "A better man"
Mi-aș fi dorit ca volumul să fie cel puțin dublu ca întindere.
ps. Pentru fondul sonor, sugerez Robbie Williams and his Dad - "A better man"
December 11, 2022
O carte de duminică, ușor de parcurs, pe alocuri amuzantă, cu urme de înțelepciune părintească și umor de lume veche. Adică cum? Adică din vremea când educația era educație, când nu existau internet, telefon mobil și alte cele.
Aș fi vrut să fie puțin mai lungă cartea. Stilul domnului Radu Paraschivescu excelează la utilizarea de neologisme și expresii originale, și e cumva natural, până la urmă e traducător de cărți.
E prima lui carte pe care o citesc, în rest îl știam de la TV/ Youtube. Mă bucur că îl știu și așa. Și o să tot vreau să-l știu mai mult, astfel.
Aș fi vrut să fie puțin mai lungă cartea. Stilul domnului Radu Paraschivescu excelează la utilizarea de neologisme și expresii originale, și e cumva natural, până la urmă e traducător de cărți.
E prima lui carte pe care o citesc, în rest îl știam de la TV/ Youtube. Mă bucur că îl știu și așa. Și o să tot vreau să-l știu mai mult, astfel.
Read
January 20, 2021„Mi-l amintesc spunându-mi, nu o dată, că un om care își pierde onoarea își cedează trei sferturi din viață și că nu există demisie mai grea decât cea interioară.”
“-Durerea nu se deconstruiește, nu se explică, nu se compară cu altele sau cu a altora. N-o afișezi pentru compasiunea semenilor, n-o arăți ca pe o rană pe trupul tău viteaz. Nu te fălești cu ea. O trăiești în tine, cu tine."
“-Durerea nu se deconstruiește, nu se explică, nu se compară cu altele sau cu a altora. N-o afișezi pentru compasiunea semenilor, n-o arăți ca pe o rană pe trupul tău viteaz. Nu te fălești cu ea. O trăiești în tine, cu tine."
December 29, 2021
Nu știam la ce să mă aștept de la această carte, dar cumva, umorul și dezinvoltura atât a lui Radu Paraschivescu și a tatălui său se împletesc tare bine într-o aproape-comedie sensibilă și nostalgică. Cred că acest Recviem vesel nici nu putea să iasă mai bine. :)
June 15, 2022
Faptul că e scrisă impecabil nu m-a surprins. M-am așteptat la asta. M-am așteptat să îmi placă, să am o lectură plină de aduceri aminte. Însă nu m-am așteptat să mă doară atât de tare, deși pe alocuri am râs cu lacrimi. Însă e durerea mea ruptă din dorul meu. Minunat omagiu adus omului care l-a format. Minunat omagiu adus iubirii.
Displaying 1 - 30 of 80 reviews