What do you think?
Rate this book
Sfarsitul hranei. Pericolul infometarii in era hipermarketurilor
Paperback
Published January 1, 2009
1 person is currently reading
12 people want to read
About the author
Paul Roberts
273 books10 followersLibrarian Note: There is more than one author by this name in the Goodreads database.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 2 of 2 reviews
May 8, 2025
O carte care prezintă “dezvoltarea” industriei alimentare a anilor 2000 prin metode care au ca efect poluarea și deteriorarea solului și a naturii, exploatarea oamenilor și abuzarea animalelor în condiții ne inimaginabile pentru profitul corporațiilor globale. Cat timp vom urmări doar profitul vom ajunge doar îndopați cu hrană ultra procesată, o să fim tot mai nesănătoși iar animalele crescute în 2 metri pătrați si îndopate cu pastile
December 31, 2020
E greu de rezumat in cateva cuvinte un material atat de complex. Si totusi...
Este o excursie de la inceputurile indepartate si pana in prezent, in care fiecare problema este pusa fata in fata cu alternativa sa.
Este o analiza extrem de ampla, ce ne obliga sa privim dincolo de rafturile magazinelor, pentru a constientiza ce se intampla in culise. Si as putea sa ma opresc aici, dar voi continua cu cateva probleme esentiale, pe care nu ma indur sa le omit. Iar printre acestea sunt costurile substantiale, pe care le-a atras dupa sine imbunatatirea vietii a miliarde de consumatori din intreaga lume. Sunt consecintele industrializarii agriculturii si transformarea unui sistem diversificat si descentralizat intr-unul centralizat, uniform si concentrat, un sistem urias, supraincarcat si extenuat care se chinuie sa satisfaca o piata tot mai avida dupa hrana tot mai proaspata, mai variata si mai ieftina, cu costuri extraordinare pentru trupurile, mintile si lumea noastra, un sistem care da frau liber agentilor patogeni de provenienta alimentara sa se transforme in epidemii la nivel global, un sistem alimentar global industrializat, atat de integrat si interdependent si riscul colapsului care il pandeste, datorat cercului vicios in care se invarte. Sunt crescatoriile cu miile de animale si pasari identice, modificate genetic, pentru a intruni calitatile necesare si operatiunile identice mecanizate, precum si revarsarea de substante chimice in panza freatica, ce duce la aparitia multor zone moarte. Este pericolul major la adresa vietii umane intruchipat de multimea bacteriilor si virusilor din lumea animala, ce pot muta la un moment dat cu genomul uman si se pot transforma in patogeni rezistenti, intr-o epoca post-antibiotice, in care nu vor exista antibiotice eficiente pentru tratarea multor infectii periculoase, datorita utilizarii antibioticelor in industria carnii.
Sunt cantitatile imense de ingrasaminte chimice si pesticide pe baza de azot, pentru sustinerea agriculturii intensive, care secatuieste materiile organice ale solului si astfel reduc capacitatea acestuia de a folosi ingrasaminte in plus.
Sunt problemele legate de eroziune si degradare a solului, adaptarea insectelor, transformarea padurilor in ferme si poluarea atmosferei cu fum si gaze cu efect de sera, ce determina incalzirea climei, care la randul ei mareste riscul de a avea recolte foarte slabe datorate atacurilor insectelor, a inundatiilor, furtunilor si a secetei. Sunt puturile pentru irigatii sapate mereu mai adanc, cauzate de epuizarea rapida a rezervelor de apa la nivel global. Este efectul cresterii pretului petrolului - resursa de baza a agriculturii industriale. Sunt alimentele tot mai improprii fiziologiei noastre, datorate ingineriei genetice, cu un continut mic de nutrienti, dar cantitati insemnate de sare, grasimi, aditivi chimici si indulcitori, care dirijeaza impreuna orchestra tulburarilor medicale de tot felul.
Si dupa constientizarea acestei avalanse, care sta sa se prabuseasca asupra noastra, autorul vine cu cateva solutii modeste, dar care vor fi o adevarata provocare de a fi implementate, atat la nivel global, cat si la cel individual. Situatiile disperate au nevoie de solutii disperate. Revolutia albastra, acvacultura, ar fi o solutie in contextul economiei carnii, care se cere a fi diminuata cat mai mult posibil, intrucat este o mare consumatoare de resurse naturale si energie, precum si unul din cei mai importanti factori in poluarea planetei si a efectului de sera. Iar regionalismul este a alta solutie propusa, in economisirea de energie. Si nu in ultimul rand, noi, consumatorii, ca veriga finala a lantului alimentar, nu suntem fara de vina, suntem cei care am incurajat declinul hranei si am pierdut, in acelasi timp, ceva profund vietilor noastre. Si suntem, in ultima inatanta, cei care pot influenta, chiar daca putin pentru inceput, viitorul sistemului alimentar. Deciziile pe care le luam in propriile bucatarii vor avea la un moment dat un impact major asupra intregului sistem, dar cel mai important, asupra propriilor vieti si a vietii intregii noastre planete.
Este o excursie de la inceputurile indepartate si pana in prezent, in care fiecare problema este pusa fata in fata cu alternativa sa.
Este o analiza extrem de ampla, ce ne obliga sa privim dincolo de rafturile magazinelor, pentru a constientiza ce se intampla in culise. Si as putea sa ma opresc aici, dar voi continua cu cateva probleme esentiale, pe care nu ma indur sa le omit. Iar printre acestea sunt costurile substantiale, pe care le-a atras dupa sine imbunatatirea vietii a miliarde de consumatori din intreaga lume. Sunt consecintele industrializarii agriculturii si transformarea unui sistem diversificat si descentralizat intr-unul centralizat, uniform si concentrat, un sistem urias, supraincarcat si extenuat care se chinuie sa satisfaca o piata tot mai avida dupa hrana tot mai proaspata, mai variata si mai ieftina, cu costuri extraordinare pentru trupurile, mintile si lumea noastra, un sistem care da frau liber agentilor patogeni de provenienta alimentara sa se transforme in epidemii la nivel global, un sistem alimentar global industrializat, atat de integrat si interdependent si riscul colapsului care il pandeste, datorat cercului vicios in care se invarte. Sunt crescatoriile cu miile de animale si pasari identice, modificate genetic, pentru a intruni calitatile necesare si operatiunile identice mecanizate, precum si revarsarea de substante chimice in panza freatica, ce duce la aparitia multor zone moarte. Este pericolul major la adresa vietii umane intruchipat de multimea bacteriilor si virusilor din lumea animala, ce pot muta la un moment dat cu genomul uman si se pot transforma in patogeni rezistenti, intr-o epoca post-antibiotice, in care nu vor exista antibiotice eficiente pentru tratarea multor infectii periculoase, datorita utilizarii antibioticelor in industria carnii.
Sunt cantitatile imense de ingrasaminte chimice si pesticide pe baza de azot, pentru sustinerea agriculturii intensive, care secatuieste materiile organice ale solului si astfel reduc capacitatea acestuia de a folosi ingrasaminte in plus.
Sunt problemele legate de eroziune si degradare a solului, adaptarea insectelor, transformarea padurilor in ferme si poluarea atmosferei cu fum si gaze cu efect de sera, ce determina incalzirea climei, care la randul ei mareste riscul de a avea recolte foarte slabe datorate atacurilor insectelor, a inundatiilor, furtunilor si a secetei. Sunt puturile pentru irigatii sapate mereu mai adanc, cauzate de epuizarea rapida a rezervelor de apa la nivel global. Este efectul cresterii pretului petrolului - resursa de baza a agriculturii industriale. Sunt alimentele tot mai improprii fiziologiei noastre, datorate ingineriei genetice, cu un continut mic de nutrienti, dar cantitati insemnate de sare, grasimi, aditivi chimici si indulcitori, care dirijeaza impreuna orchestra tulburarilor medicale de tot felul.
Si dupa constientizarea acestei avalanse, care sta sa se prabuseasca asupra noastra, autorul vine cu cateva solutii modeste, dar care vor fi o adevarata provocare de a fi implementate, atat la nivel global, cat si la cel individual. Situatiile disperate au nevoie de solutii disperate. Revolutia albastra, acvacultura, ar fi o solutie in contextul economiei carnii, care se cere a fi diminuata cat mai mult posibil, intrucat este o mare consumatoare de resurse naturale si energie, precum si unul din cei mai importanti factori in poluarea planetei si a efectului de sera. Iar regionalismul este a alta solutie propusa, in economisirea de energie. Si nu in ultimul rand, noi, consumatorii, ca veriga finala a lantului alimentar, nu suntem fara de vina, suntem cei care am incurajat declinul hranei si am pierdut, in acelasi timp, ceva profund vietilor noastre. Si suntem, in ultima inatanta, cei care pot influenta, chiar daca putin pentru inceput, viitorul sistemului alimentar. Deciziile pe care le luam in propriile bucatarii vor avea la un moment dat un impact major asupra intregului sistem, dar cel mai important, asupra propriilor vieti si a vietii intregii noastre planete.
Displaying 1 - 2 of 2 reviews