What do you think?
Rate this book
La Medeleni #2 of 4
La Medeleni Vol. 2
Ceea ce organizează, subteran, materia acestui roman‑fluviu este trecerea timpului (biografic, social, istoric) şi a vârstelor umane, cu corolarul ei, dezvrăjirea lumii, descoperirea realului şi nevoia recuperării unui Paradis pierdut. Digresiunile de care s‑a făcut atâta caz nu reprezintă decât forme de amânare a trecerii timpului. Atmosfera Medelenilor revine tot mai rar în cadru, pe măsură ce, din fundal, se aude vuietul tot mai ameninţător al timpului distrugător, ca o Simfonie a Destinului (cu acţiune ciclică, „în buclă“). În timp ce moş Gheorghe agonizează la câteva sute de metri distanţă, domnul Deleanu încearcă (inutil) să îi reţină atenţia Olguţei, povestindu‑i din Cei trei muşchetari…
PAUL CERNAT
PAUL CERNAT
598 pages, Paperback
Published January 1, 1967
2 people want to read
About the author
Ionel Teodoreanu
52 books127 followersIonel Teodoreanu was a famous Romanian novelist between the two World Wars. He is mostly remembered for his books on childhood and adolescence themes. Born in Iaşi into a family of intellectuals, Teodoreanu followed his father (Osvald Teodoreanu) and older brother (Păstorel Teodoreanu, himself a well-known writer) in studying law and becoming a lawyer. After graduating the National Highschool in Iaşi, he obtained his Law degree in 1919. Although he worked as a lawyer, he was more attracted to literature.
He made his debut in 1919, with the Bunicii ("The Grandparents") sketch, in the review Însemnări literare. His editorial debut was represented by the short story volume Uliţa copilăriei ("Childhood Lane", 1923). Like his brother Păstorel - a renowned epigrammatist - he was linked to the Viaţa Românească group led by Garabet Ibrăileanu (who considered Ionel Teodoreanu to be one of the most promising writers of the generation following World War I).
In Iaşi, under Ibrăileanu's leadership, he took active part in one of the most vibrant cultural movements in Romania between the two World Wars. In this environment, Ionel Teodoreanu published his classic novel trilogy La Medeleni ("In Medeleni") (1925 - 1927); its publishing was welcomed by Ibrăileanu with an enthusiastic review.
He made his debut in 1919, with the Bunicii ("The Grandparents") sketch, in the review Însemnări literare. His editorial debut was represented by the short story volume Uliţa copilăriei ("Childhood Lane", 1923). Like his brother Păstorel - a renowned epigrammatist - he was linked to the Viaţa Românească group led by Garabet Ibrăileanu (who considered Ionel Teodoreanu to be one of the most promising writers of the generation following World War I).
In Iaşi, under Ibrăileanu's leadership, he took active part in one of the most vibrant cultural movements in Romania between the two World Wars. In this environment, Ionel Teodoreanu published his classic novel trilogy La Medeleni ("In Medeleni") (1925 - 1927); its publishing was welcomed by Ibrăileanu with an enthusiastic review.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 of 1 review
June 8, 2020
"La Medeleni" de Ionel Teodoreanu.
Vol. 1. 320 pagini, 6-7 iunie
Vol. 2. 270 pagini, 7 iunie.
Vol. 3. 335 pagini, 7 iunie.
Vol. 4. 455 pagini, 7-8 iunie.
La Medeleni a fost una dintre cele mai cunoscute trilogii românești pe care le evitasem pentru mult timp, probabil din cauza mărimii și a faptului că știam cărți mult mai importante pe care trebuia să le citesc. Chestia este că citindu-le nu mă așteptam să fie ceea ce a fost, anume o diferență în calitatea scrierii volumelor, dar și a unor pasaje care mi s-au părut de-a dreptul penibile și altele de-a dreptul scârboase.
Primul volum a fost cred că cel mai bun, alături de ultimul. Întâlnim aici personajele principale, familia Deleanu, inclusiv Monica, și vedem cum acești copii trăiesc la începutul veacului al douăzecilea. Atmosfera romanului "Hotarul nestatornic" este plăcută chiar, numai că trebuie să menționez cât de tare am urât dialogurile puerile și limbajul mult prea complex în comparație cu acele dialoguri.
Al doilea roman din trilogie, în ediția mea împărțit în două volume, "Drumuri", mi s-a părut cel mai stângaci scris. Scenele erotice sunt de-a dreptul penibile, iar întâmplările nu sunt atât de interesante, chiar dacă în primul volum nu se întâmplă prea multe oricum. Măcar acolo era atmosfera aceea calduță, ludică, a copilăriei. Adolescența este schițată în acest volum stângaci.
Ultimul roman, "Între vânturi" este mai bun. Oricum, diferențe foarte mari față de primele două volume, doat ca acesta este un roman al tinereții, numai că al decăderii. Cea mai bună parte a volumului este sinuciderea Olguței, de altfel cel mai interesant personaj al romanului, precum și epilogul care capătă spre final nuanțe sensibile.
"La Medeleni" este un roman ușor de citit, în fond, este un roman tendențios, bineînțeles exceptând limbajul și unele referințe din roman, dar este o dezamăgire pentru mine. Speram să întâlnesc ceva în tipul scutierii lui Petru Dumitriu, celebra "Cronică de familie".
Cât despre glumele misogine și antisemite nici nu cred că mai trebuie să comentez pentru că este un fapt cunoscut că mi se par inadmisibile, chiar și în contextul epocii.
Ultimul lucru pe care l-aș menționa este că romanele nu vor avea note diferite, fapt cauzat de calitatea diferită a acestor romane.
Hotarul nestatornic, nota 8;
Drumuri, nota 4;
Între vânturi, nota 7.
Vol. 1. 320 pagini, 6-7 iunie
Vol. 2. 270 pagini, 7 iunie.
Vol. 3. 335 pagini, 7 iunie.
Vol. 4. 455 pagini, 7-8 iunie.
La Medeleni a fost una dintre cele mai cunoscute trilogii românești pe care le evitasem pentru mult timp, probabil din cauza mărimii și a faptului că știam cărți mult mai importante pe care trebuia să le citesc. Chestia este că citindu-le nu mă așteptam să fie ceea ce a fost, anume o diferență în calitatea scrierii volumelor, dar și a unor pasaje care mi s-au părut de-a dreptul penibile și altele de-a dreptul scârboase.
Primul volum a fost cred că cel mai bun, alături de ultimul. Întâlnim aici personajele principale, familia Deleanu, inclusiv Monica, și vedem cum acești copii trăiesc la începutul veacului al douăzecilea. Atmosfera romanului "Hotarul nestatornic" este plăcută chiar, numai că trebuie să menționez cât de tare am urât dialogurile puerile și limbajul mult prea complex în comparație cu acele dialoguri.
Al doilea roman din trilogie, în ediția mea împărțit în două volume, "Drumuri", mi s-a părut cel mai stângaci scris. Scenele erotice sunt de-a dreptul penibile, iar întâmplările nu sunt atât de interesante, chiar dacă în primul volum nu se întâmplă prea multe oricum. Măcar acolo era atmosfera aceea calduță, ludică, a copilăriei. Adolescența este schițată în acest volum stângaci.
Ultimul roman, "Între vânturi" este mai bun. Oricum, diferențe foarte mari față de primele două volume, doat ca acesta este un roman al tinereții, numai că al decăderii. Cea mai bună parte a volumului este sinuciderea Olguței, de altfel cel mai interesant personaj al romanului, precum și epilogul care capătă spre final nuanțe sensibile.
"La Medeleni" este un roman ușor de citit, în fond, este un roman tendențios, bineînțeles exceptând limbajul și unele referințe din roman, dar este o dezamăgire pentru mine. Speram să întâlnesc ceva în tipul scutierii lui Petru Dumitriu, celebra "Cronică de familie".
Cât despre glumele misogine și antisemite nici nu cred că mai trebuie să comentez pentru că este un fapt cunoscut că mi se par inadmisibile, chiar și în contextul epocii.
Ultimul lucru pe care l-aș menționa este că romanele nu vor avea note diferite, fapt cauzat de calitatea diferită a acestor romane.
Hotarul nestatornic, nota 8;
Drumuri, nota 4;
Între vânturi, nota 7.
Displaying 1 of 1 review