Un volum mic, dar solid.
Basmele alese sunt suficient de variate încât și atunci când par că seamănă (să spunem că nu o dată găsește cineva o piersică în care se află o făptură vie), poveștile diverg suficient de mult încât niciodată să nu ai impresia că ai citit același lucru de două ori.
Desigur, apar teme recurente (cum e și normal în basme): să fii generos, să nu te lăcomești, să-ți găsești prieteni.
Traducerea e frumoasă și fluentă. Se simte că Raluca Nicolae înțelege cum trebuie să curgă basmele și își poate adapta stilul pentru a le repovesti.