Îmi vreau viața înapoi. Nici măcar nu îmi mai aduc aminte cum era viața mea înainte de a bântui pe drumurile străinătății. Nu mai știu cine eram sau cum era viața mea. Nu mai știu ce îmi doream sau ce vise aveam. Eram încă un copil, un copil al României care mi-a dat un șut în cur pentru a dispărea de la sânul ei. Un copil care lasă în urma un alt copil. Un copil care lasă în urmă părinți, frați, surori și alte rude de care, în ziua de azi nu mai știe nimic de existența lor. Un copil care a renunțat la vise si dorințe mult prea devreme. Am fost abandonată și am abandonat. Am fost înșelată și am înșelat. Mi s-a făcut rău și fără sa vreau am făcut rău. Am plecat atât de naiva și am ajuns sa trăiesc ca un robot. Un schelet cu piele, dar fără sentimente, doar cu speranța că îmi voi recăpăta cândva viața. O speranță care se stinge pe zi ce trece tot mai mult.