What do you think?
Rate this book
Povestiri despre epidemii și vaccinuri
Vaccinurile sunt prima armă eficace în lupta cu bolile molipsitoare. Paradoxal, au devenit o victimă a propriului succes. Într-o epocă ferită de marile epidemii ale trecutului, vaccinurile au devenit ținta favorită a amatorilor de conspirații și a emițătorilor de fake news. Iar cei care nu pot să-și amintească trecutul sunt condamnați să îl repete.
Cartea aceasta este un ghid de imunizare împotriva dezinformării. Ca să înțelegem cum funcționează, cum sunt produse și cum sunt testate vaccinurile, Alexandru Toma Pătrașcu ne însoțește într-o călătorie de-a lungul secolelor, de la descoperirea microbilor la îmblânzirea lor, și ne povestește despre primele microscoape, despre teoria germenilor și despre descifrarea misterelor sistemului imunitar. O călătorie la finalul căreia înțelegem cum funcționează știința și de ce trebuie să avem încredere în ea.
Vaccin pentru frică • „Acum variola este peste tot împrejurul nostru“ • Edward Jenner şi descoperirea vaccinării • „Meșteșugul vaccinarisitului“ în Principatele Române • De la miasme la semințele bolilor • Oare se nasc șoarecii din cârpe murdare? • Boala canibalilor • Primele vaccinuri • „Îmblânzirea“ microbilor. De la cintezele lui Darwin la vaccinurile vii • Misterul imunității • Drumul spre iad • Vaccinuri cu piure de țânțari • Doctorul ROR • Keep Calm and Vaccinate • Marea Tușeală
„Aceasta este o carte despre epidemii și vaccinuri, despre Louis Pasteur și Robert Koch, despre bacterii și viruși. Este, de fapt, o carte de povești, dar sunt povești reale, destinate adulților. În loc de zâne și dragoni, de vrăji și poțiuni magice, veți întâlni medici în luptă cu epidemiile și vaccinuri bazate pe știință.“ — ALEXANDRU TOMA PĂTRAȘCU
Cartea aceasta este un ghid de imunizare împotriva dezinformării. Ca să înțelegem cum funcționează, cum sunt produse și cum sunt testate vaccinurile, Alexandru Toma Pătrașcu ne însoțește într-o călătorie de-a lungul secolelor, de la descoperirea microbilor la îmblânzirea lor, și ne povestește despre primele microscoape, despre teoria germenilor și despre descifrarea misterelor sistemului imunitar. O călătorie la finalul căreia înțelegem cum funcționează știința și de ce trebuie să avem încredere în ea.
Vaccin pentru frică • „Acum variola este peste tot împrejurul nostru“ • Edward Jenner şi descoperirea vaccinării • „Meșteșugul vaccinarisitului“ în Principatele Române • De la miasme la semințele bolilor • Oare se nasc șoarecii din cârpe murdare? • Boala canibalilor • Primele vaccinuri • „Îmblânzirea“ microbilor. De la cintezele lui Darwin la vaccinurile vii • Misterul imunității • Drumul spre iad • Vaccinuri cu piure de țânțari • Doctorul ROR • Keep Calm and Vaccinate • Marea Tușeală
„Aceasta este o carte despre epidemii și vaccinuri, despre Louis Pasteur și Robert Koch, despre bacterii și viruși. Este, de fapt, o carte de povești, dar sunt povești reale, destinate adulților. În loc de zâne și dragoni, de vrăji și poțiuni magice, veți întâlni medici în luptă cu epidemiile și vaccinuri bazate pe știință.“ — ALEXANDRU TOMA PĂTRAȘCU
- GenresScienceNonfiction
352 pages, Paperback
First published August 1, 2020
20 people are currently reading
309 people want to read
About the author
Alexandru Toma Pătrașcu
1 book19 followersAlexandru Toma Pătrașcu este fondatorul și directorul Bucharest Science Festival, cel mai important eveniment de promovare a științei din România. După absolvirea Facultății de Electronică a Universității Politehnica din București a urmat programul de masterat în afaceri al The Open University, Marea Britanie, specializându-se ulterior în comunicare.
De peste un deceniu dezvoltă programe educaționale non-formale, de popularizare a științei, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Este membru fondator al Asociației Secular-Umaniste din România (ASUR) și se implică în acțiuni de public advocacy în favoarea respectării caracterului laic al statului. Din 2011 publică cu regularitate pe platforma Contributors.ro, abordând subiecte legate de educație, politică și știință.
De peste un deceniu dezvoltă programe educaționale non-formale, de popularizare a științei, atât pentru copii, cât și pentru adulți. Este membru fondator al Asociației Secular-Umaniste din România (ASUR) și se implică în acțiuni de public advocacy în favoarea respectării caracterului laic al statului. Din 2011 publică cu regularitate pe platforma Contributors.ro, abordând subiecte legate de educație, politică și știință.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 11 of 11 reviews
February 2, 2021
Highly recommended!
Cartea lui Toma Patrascu ne descrie munca unei echipe globale de cercetători care în mare parte nu s-au cunoscut niciodată personal, viețile lor întinzându-se pe parcursul secolelor și deceniilor, totuși împărtășind același ideal: descrierea desfășurării vieții. Din antichitate până în epoca modernă, această echipă s-a luptat cu misterele vieții încercând în fel și chip să expună secretele unei lumi aparent invizibile într-o ordine inteligibilă minții umane. Creativitatea a propulsat acest motor al explicațiilor diverselor evenimente ce au apărut omului în orizontul gândirii din cele mai vechi timpuri astfel încât natura haotică să fie mai previzibilă mai ales când viața omului este în primejdie amenințată de forțe misterioase. Când simțurile nu putea pătrunde în lumea microscosmică a naturii, mintea se folosea de ce îi era la îndemână și construia explicații care să cuprindă cumva lumea invizibilă care se manifesta în toată deplinătatea ei. Așa s-au încetățenit în cultura antichității ideile lui Aristotel și Hipocrate; ele au conturat gândirea naturalistă până târziu spre sfârșitul Renașterii și începutul Iluminismului când simțurile umane au început să se rafineze, iar empiria începe să sfideze tradițiile explicațiilor fenomenelor naturii cimentate de secole. Epoca lui Aristotel începe să apună odată cu dezvoltarea treptată a științei moderne și cu nașterea de noi întrebări în fața noilor provocări ale naturii.
Cartea prezintă patru secole de descoperiri care ne-au revelat din ce în ce mai mult aspectele microcosmosului din jurul nostru și ce impact are el asupra noastră. Variola, ciuma, holera, rabia, poliomielita și multe alte boli contagioase au secerat timp de mii de ani sute de milioane de vieți. A trebuit o schimbare de paradigmă în gândirea umană ca ele să iasă din orizontul contingenței umane. De la Lady Montagu din Anglia secolului XVIII, care promovează prima variolare din Anglia, și Leeuwenhoeck, olandezul care dezvoltă primele microscoape și pătrunde în microlumea înconjurătoare, până la Pasteur, francezul ce descoperă vaccinul antirabic și Jonas Salk, care în 1955 scoate primul vaccin antipoliomielitic, omenirea trece printr-o schimbare fundamentală care se reflectă într-o altă percepție a propriei sale perisabilități. Suita de cercetători care au umplut cu cunoaștere aceste ultime patru secole ne-au scos de pe traiectoria unei fatalități sumbre. Curiozitatea și impetuozitatea lor în a descifra lumea minusculă au salvat sute de milioane de vieți și au creat premisele unui nou suflu în dezvoltarea umanității. În fața atâtor descoperiri și beneficii ale lor, omul a devenit mai curajos, mai optimist, mai viguros în a înfrunta viitorul și propria natură. Descoperirea cauzelor infecțiilor și combaterea lor prin antibiotice, prevenirea bolilor contagioase, descoperirea imunității au condus la creșterea speranței de viață a oamenilor. Un optimism a început să străbată secolul XX. Bolile infecțioase păreau de acum a nu mai avea secrete; variola, difteria, holera, ciuma și poliomielita, care făceau atâtea victime, erau ținute sub control, totul era predictibil. Tocmai această predictibilitate îl face pe MacFarlane Burnet, proaspăt laureat al premiului Nobel, să afirme în 1972 că bolile infecțioase vor fi monotone. Virusologii nu aveau nicio provocare și domeniul ar urma să devină neinteresant. Istoria l-a contrazis curând odată cu apariția unor noi boli infecțioase teribile. Zece ani mai târziu, virusul HIV începea să inducă groază în populația planetei. Ebola declanșează mai târziu altă oroare mondială urmată de alte boli virale înspământătoare. Cei care s-au bucurat de predicția exaltată a lui Burnet trebuiau să se înarmeze cu noi arme și să pornească din nou la vânătoare la fel cum Pasteur, Koch și mulți alții din secolele precedente au făcut, doar că acum, noii cercetători aveau la dispoziție un bogat bagaj de cunoștințe, nu porneau chiar de la zero.
Ultimul capitol consistent al cărții este condamnarea curentului antivaccinist. Un capitol înfiorător al succesului progresului medical este, paradoxal, dezvoltarea acestei reacții a combinației dintre ignoranță, frică și imoralitate care se ridică împotriva binefacerilor vaccinurilor. Aici, autorul prezintă un istoric al apariției antivaccinismului din secolele trecute până în modernitate, căci gândirea aceasta primitivă s-a perpetuat luând noi forme și adoptând noi strategii, care de multe ori s-au întors împotriva umanității prin reizbucnirea bolilor care tocmai fuseseră ținute sub control prin vaccinare. Interese materiale, imoralitate și multă ignoranță nu fac decât să paveze „Drumul spre iad” — chiar așa se și intitulează acest capitol. Într-o epocă a abundenței informației și al unui domeniu în care informația care-l definește e foarte strictă prin complexitatea descrierilor proceselor biochimice, omul nespecialist cade în patima încrederi excesive în modele suprasimplificate și eronate ale prezentării lui câpătând o încredere exagerată în această falsă cunoaștere; prea multă informație nu înseamnă o și mai bună informare. Mulți oameni cad în capcana acestor false informări și ale unor false autorități și devin victime sigure îndreptându-se inevitabil pe acest drum spre iad.
În cele din urmă este o carte de istorie care ar trebui citită de orice om care vrea să știe despre acest domeniu al bolilor infecțioase, al epidemiilor și a cauzelor lor, un domeniu care în mod inevitabil are un impact direct asupra vieții lui. Că știi sau nu știi ce e ăla virus, ce e aia bacterie, e neinteresant din perspectiva inertă a microorganismului, dar el te urmărește și te afectează in diferite moduri în orice perioadă a vieții. Că e vorba de o răceală, de o problemă digestivă sau o gripă, agentul patogen îți poate schimba viața indiferent că știi sau nu de el. Dar dacă știi despre el, îl poți înfrunta mai ușor, poți avea mai lesne încredere într-un tratament sau într-un mijloc de prevenție. Ignorantul nu face decât să zboare în bătaia vântului, să trăiască într-un haos informațional și să cadă victimă fără discernământ părerilor din jurul lui. În epoca informației, ignoranța e o alegere, spunea cineva, nu știu cine, dar o zicea bine.
Cartea lui Toma Patrascu ne descrie munca unei echipe globale de cercetători care în mare parte nu s-au cunoscut niciodată personal, viețile lor întinzându-se pe parcursul secolelor și deceniilor, totuși împărtășind același ideal: descrierea desfășurării vieții. Din antichitate până în epoca modernă, această echipă s-a luptat cu misterele vieții încercând în fel și chip să expună secretele unei lumi aparent invizibile într-o ordine inteligibilă minții umane. Creativitatea a propulsat acest motor al explicațiilor diverselor evenimente ce au apărut omului în orizontul gândirii din cele mai vechi timpuri astfel încât natura haotică să fie mai previzibilă mai ales când viața omului este în primejdie amenințată de forțe misterioase. Când simțurile nu putea pătrunde în lumea microscosmică a naturii, mintea se folosea de ce îi era la îndemână și construia explicații care să cuprindă cumva lumea invizibilă care se manifesta în toată deplinătatea ei. Așa s-au încetățenit în cultura antichității ideile lui Aristotel și Hipocrate; ele au conturat gândirea naturalistă până târziu spre sfârșitul Renașterii și începutul Iluminismului când simțurile umane au început să se rafineze, iar empiria începe să sfideze tradițiile explicațiilor fenomenelor naturii cimentate de secole. Epoca lui Aristotel începe să apună odată cu dezvoltarea treptată a științei moderne și cu nașterea de noi întrebări în fața noilor provocări ale naturii.
Cartea prezintă patru secole de descoperiri care ne-au revelat din ce în ce mai mult aspectele microcosmosului din jurul nostru și ce impact are el asupra noastră. Variola, ciuma, holera, rabia, poliomielita și multe alte boli contagioase au secerat timp de mii de ani sute de milioane de vieți. A trebuit o schimbare de paradigmă în gândirea umană ca ele să iasă din orizontul contingenței umane. De la Lady Montagu din Anglia secolului XVIII, care promovează prima variolare din Anglia, și Leeuwenhoeck, olandezul care dezvoltă primele microscoape și pătrunde în microlumea înconjurătoare, până la Pasteur, francezul ce descoperă vaccinul antirabic și Jonas Salk, care în 1955 scoate primul vaccin antipoliomielitic, omenirea trece printr-o schimbare fundamentală care se reflectă într-o altă percepție a propriei sale perisabilități. Suita de cercetători care au umplut cu cunoaștere aceste ultime patru secole ne-au scos de pe traiectoria unei fatalități sumbre. Curiozitatea și impetuozitatea lor în a descifra lumea minusculă au salvat sute de milioane de vieți și au creat premisele unui nou suflu în dezvoltarea umanității. În fața atâtor descoperiri și beneficii ale lor, omul a devenit mai curajos, mai optimist, mai viguros în a înfrunta viitorul și propria natură. Descoperirea cauzelor infecțiilor și combaterea lor prin antibiotice, prevenirea bolilor contagioase, descoperirea imunității au condus la creșterea speranței de viață a oamenilor. Un optimism a început să străbată secolul XX. Bolile infecțioase păreau de acum a nu mai avea secrete; variola, difteria, holera, ciuma și poliomielita, care făceau atâtea victime, erau ținute sub control, totul era predictibil. Tocmai această predictibilitate îl face pe MacFarlane Burnet, proaspăt laureat al premiului Nobel, să afirme în 1972 că bolile infecțioase vor fi monotone. Virusologii nu aveau nicio provocare și domeniul ar urma să devină neinteresant. Istoria l-a contrazis curând odată cu apariția unor noi boli infecțioase teribile. Zece ani mai târziu, virusul HIV începea să inducă groază în populația planetei. Ebola declanșează mai târziu altă oroare mondială urmată de alte boli virale înspământătoare. Cei care s-au bucurat de predicția exaltată a lui Burnet trebuiau să se înarmeze cu noi arme și să pornească din nou la vânătoare la fel cum Pasteur, Koch și mulți alții din secolele precedente au făcut, doar că acum, noii cercetători aveau la dispoziție un bogat bagaj de cunoștințe, nu porneau chiar de la zero.
Ultimul capitol consistent al cărții este condamnarea curentului antivaccinist. Un capitol înfiorător al succesului progresului medical este, paradoxal, dezvoltarea acestei reacții a combinației dintre ignoranță, frică și imoralitate care se ridică împotriva binefacerilor vaccinurilor. Aici, autorul prezintă un istoric al apariției antivaccinismului din secolele trecute până în modernitate, căci gândirea aceasta primitivă s-a perpetuat luând noi forme și adoptând noi strategii, care de multe ori s-au întors împotriva umanității prin reizbucnirea bolilor care tocmai fuseseră ținute sub control prin vaccinare. Interese materiale, imoralitate și multă ignoranță nu fac decât să paveze „Drumul spre iad” — chiar așa se și intitulează acest capitol. Într-o epocă a abundenței informației și al unui domeniu în care informația care-l definește e foarte strictă prin complexitatea descrierilor proceselor biochimice, omul nespecialist cade în patima încrederi excesive în modele suprasimplificate și eronate ale prezentării lui câpătând o încredere exagerată în această falsă cunoaștere; prea multă informație nu înseamnă o și mai bună informare. Mulți oameni cad în capcana acestor false informări și ale unor false autorități și devin victime sigure îndreptându-se inevitabil pe acest drum spre iad.
În cele din urmă este o carte de istorie care ar trebui citită de orice om care vrea să știe despre acest domeniu al bolilor infecțioase, al epidemiilor și a cauzelor lor, un domeniu care în mod inevitabil are un impact direct asupra vieții lui. Că știi sau nu știi ce e ăla virus, ce e aia bacterie, e neinteresant din perspectiva inertă a microorganismului, dar el te urmărește și te afectează in diferite moduri în orice perioadă a vieții. Că e vorba de o răceală, de o problemă digestivă sau o gripă, agentul patogen îți poate schimba viața indiferent că știi sau nu de el. Dar dacă știi despre el, îl poți înfrunta mai ușor, poți avea mai lesne încredere într-un tratament sau într-un mijloc de prevenție. Ignorantul nu face decât să zboare în bătaia vântului, să trăiască într-un haos informațional și să cadă victimă fără discernământ părerilor din jurul lui. În epoca informației, ignoranța e o alegere, spunea cineva, nu știu cine, dar o zicea bine.
December 20, 2020
5+ stele pentru bogăția de informații prezentate clar și prietenos, împănate și cu anecdote, umor și istorisiri interesante. Totodată, este extrem de bine documentată și este un instrument bun în lupta împotriva dezinformării, în special în contextul actual.
January 18, 2021
O carte pur și simplu grozavă care te plimbă într-o manieră foarte prietenoasă prin lumea vaccinurilor și a epidemiilor. Își deservește cu totul menirea de a combate dezinformarea, mai precis în ultimele două capitole în care autorul oferă un context istoric foarte bine documentat și pe de-a întregul obiectiv al isteriei produse de curentul antivaccinist.
April 14, 2021
Ne temem de ceea ce nu cunoaștem.
O carte foarte bine documentată și povestită într-un mod accesibil pentru orice persoană, fără a fi nevoie de cunoștințe în domeniu pentru a o înțelege.
Având în vedere contextul în care trăim, de mai bine de un an, consider că este o carte din categoria ,,must”.
Autorul ne prezintă diverse epidemii din trecut și modul în care au fost gestionate de masele de oameni dar și de specialiștii în cauză.
Aflăm despre abordarea filosofică a anticilor privind aceste molime, cum a luat naștere primul vaccin și cine l-a inoculat, modul în care este construit un vaccin dar și despre complexitatea microorganismelor omniprezente.
Ceea ce m-a fascinat cel mai mult, a fost tenacitate marilor genii precum Louis Pasteur, Robert Koch sau Edward Jenner de a se lupta și a înțelege aceste mici gângănii prin mijloce tehnologice precare.(aflăm și cine, când, unde, cum a inventat microscopul)
Din păcate, trăim într-o lume plină de lucruri aflate în antiteză.Descoperim că și geniile de mai sus au avut oponenți virulenți, care pe parcursul istoriei au încercat să le pună bețe în roate prin diverse mijloace de propagandă sau manipulare din care au luat naștere cultele de anti-vaxxeri.
Cu toate piedicile puse dezvoltării microbiologice, știința evoluează de la deceniu la deceniu, apropriindu-se tot mai mult de panaceul mult dorit.
Un citat reprezentativ din carte:
,,Omul nu mai este o jucărie pasivă la cheremul unor zei capricioși, ci devine un agent activ, capabil să înțeleagă și să controleze forțele naturii în beneficiul său.”
O carte foarte bine documentată și povestită într-un mod accesibil pentru orice persoană, fără a fi nevoie de cunoștințe în domeniu pentru a o înțelege.
Având în vedere contextul în care trăim, de mai bine de un an, consider că este o carte din categoria ,,must”.
Autorul ne prezintă diverse epidemii din trecut și modul în care au fost gestionate de masele de oameni dar și de specialiștii în cauză.
Aflăm despre abordarea filosofică a anticilor privind aceste molime, cum a luat naștere primul vaccin și cine l-a inoculat, modul în care este construit un vaccin dar și despre complexitatea microorganismelor omniprezente.
Ceea ce m-a fascinat cel mai mult, a fost tenacitate marilor genii precum Louis Pasteur, Robert Koch sau Edward Jenner de a se lupta și a înțelege aceste mici gângănii prin mijloce tehnologice precare.(aflăm și cine, când, unde, cum a inventat microscopul)
Din păcate, trăim într-o lume plină de lucruri aflate în antiteză.Descoperim că și geniile de mai sus au avut oponenți virulenți, care pe parcursul istoriei au încercat să le pună bețe în roate prin diverse mijloace de propagandă sau manipulare din care au luat naștere cultele de anti-vaxxeri.
Cu toate piedicile puse dezvoltării microbiologice, știința evoluează de la deceniu la deceniu, apropriindu-se tot mai mult de panaceul mult dorit.
Un citat reprezentativ din carte:
,,Omul nu mai este o jucărie pasivă la cheremul unor zei capricioși, ci devine un agent activ, capabil să înțeleagă și să controleze forțele naturii în beneficiul său.”
This entire review has been hidden because of spoilers.
October 13, 2021
O carte pe care aș recomanda-o tuturor. Este o carte ce abundă în informații științifice, atent selecționate, prezentate într-o manieră plăcută și revelatoare. Lupta de idei între adepții științei și cei ai pseudoștiinței este greu de dus, însă astfel de cărți oferă armele necesare pentru dezvoltarea gândirii critice în detrimentul ignoranței. Știința nu oferă toate răspunsurile, spre deosebire de pseudoștiință care își imaginează că le are, dar cu siguranță caută întotdeauna să le afle și își pune mereu întrebări. Este esențial ca omenirea să își pună întrebări pertinente și să parcurgă drumul, uneori plin de obstacole, dar atât de fascinant, de la ignoranță la cunoaștere.
January 18, 2021
O lectură plăcută, extrem de bine documentată, dar care nu plictisește cu informații în exces, explicată pe înțelesul tuturor cu un simț al umorului subtil și de calitate. Concepută în urmă cu 3 ani, apariția ei în 2020 nu putea fi mai prielnică.
October 30, 2021
Ar fi primit 5 stele dacă era bine făcută corectura textului.
October 17, 2022
Nu îmi puteam inchipui, când am început să citesc cartea, că o carte despre vaccinuri poate fi așa de captivantă. Am aflat multe lucruri interesante, ca de exemplu faptul că sunt două metode mari de vaccinare, cu virus activ (”viu”) și cu virus inactiv (”mort”). Că pentru multă vreme, cauzele bolilor nu se puteau determina cu exctitate deoarece nu aveam microscoape suficient de bune încât să se poată studia virușii. Că în trecut științele naturale (biologia, chimia, fizica, ba chiar și... planificarea urbană) erau mult mai interconectate, iar multe din descoperirile sau progresele făcute în medicină au fost posibile datorită cuiva venind dintr-un domeniu conex. Cartea te poartă prin peste 300 de ani de știință într-un mod extrem de captivant. Eu consider că e un must read pentru orice român, de orice vârstă și care a urmat orice fel de educație. Mi se pare un pas foarte binevenit cel al cărții, care arată că au fost încercări, eșecuri și rafinări până să ajungem aici. Mi-ar plăcea mult o ediție revizuită care să conțină un capitol despre Covid.
August 3, 2021
În plin război rece, doctorul Sabin — un american — furnizase tulpinile virale atenuate necesare producției de vaccin unui cercetător sovietic, microbiologul Mihail Ciumakov, iar din 1963 OPV-ul va fi fabricat și la Institutul Cantacuzino. România introdusese vaccinarea antipolio încă din 1957, folosind inițial vaccinul polio inactivat (IPV2), al doctorului Jonas Salk, trecând mai apoi la OPV in 1961. Deși ne aflam în tabăra socialistă, inamică, copiii români au beneficiat de IPV la doar doi ani după autorizarea lui in SUA! În fața bolii eram cu toții egali, iar amenințarea poliomielitei atât de mare, încât barierele ideologice nu mai contau. Deși ar fi putut deveni miliardari dacă și-ar fi comercializat produsele, nici Salk și nici Sabin nu și-au patentat invențiile, tocmai pentru a face vaccinurile cât mai accesibile în întreaga lume.
March 20, 2021
Deosebit de interesanta! Un subiect greu, dar abordat intr-o maniera foarte accesibila, cu umor si anecdote. Autorul reuseste sa explice in termeni simpli cum a avansat medicina, dar si care sunt provocarile societatii actuale.
December 27, 2021
Este o surpriza placuta apariția în literatura românească a unei cărți de vulgarizare științifică atat de bine documentată și scrisă. Greu de imaginat munca titanică ce se afla in spatele ei. Cu toate ca este densă in informații, cartea oferă o lectură plăcută și fluidă. Cititorul se cufunda intr-o istorie a descoperirilor științifice, in special in microbiologie si medicina. Diferite teorii despre cauzele diferitelor boli se confruntă de-a lungul epocilor. Oameni de stiinta din diferite epoci capătă o înțelegere din ce in ce mai aprofundata a germenilor și a sistemului imunitar. Detalii tehnice sunt prezentate împreună cu istorii și anecdote despre cei ce le-au descoperite și contextul istoric care a facilitat sau ingreunat diferitele descoperiri.
Displaying 1 - 11 of 11 reviews