What do you think?
Rate this book
Scrum în vânt
Adicție și risc, neglijență și teama de singurătate, iubiri neîmpărtășite sau neînțelese trag una după alta soarta lui Darius și a Carlei, iubita lui, a lui Vlad și a surorii lui, Mara, adăugând întâmplărilor îngrijorătoare o aură tragică apăsătoare.
Învârtindu-se în cercuri viciate, cu o adolescență marcată de abandon și preconcepții etnico-sociale, Darius refuză ideea de viitor și trăiește prezentul cu gândul la trecut. Gând bolnăvicios, căci farmecul lui atipic atrage și plăceri, și belele. În căutarea unui sentiment de apartenență, lumea pentru el e o scenă de teatru, unde se joacă cu încrederea prietenilor, ca în cele din urmă soarta să îi joace și lui o carte potrivnică.
Drog și nebunie, iubire și familie, minciuni și manipulare, îl descriu pe Darius sau faptele lui? Când trecutul cu adevărul lui tăios îl prinde din urmă, ce drum își va alege în viață? Cine va avea cel mai mult de suferit de pe urma alegerilor lui: el sau apropiații lui?
Învârtindu-se în cercuri viciate, cu o adolescență marcată de abandon și preconcepții etnico-sociale, Darius refuză ideea de viitor și trăiește prezentul cu gândul la trecut. Gând bolnăvicios, căci farmecul lui atipic atrage și plăceri, și belele. În căutarea unui sentiment de apartenență, lumea pentru el e o scenă de teatru, unde se joacă cu încrederea prietenilor, ca în cele din urmă soarta să îi joace și lui o carte potrivnică.
Drog și nebunie, iubire și familie, minciuni și manipulare, îl descriu pe Darius sau faptele lui? Când trecutul cu adevărul lui tăios îl prinde din urmă, ce drum își va alege în viață? Cine va avea cel mai mult de suferit de pe urma alegerilor lui: el sau apropiații lui?
Paperback
Published August 14, 2020
1 person is currently reading
66 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 16 of 16 reviews
December 24, 2020
"Scrum în vânt" este romanul de debut al tinerei autoare Sisi Orszag. Mi-a atras atenția pentru că am auzit că dezbate tematica discriminării etnice, sondând abisurile interioare ale celui discriminat. Fiind sociolog de profesie, am fost curioasă cum este descris fenomenul într-o carte de beletristică.
Primele 100 de pagini au mers foarte greu, la un moment dat mă gândeam cu groază că nu voi finaliza cartea. Până autoarea a omorât un personaj. Am vrut să o sun pe Sisi să o întreb cum i-a putut face asta lui Darius. M-am gândit, mi-am dat seama că așa ceva se poate întâmpla în viața reală, i-am compătimit pe cei care consumă substanțe halucinogene, am oftat și înghițit în sec, apoi am dat pagină după pagină până am terminat-o. 230 de pagini într-o zi nu mi s-a mai întâmplat demult să citesc. Pagina și oftatul, însoțite de: "Ce-ai făcut, mă, nene, mă?" (nici acum nu știu dacă mă adresam autoarei sau personajului) și "Nu, nu și asta. Cât mai poate îndura, săracul?".
Am văzut că Sisi a tot fost întrebată dacă va exista o continuare. O parte din mine ar vrea să existe, o parte nu. E o poveste care îți rămâne în minte, poate un alt volum cu happy end i-ar șterge din credibilitate. Poate mă înșel.
Un tânăr rrom, luat din plasament de o femeie - dar fără a fi adoptat, s-a izbit toată viața de stereotipuri și prejudecăți, ajungând să îi creadă pe cei care îl umileau, spunându-i că e un ratat și că nu va realiza niciodată nimic. Pentru el nu există ziua de mâine, responsabilități, face totul în interes propriu, impulsiv, regretând, ulterior fiecare gest necuvenit, om pierdut. Regretă, dar nu e destul de puternic pentru a spune stop decăderii, și izolarea socială, lipsa apartenenței la un grup, etichetarea celorlalți și subaprecierea constantă îl împing în prăpastie.
Darius trece prin multe, prea multe și la perioade scurte, dar toate greutățile nu sunt departe de realitate. Ba mai mult, cred că pentru o mare parte a acestei minorități etnice, reprezintă, de fapt, cotidianul.
Cartea lui Sisi este una bună, de actualitate, bine ancorată în prezent. Mi-a plăcut și o recomand în ciuda numeroaselor greșeli pe care le-am reperat și peste care nu aș fi putut trece, în cazul în care conținutul romanului ar fi lăsat de dorit.
Sisi, mi-a făcut plăcere să te citesc!🥰🤗 Mulțumesc!
Primele 100 de pagini au mers foarte greu, la un moment dat mă gândeam cu groază că nu voi finaliza cartea. Până autoarea a omorât un personaj. Am vrut să o sun pe Sisi să o întreb cum i-a putut face asta lui Darius. M-am gândit, mi-am dat seama că așa ceva se poate întâmpla în viața reală, i-am compătimit pe cei care consumă substanțe halucinogene, am oftat și înghițit în sec, apoi am dat pagină după pagină până am terminat-o. 230 de pagini într-o zi nu mi s-a mai întâmplat demult să citesc. Pagina și oftatul, însoțite de: "Ce-ai făcut, mă, nene, mă?" (nici acum nu știu dacă mă adresam autoarei sau personajului) și "Nu, nu și asta. Cât mai poate îndura, săracul?".
Am văzut că Sisi a tot fost întrebată dacă va exista o continuare. O parte din mine ar vrea să existe, o parte nu. E o poveste care îți rămâne în minte, poate un alt volum cu happy end i-ar șterge din credibilitate. Poate mă înșel.
Un tânăr rrom, luat din plasament de o femeie - dar fără a fi adoptat, s-a izbit toată viața de stereotipuri și prejudecăți, ajungând să îi creadă pe cei care îl umileau, spunându-i că e un ratat și că nu va realiza niciodată nimic. Pentru el nu există ziua de mâine, responsabilități, face totul în interes propriu, impulsiv, regretând, ulterior fiecare gest necuvenit, om pierdut. Regretă, dar nu e destul de puternic pentru a spune stop decăderii, și izolarea socială, lipsa apartenenței la un grup, etichetarea celorlalți și subaprecierea constantă îl împing în prăpastie.
Darius trece prin multe, prea multe și la perioade scurte, dar toate greutățile nu sunt departe de realitate. Ba mai mult, cred că pentru o mare parte a acestei minorități etnice, reprezintă, de fapt, cotidianul.
Cartea lui Sisi este una bună, de actualitate, bine ancorată în prezent. Mi-a plăcut și o recomand în ciuda numeroaselor greșeli pe care le-am reperat și peste care nu aș fi putut trece, în cazul în care conținutul romanului ar fi lăsat de dorit.
Sisi, mi-a făcut plăcere să te citesc!🥰🤗 Mulțumesc!
August 19, 2020
Cand am început sa citesc aceasta carte, nu stiu de ce, dar aveam alte așteptări. Credeam ca va fi de la un capat la altul încărcată cu droguri, durere, frustrare. Si nu a fost asa.
"Scrum in vânt" spune povestea vietii lui Darius, un baiat rrom abandonat inca din copilărie de mama sa, care traieste tot timpul cu teama ca nu este dorit, ca nu este acceptat de societate si ca ceilalti îl privesc cu suspiciune si dispreț. Și poate ca asa este. Cel puțin, acesta este mesajul pe care mi l-a transmis mie autoarea. Ca noi, ăștia de pe margine, judecam fara mila, fara sa gândim și fara să ne punem pentru o secunda in pielea celui judecat. Astfel, judecatile acestea fara temei aduc cu ele doar suferinta, durere, probleme de adaptare sociala.
Sa revenim la Darius. Darius e singur intr-o lume ostila, se droghează si realizează, macar in subconștient, ca este un ratat. Ca merge pe un drum gresit din care nu mai are scapare. Dar are un stâlp de rezistență, un paratrăsnet, un om pe care se poate baza oricând si in fata caruia nu se teme sa fie vulnerabil. Aceea este Carla, iubita sa, fata care nu isi poate imagina viata fara el si care isi doreste sa il tina cat mai mult sub control de teama ca ar putea sa-si faca singur rau. Povestea lor este una atipica si merita citita chiar de voi.
Stilul de scriere al autoarei m-a surpins placut. Mi s-a parut matur, bine documentat si deloc ostentativ. Pentru un roman de debut si pentru ce se vrea a fi, adica un roman al devenirii, al cautarii identității, al transformarii si al acceptarii trecutului, este o carte buna. Cred ca si autoarea promite multe si eu, cu siguranță, ii voi cumpara si urmatoarele carti. Am citit cartea foarte repede, intr-o zi. Va recomand sa o cumparati si sa o citit si voi. In primul rand pt ca este o poveste din care avem multe de invatat, iar in al doilea rând pentru a sustine tinerii autori talentati.
Am vazut ca cineva critica stilul autoarei, afirmând la un moment dat ca dialogurile nu se potrivesc cu caracterul personajelor sale. Ca ar fi prea elevate. Pe mine nu m-a deranjat acest aspect, ba chiar mi-a placut. Eu am simtit ca Darius, Vlad, si celelalte personaje, au gandit si simtit exact asa cum a scris Sisi, si ca daca ar fi avut posibilitatea, daca ar fi avut educatia necesara, exact asa s-ar fi exprimat. Plus ca nu mi-ar fi placut sa citesc o carte plina de injuraturi.
Felicitări autoarei si lecturi placute tuturor!
"Scrum in vânt" spune povestea vietii lui Darius, un baiat rrom abandonat inca din copilărie de mama sa, care traieste tot timpul cu teama ca nu este dorit, ca nu este acceptat de societate si ca ceilalti îl privesc cu suspiciune si dispreț. Și poate ca asa este. Cel puțin, acesta este mesajul pe care mi l-a transmis mie autoarea. Ca noi, ăștia de pe margine, judecam fara mila, fara sa gândim și fara să ne punem pentru o secunda in pielea celui judecat. Astfel, judecatile acestea fara temei aduc cu ele doar suferinta, durere, probleme de adaptare sociala.
Sa revenim la Darius. Darius e singur intr-o lume ostila, se droghează si realizează, macar in subconștient, ca este un ratat. Ca merge pe un drum gresit din care nu mai are scapare. Dar are un stâlp de rezistență, un paratrăsnet, un om pe care se poate baza oricând si in fata caruia nu se teme sa fie vulnerabil. Aceea este Carla, iubita sa, fata care nu isi poate imagina viata fara el si care isi doreste sa il tina cat mai mult sub control de teama ca ar putea sa-si faca singur rau. Povestea lor este una atipica si merita citita chiar de voi.
Stilul de scriere al autoarei m-a surpins placut. Mi s-a parut matur, bine documentat si deloc ostentativ. Pentru un roman de debut si pentru ce se vrea a fi, adica un roman al devenirii, al cautarii identității, al transformarii si al acceptarii trecutului, este o carte buna. Cred ca si autoarea promite multe si eu, cu siguranță, ii voi cumpara si urmatoarele carti. Am citit cartea foarte repede, intr-o zi. Va recomand sa o cumparati si sa o citit si voi. In primul rand pt ca este o poveste din care avem multe de invatat, iar in al doilea rând pentru a sustine tinerii autori talentati.
Am vazut ca cineva critica stilul autoarei, afirmând la un moment dat ca dialogurile nu se potrivesc cu caracterul personajelor sale. Ca ar fi prea elevate. Pe mine nu m-a deranjat acest aspect, ba chiar mi-a placut. Eu am simtit ca Darius, Vlad, si celelalte personaje, au gandit si simtit exact asa cum a scris Sisi, si ca daca ar fi avut posibilitatea, daca ar fi avut educatia necesara, exact asa s-ar fi exprimat. Plus ca nu mi-ar fi placut sa citesc o carte plina de injuraturi.
Felicitări autoarei si lecturi placute tuturor!
October 11, 2020
Si in mai putin de 2 zile am reusit sa o termin.
Cartea SCRUM IN VANT a fost a surpriza foarte placuta pentru mine.
Cu toate ca trateaza o tema destul de des intalnita in zilele noastre, care nu este una tocmai pozitiva, si din partea negativa a lucrurilor putem invata.
Ii avem in prim plan pe 4 tineri prieteni: Darius si iubita sa Clara, Vlad si Mara, frati.
Sunt copii care nu au avut parte de o copilarie tocmai fericita, fiind nedoriti de parinti, ajunsi in grija asistentilor maternali ca in cazul lui Darius, de aceea viata lor nu este una usoara.
Se refugiaza in lucruri destul de nocive pentru viata lor, tocmai pentru a uita ca nu sunt doriti si nu au pe nimeni care sa.i iubeasca.
Nu va mai spun mai multe va las pe voi sa descoperiti despre ce anume este voarba, si care va fi destinul celor 4.
Felicitari pentru carte Cynthia Orszag, o recomand 5 ⭐
Cartea SCRUM IN VANT a fost a surpriza foarte placuta pentru mine.
Cu toate ca trateaza o tema destul de des intalnita in zilele noastre, care nu este una tocmai pozitiva, si din partea negativa a lucrurilor putem invata.
Ii avem in prim plan pe 4 tineri prieteni: Darius si iubita sa Clara, Vlad si Mara, frati.
Sunt copii care nu au avut parte de o copilarie tocmai fericita, fiind nedoriti de parinti, ajunsi in grija asistentilor maternali ca in cazul lui Darius, de aceea viata lor nu este una usoara.
Se refugiaza in lucruri destul de nocive pentru viata lor, tocmai pentru a uita ca nu sunt doriti si nu au pe nimeni care sa.i iubeasca.
Nu va mai spun mai multe va las pe voi sa descoperiti despre ce anume este voarba, si care va fi destinul celor 4.
Felicitari pentru carte Cynthia Orszag, o recomand 5 ⭐
August 21, 2020
Nu sunt avocatul diavolului și nu apăr pe nimeni. Personal, nu aș condamna niciodată efectele, fără să mă gândesc la cauza care a generat efectele dezastruoase. Darius este doar unul din milioanele de tineri care cedează în fața viciilor – în ideea că nu e dependent, că va cpnsuma doar o dată, că se poate lăsa, că poate controla situația, dar câți sunt ca el sau și mai rău?
De ce este Darius în această situație? Povestea lui de viață te determină să deschizi ochii și urechile, să gândești profund problema și să-ți adresezi întrebări. Darius suferă – mai mult decât lasă să se vadă prin masca pe care o poartă în fața lumii din jur, Darius se simte marginalizat și etichetat doar pentru că el nu este la fel ca ceilalți – din cauza etniei. Darius e singur într-o lume mare, e mic și slab, iar el nu îi poate ține piept, nu poate face față.
Este vinovat pentru faptul că-și trăiește de pe o zi pe alta, condamnarea lui este o soluție sau merită o nouă șansă? Orice condamnat are o motivație pentru faptele sale, iar ale lui Darius sunt reale.
https://bookcaffe.ro/2020/08/21/scrum...
De ce este Darius în această situație? Povestea lui de viață te determină să deschizi ochii și urechile, să gândești profund problema și să-ți adresezi întrebări. Darius suferă – mai mult decât lasă să se vadă prin masca pe care o poartă în fața lumii din jur, Darius se simte marginalizat și etichetat doar pentru că el nu este la fel ca ceilalți – din cauza etniei. Darius e singur într-o lume mare, e mic și slab, iar el nu îi poate ține piept, nu poate face față.
Este vinovat pentru faptul că-și trăiește de pe o zi pe alta, condamnarea lui este o soluție sau merită o nouă șansă? Orice condamnat are o motivație pentru faptele sale, iar ale lui Darius sunt reale.
https://bookcaffe.ro/2020/08/21/scrum...
May 5, 2021
Cartea ne dezvăluie o realitate crudă a societății românești, pe care nu o poți nega oricât ți-ai dori.
Darius, eroul acestei povești, este un adolescent de etnie rroma care incearca sa isi gaseasca locul intr-o lume dură, aruncat fără regrete, de către cei care ar fi trebuit să îi ofere protecție : propria familie. A fost un copil nedorit, lipsit de iubirea părintească.
Își duce traiul pe străzi, se droghează, fură, este plin de furie și ură. Viața i-a dat numai lovituri.
Își dorește iubire, siguranță, stabilitate.
O poveste tristă, dureroasă!
Darius, eroul acestei povești, este un adolescent de etnie rroma care incearca sa isi gaseasca locul intr-o lume dură, aruncat fără regrete, de către cei care ar fi trebuit să îi ofere protecție : propria familie. A fost un copil nedorit, lipsit de iubirea părintească.
Își duce traiul pe străzi, se droghează, fură, este plin de furie și ură. Viața i-a dat numai lovituri.
Își dorește iubire, siguranță, stabilitate.
O poveste tristă, dureroasă!
April 10, 2021
Una dintre cele mai triste povesti pe carea am citit o.
Nu ca e doar tristă, dar este și adevărată! Substanțele interzise, sărăcia și rasismul sunt un cocktail mai mult decât periculos.
Nu ca e doar tristă, dar este și adevărată! Substanțele interzise, sărăcia și rasismul sunt un cocktail mai mult decât periculos.
December 21, 2020
Trebuie să mărturisesc faptul că așteptam cu nerăbdare să citesc această poveste, pentru că cele câteva fragmente postate în mediul online au fost suficiente pentru a-mi stârni interesul.
Subiectul abordat este unul de actualitate mondială, din păcate, dar adaptat la realitatea României noastre: consumul de substanțe nai mult sau mai puțin legale: etnobotanice, aurolac, etc.
Deși în primă instanță ni se prezintă un grup de adolescenți ce provin din familii defavorizate, personajul principal, Darius, se face ușor remarcat, prin superioritatea-i afișată față de membrii grupului.
Autoarea descrie, pe parcursul acțiunii, dramele și trăirile ce stau în spatele consumului, încercările prin care trece un consumator atunci când trebuie să își procure "marfa", dar și modul în care organismul se manifestă în momentul în care intră în contact cu diversele substanțe.
Vi-l menționasem pe Darius, liderul grupului de adolescenți. Ei bine, Darius este un personaj complex, pe care l-am iubit, l-am compătimit, am încercat să îl înțeleg... și am sfârșit prin a o "blama" pe autoare, pentru că l-a "îngropat" tocmai când părea că a zărit "luminița de la capătul tunelului". Nu știu dacă voi reuși vreodată să înțeleg autorii care își "asasinează" personajele, după ce le dau să guste din pocalul cu apă-vie.
Deși subiectul abordat este unul original pentru literatura noastră contemporană, inserarea prea multor elemente dramatice tinde să satureze elanul cititorului. Cel puțin, mie asta mi s-a întâmplat... Am înțeles tipul de "parazit conștient" în care pozează Darius, dar, oare, de ce nu se agață de oamenii din viața lui pentru a evolua, din moment ce este evident că are momente când își dorește asta?
Am avut ocazia (mai mult sau mai putin fericită) de a interacționa cu persoane care se mulează perfect pe profilul lui Darius. "Experiența" îmi permite să afirm faptul că, deși își plâng de milă în momentele conștiente, aceste persoane își doresc doar să scape de acest cerc vicios. Nu toți au nevoie de terapie medicală, unora nu le trebuie decât acea mână întinsă la momentul potrivit.
O carte ce se citește relativ repede, în ciuda unor greșeli gramaticale și de editare(nu, nu mă refer la greșelile făcute intenționat) existente. Nu am reușit să înțeleg finalul acestui roman, deși recunosc că am citit ultima parte a cărții de câteva ori.
Chiar dacă inițial m-a incitat subiectul, elementele care nu mi-au plăcut mă determină să acord 3/5⭐
Subiectul abordat este unul de actualitate mondială, din păcate, dar adaptat la realitatea României noastre: consumul de substanțe nai mult sau mai puțin legale: etnobotanice, aurolac, etc.
Deși în primă instanță ni se prezintă un grup de adolescenți ce provin din familii defavorizate, personajul principal, Darius, se face ușor remarcat, prin superioritatea-i afișată față de membrii grupului.
Autoarea descrie, pe parcursul acțiunii, dramele și trăirile ce stau în spatele consumului, încercările prin care trece un consumator atunci când trebuie să își procure "marfa", dar și modul în care organismul se manifestă în momentul în care intră în contact cu diversele substanțe.
Vi-l menționasem pe Darius, liderul grupului de adolescenți. Ei bine, Darius este un personaj complex, pe care l-am iubit, l-am compătimit, am încercat să îl înțeleg... și am sfârșit prin a o "blama" pe autoare, pentru că l-a "îngropat" tocmai când părea că a zărit "luminița de la capătul tunelului". Nu știu dacă voi reuși vreodată să înțeleg autorii care își "asasinează" personajele, după ce le dau să guste din pocalul cu apă-vie.
Deși subiectul abordat este unul original pentru literatura noastră contemporană, inserarea prea multor elemente dramatice tinde să satureze elanul cititorului. Cel puțin, mie asta mi s-a întâmplat... Am înțeles tipul de "parazit conștient" în care pozează Darius, dar, oare, de ce nu se agață de oamenii din viața lui pentru a evolua, din moment ce este evident că are momente când își dorește asta?
Am avut ocazia (mai mult sau mai putin fericită) de a interacționa cu persoane care se mulează perfect pe profilul lui Darius. "Experiența" îmi permite să afirm faptul că, deși își plâng de milă în momentele conștiente, aceste persoane își doresc doar să scape de acest cerc vicios. Nu toți au nevoie de terapie medicală, unora nu le trebuie decât acea mână întinsă la momentul potrivit.
O carte ce se citește relativ repede, în ciuda unor greșeli gramaticale și de editare(nu, nu mă refer la greșelile făcute intenționat) existente. Nu am reușit să înțeleg finalul acestui roman, deși recunosc că am citit ultima parte a cărții de câteva ori.
Chiar dacă inițial m-a incitat subiectul, elementele care nu mi-au plăcut mă determină să acord 3/5⭐
August 21, 2020
Cynthia Orszag abordează subiecte pe care nu le poți trece cu vederea, întrucât ne lovim de ele mult prea des în mediile curente. Autoarea nu a ales deloc întâmplător să introducă în acțiunea cărții stările tulburătoare născute din cauza abandonului familial, discriminării rasiale, consumului de droguri. Viziunea psihologică cu care tratează aceste aspecte este nu doar credibilă, ci susținută de cunoștințe în domeniu. Povestea respiră veridicitate prin prisma imaginii unui tânăr de etnie rromă, aflat sub influența substanțelor halucinogene, care a și stat la baza creării personajului principal. Construită în ficțiune, „Scrum în vânt” este lectura care redă emoția, conflictul, drama, neașteptatul ce impresionează și convinge cititorul. Atipică, revelatoare, caustică pe alocuri, povestea te prinde în nebunia ei.
Scris într-o manieră din care răzbate frământarea interioară, strigătul de atenție, dorința de integrare, acceptare, dar în care se joacă și cartea manipulării, romanul se prezintă cu o intrigă care năucește. Darius, personajul principal, este o victimă a societății, împovărat de preconcepții, dar și vinovat, în același timp, de consecințele pe care le au alegerile făcute, în viața lui și a apropiaților lui. Gândurile lui se pierd în aburii de drog, efectele pe care le resimte organismul lui și datoriile în care se afundă nu sunt îndeajuns cât să îl distragă de la condiția pe care singur și-o induce. Tragicul întâmplărilor ce se succed într-un mod necruțător nu pare inițial să îl ghideze pe Darius spre ape mai liniștite, însă, ce face el în mod intenționat și ce nu?
Scris într-o manieră din care răzbate frământarea interioară, strigătul de atenție, dorința de integrare, acceptare, dar în care se joacă și cartea manipulării, romanul se prezintă cu o intrigă care năucește. Darius, personajul principal, este o victimă a societății, împovărat de preconcepții, dar și vinovat, în același timp, de consecințele pe care le au alegerile făcute, în viața lui și a apropiaților lui. Gândurile lui se pierd în aburii de drog, efectele pe care le resimte organismul lui și datoriile în care se afundă nu sunt îndeajuns cât să îl distragă de la condiția pe care singur și-o induce. Tragicul întâmplărilor ce se succed într-un mod necruțător nu pare inițial să îl ghideze pe Darius spre ape mai liniștite, însă, ce face el în mod intenționat și ce nu?
January 5, 2021
Inițial am dat 4 stele, apoi am modificat la 3. Si nici asta nu ma mulțumește. E un 3.5 din perspectiva mea.
Motivele pentru care am scazut:
1. Detaliile inutile: gesturi absolut inutile, care nu afecteaza nici discutia, nici tensiunea intre personaje, nici situatia nici nimic. " elactic de borcane de zacuscă". De zacuscă e in plus.
"A pasit pe trotuarul maturat de gainat, chistocuri[...]". Detaliul e nesemnificativ. Nu văd cum poate afecta aceasta specificare in crearea decorului/scenei.
2. Povestea bate pasul pe loc, ne afundă in depresia lui Darius, protagonistul seriei, apoi când crezi ca in sfarsit înaintează, aruncă totul intr-o prapastie, și cumva se spala pe mâini. Mi-a lasat un gust amar finalul. De parcă Darius nu merita sa-i fie spusă povestea, ca a inselat pe toată lumea, " că așa sunt țiganii. Se descurca ei cumva."
In schimb, subiectul cărții e foarte atractiv așternut pe hârtie.a reușit sa surprindă atât de bine toata stările sufletelesti ale personajelor: problemele cu adictia, drogurile, invidia, parsivitatea, gelozia și totul. Nu a fost nimic exagerat, nimic sa nu se lipească de personaje: din calități sau defecte.
E o autoarea care promite, si abia astept sa vad in ce direcție va merge in ceea ce privește talentul ei in a crea povești si universuri.
Motivele pentru care am scazut:
1. Detaliile inutile: gesturi absolut inutile, care nu afecteaza nici discutia, nici tensiunea intre personaje, nici situatia nici nimic. " elactic de borcane de zacuscă". De zacuscă e in plus.
"A pasit pe trotuarul maturat de gainat, chistocuri[...]". Detaliul e nesemnificativ. Nu văd cum poate afecta aceasta specificare in crearea decorului/scenei.
2. Povestea bate pasul pe loc, ne afundă in depresia lui Darius, protagonistul seriei, apoi când crezi ca in sfarsit înaintează, aruncă totul intr-o prapastie, și cumva se spala pe mâini. Mi-a lasat un gust amar finalul. De parcă Darius nu merita sa-i fie spusă povestea, ca a inselat pe toată lumea, " că așa sunt țiganii. Se descurca ei cumva."
In schimb, subiectul cărții e foarte atractiv așternut pe hârtie.a reușit sa surprindă atât de bine toata stările sufletelesti ale personajelor: problemele cu adictia, drogurile, invidia, parsivitatea, gelozia și totul. Nu a fost nimic exagerat, nimic sa nu se lipească de personaje: din calități sau defecte.
E o autoarea care promite, si abia astept sa vad in ce direcție va merge in ceea ce privește talentul ei in a crea povești si universuri.
July 29, 2022
Scrum în vânt de Cynthia Orszag
🎡 Bună! Urmăream autoarea de o vreme și încă o pistonez uneori, pentru că îmi plac postările și unghiul ei de vedere, care e foarte deschis, și zic eu, sincer. Am fost deosebit de curioasă despre stilul ei de scriere și iată-mă în fața primei sale publicații.
🎡 Din primele alineate facem cunoștință cu Vlad, Mara și Darius, trei prieteni puși în fața unor provocări deosebite. Deosebite nu înseamnă un fel de test într-o sală de clasă sau într-o cursă anume între adolescenți prin care se va determina care e cel mai rapid, cel mai rezistent sau cel mai răsărit la reacții, ci înseamnă cum dau piept cu viața.
🎡 Fiecare are angoasele și lipsurile sale, dar autoarea îl urmărește îndeaproape pe Darius, despre care am aflat treptat că este un fel de nucleu al celorlalți. Darius cel prezentat între filele acestei cărți este de etnie rromă, are nouăsprezece ani și este un copil abandonat de mamă și primit în plasament de către o femeie pe nume Maria. De asemenea, el are o iubită, pe Carla, cu care are o relație de mai bine de un an.
🎡 Parcurgând paginile am fost absorbită într-o lume gri și sumbră, exact precum prezintă coperta, am fost martora unor întâmplări cu un mare impact emoțional. Desigur urmăresc personajele principale adesea, dar și firul narativ și personajele secundare. E clar pentru mine că autoarea s-a inspirat din realitate, că a încercat să relateze exact unele scene puternic emoționale pentru cititori. Eu zic că i-a ieșit foarte bine și țin să o spun cu mâna pe inimă, Darius este un personaj complex, la care s-a reușit pătrunderea în lumea lăuntrică, o abilitate pe care nu toți autorii o au.
🎡 Darius este un individ pe care societatea l-a marginalizat și el s-a marginalizat în cele din urmă, complexat fără drept de apel de originea și istoria dramatică a vieții sale. E adevărat, la cât de sclipitor și de ingenios îmi apărea, bătălia lăuntrică o pierdea în majoritatea cazurilor și în cele din urmă ceda de fiecare dată. E adevărat, unii se descarcă prin țipat, prin înjurături, unii prin violență chiar asupra celor dragi, însă Darius a găsit o cu totul altă eliberare a conștiinței. Își ,,fenta” trăirile interioare prin anumite metode, s-ar putea spune se ,,droga”, deși eu nu l-am văzut astfel. Cred că el încerca să-și amorțească gândurile, să le ,,fenteze” pentru a putea prinde o nouă zi, unde, undeva acolo ar putea găsi speranță și pentru el.
🎡 În timp ce se afundă în minciună, într-o manipulare a complexului de acceptare, în egoul pe care vrea adesea să-l răzbune devenind egoist și indiferent, se pierde lent și nociv făcându-și rău doar sieși. Nu știu cât s-a încercat a fi văzut ca un rebut al societății, dar mie mi-a fost clar, el nu ar fi făcut rău nimănui, își iubea prietenii și iubita, mama adoptivă sau chiar orașul unde trăia. El se pedepsea pe el, își făcea rău conștient în fiecare clipă, căci pentru el nu exista ,,ziua de mâine”, credea că nu o merită de multe ori. Am cunoștințe apropiate care mi-au spus de mai multe ori că odată ce au fost abandonați de către părinți, nu s-au mai gândit să le mai acorde vreo șansă, ba chiar din contră, au încercat să șteargă vreo aparținere de persoanele în cauză. Mi s-a rupt sufletul când Darius, cu doar cu un fir infim primit asupra mamei care l-a părăsit la patru ani, a uitat practic de toți restul și s-a dus să o caute. Pentru ea mai apoi și-a pus până și adicția pe ultimul loc, pentru ea a făcut imposibilul și a făcut rost de bani ca s-o ajute.
🎡 A plătit un preț scump, un preț vital în care prietenul său Vlad ajunge o victimă precisă. Darius se zbate mai apoi să supraviețuiască conștiinței, trădării, nevoii de a se mutila mai mult și mai mult, căci ajunge pe de-o parte una dintre lianele rupte de care Vlad se agăța cu toate puterile. ,,...,,am avut încredere în cine nu trebuia”. Vlad nu vorbea despre Ediie. Vlad vorbea despre el.” Vorbea despre Darius.
🎡 Dinamica și emoțiile din carte sunt foarte bine redate, am empatizat cu Darius din prima clipă. Pot doar bănui bătăliile sale lăuntrice și luptele ce le-a pierdut. Din păcate majoritatea. Nu mi-a plăcut Carla poate chiar deloc, pe cât de bine ancorată și lucidă, mi-a dovedit treptat că e falsă, iar pe final că e mai slabă chiar și decât Darius. Pe final Darius, îndeosebi în privința lui Romi, a acțiunilor față de mama sau când ajunge în Vlaga la casa părintească, mi-a dovedit clar că e mai integru lăuntric ca toți restul. M-am bucurat că a fost cineva ca Virgil pentru el care nu-l presa și care l-a îndemnat constant să se accepte. Cred că mi-am dorit la fiecare pas ca Maria să fi fost mai puternică, să lupte constant pentru el, să-i fie mai aproape. Știu că i-a fost greu, dar mi-a dat sentimente contradictorii. Eforturile ei, da au fost, poate o judec poate prea aspru, mă consolez căci măcar a făcut pentru Darius atâtea.
🎡 Dar totuși… :( Finalul mi se pare ,,deschis” rămâne întrebarea dacă Darius supraviețuiește sau decade în nemărginita și prea ușoara consolare a propriilor gânduri și nenumăratele ,,fentări”? Nu vă spun la ce concluzie am ajuns, trebuie să citiți ca să vă faceți propria părere.
🎡 Cred că putem deveni mai empatici citind, cred că unele personaje sunt modele vi pentru societate și pentru că am fost binecuvântată cu atâtea față de alții, care nici măcar nu au șansa să învețe să citească, sunt recunoscătoare.
,,... viața trebuia luată așa cum era. În momentul de față erau în siguranță. De ce-ar conta e avea să se întâmple în cinci minute?”
,,Nu-l scârbea orașul. Îl scârbea propria persoană și voia să fugă de sine. Ce bizarerie lipsită de sens. Cum să plece, fără a-și lua cu el toate gândurile și regretele? Toate întrebările și remușcările.”
,,—Ești un ratat, nu-i așa?
Nu-l atinseră reproșurile Mariei, nici acuzațiile Carlei, nici privirile pline de dispreț ale trecătorilor necunoscuți, dar cuvintele acelea veninoase, de batjocură, dar mai ales de adevăr, îl izbiră din plin.”
Mulțumesc, Cynthia!
🎡 Bună! Urmăream autoarea de o vreme și încă o pistonez uneori, pentru că îmi plac postările și unghiul ei de vedere, care e foarte deschis, și zic eu, sincer. Am fost deosebit de curioasă despre stilul ei de scriere și iată-mă în fața primei sale publicații.
🎡 Din primele alineate facem cunoștință cu Vlad, Mara și Darius, trei prieteni puși în fața unor provocări deosebite. Deosebite nu înseamnă un fel de test într-o sală de clasă sau într-o cursă anume între adolescenți prin care se va determina care e cel mai rapid, cel mai rezistent sau cel mai răsărit la reacții, ci înseamnă cum dau piept cu viața.
🎡 Fiecare are angoasele și lipsurile sale, dar autoarea îl urmărește îndeaproape pe Darius, despre care am aflat treptat că este un fel de nucleu al celorlalți. Darius cel prezentat între filele acestei cărți este de etnie rromă, are nouăsprezece ani și este un copil abandonat de mamă și primit în plasament de către o femeie pe nume Maria. De asemenea, el are o iubită, pe Carla, cu care are o relație de mai bine de un an.
🎡 Parcurgând paginile am fost absorbită într-o lume gri și sumbră, exact precum prezintă coperta, am fost martora unor întâmplări cu un mare impact emoțional. Desigur urmăresc personajele principale adesea, dar și firul narativ și personajele secundare. E clar pentru mine că autoarea s-a inspirat din realitate, că a încercat să relateze exact unele scene puternic emoționale pentru cititori. Eu zic că i-a ieșit foarte bine și țin să o spun cu mâna pe inimă, Darius este un personaj complex, la care s-a reușit pătrunderea în lumea lăuntrică, o abilitate pe care nu toți autorii o au.
🎡 Darius este un individ pe care societatea l-a marginalizat și el s-a marginalizat în cele din urmă, complexat fără drept de apel de originea și istoria dramatică a vieții sale. E adevărat, la cât de sclipitor și de ingenios îmi apărea, bătălia lăuntrică o pierdea în majoritatea cazurilor și în cele din urmă ceda de fiecare dată. E adevărat, unii se descarcă prin țipat, prin înjurături, unii prin violență chiar asupra celor dragi, însă Darius a găsit o cu totul altă eliberare a conștiinței. Își ,,fenta” trăirile interioare prin anumite metode, s-ar putea spune se ,,droga”, deși eu nu l-am văzut astfel. Cred că el încerca să-și amorțească gândurile, să le ,,fenteze” pentru a putea prinde o nouă zi, unde, undeva acolo ar putea găsi speranță și pentru el.
🎡 În timp ce se afundă în minciună, într-o manipulare a complexului de acceptare, în egoul pe care vrea adesea să-l răzbune devenind egoist și indiferent, se pierde lent și nociv făcându-și rău doar sieși. Nu știu cât s-a încercat a fi văzut ca un rebut al societății, dar mie mi-a fost clar, el nu ar fi făcut rău nimănui, își iubea prietenii și iubita, mama adoptivă sau chiar orașul unde trăia. El se pedepsea pe el, își făcea rău conștient în fiecare clipă, căci pentru el nu exista ,,ziua de mâine”, credea că nu o merită de multe ori. Am cunoștințe apropiate care mi-au spus de mai multe ori că odată ce au fost abandonați de către părinți, nu s-au mai gândit să le mai acorde vreo șansă, ba chiar din contră, au încercat să șteargă vreo aparținere de persoanele în cauză. Mi s-a rupt sufletul când Darius, cu doar cu un fir infim primit asupra mamei care l-a părăsit la patru ani, a uitat practic de toți restul și s-a dus să o caute. Pentru ea mai apoi și-a pus până și adicția pe ultimul loc, pentru ea a făcut imposibilul și a făcut rost de bani ca s-o ajute.
🎡 A plătit un preț scump, un preț vital în care prietenul său Vlad ajunge o victimă precisă. Darius se zbate mai apoi să supraviețuiască conștiinței, trădării, nevoii de a se mutila mai mult și mai mult, căci ajunge pe de-o parte una dintre lianele rupte de care Vlad se agăța cu toate puterile. ,,...,,am avut încredere în cine nu trebuia”. Vlad nu vorbea despre Ediie. Vlad vorbea despre el.” Vorbea despre Darius.
🎡 Dinamica și emoțiile din carte sunt foarte bine redate, am empatizat cu Darius din prima clipă. Pot doar bănui bătăliile sale lăuntrice și luptele ce le-a pierdut. Din păcate majoritatea. Nu mi-a plăcut Carla poate chiar deloc, pe cât de bine ancorată și lucidă, mi-a dovedit treptat că e falsă, iar pe final că e mai slabă chiar și decât Darius. Pe final Darius, îndeosebi în privința lui Romi, a acțiunilor față de mama sau când ajunge în Vlaga la casa părintească, mi-a dovedit clar că e mai integru lăuntric ca toți restul. M-am bucurat că a fost cineva ca Virgil pentru el care nu-l presa și care l-a îndemnat constant să se accepte. Cred că mi-am dorit la fiecare pas ca Maria să fi fost mai puternică, să lupte constant pentru el, să-i fie mai aproape. Știu că i-a fost greu, dar mi-a dat sentimente contradictorii. Eforturile ei, da au fost, poate o judec poate prea aspru, mă consolez căci măcar a făcut pentru Darius atâtea.
🎡 Dar totuși… :( Finalul mi se pare ,,deschis” rămâne întrebarea dacă Darius supraviețuiește sau decade în nemărginita și prea ușoara consolare a propriilor gânduri și nenumăratele ,,fentări”? Nu vă spun la ce concluzie am ajuns, trebuie să citiți ca să vă faceți propria părere.
🎡 Cred că putem deveni mai empatici citind, cred că unele personaje sunt modele vi pentru societate și pentru că am fost binecuvântată cu atâtea față de alții, care nici măcar nu au șansa să învețe să citească, sunt recunoscătoare.
,,... viața trebuia luată așa cum era. În momentul de față erau în siguranță. De ce-ar conta e avea să se întâmple în cinci minute?”
,,Nu-l scârbea orașul. Îl scârbea propria persoană și voia să fugă de sine. Ce bizarerie lipsită de sens. Cum să plece, fără a-și lua cu el toate gândurile și regretele? Toate întrebările și remușcările.”
,,—Ești un ratat, nu-i așa?
Nu-l atinseră reproșurile Mariei, nici acuzațiile Carlei, nici privirile pline de dispreț ale trecătorilor necunoscuți, dar cuvintele acelea veninoase, de batjocură, dar mai ales de adevăr, îl izbiră din plin.”
Mulțumesc, Cynthia!
This entire review has been hidden because of spoilers.
November 25, 2020
Cu romanul "Scrum în vânt", publicat la editura Velvet Story, pot spune că autoarea, Cynthia Orszag, și-a asumat ceva curaj, pentru că subiectul este sensibil. Am mai citit cărți despre romi, despre comunitatea acestora, dar perspectiva acesteia este originală și destul de realistă.
De asemenea, am ceva cunoștințe despre situația copiilor părăsiți de părinți și crescuți în centre de plasament sau de asistenții maternali și apreciez că autoarea a reușit să surprindă foarte bine anumite aspecte de natură psihologică a unor astfel se persoane. Unii dintre acești nefericiți ai sorții au șansa să aibă parte de oameni cu suflet, care să-i îngrijească și să le îndrume pașii spre devenirea unor oameni cumsecade și să treacă peste traumele cauzate de sentimentul de respingere, de neapartenență, de neiubire. Alții se pierd pe ei înșiși, neștiind sau neînvățând să se agațe de orice șansă pentru a evolua, pentru a-și depăși propria condiție și ajung să se autovictimizeze, să arunce vina pe soarta nefericită ce le-ar fi fost hărăzită. Și dacă se întâmplă ca acea persoană, pe lângă un copil respins de propria mamă, să mai fie și de etnie romă, este cu atât mai greu să reușească să-și depășească condiția, pentru că prejudecățile semenilor sunt și mai greu de combătut, dar nu însă și imposibil, pentru că respectul celorlalți ți-l câștigi prin ceea ce faci și nu prin ceea ce ești. Cu o astfel de soartă se confruntă și Darius, protagonistul acestui roman, pentru că acesta "se raporta la sine ca la o cauză pierdută încă de la naștere. Existența lui nu conta cu nimic mai mult decât cea a scrumului în vânt. Demnitatea era o glumă proastă, iar respectul de sine, la fel."
Nu aș vrea să povestesc ceva din subiectul cărții, pentru că s-a mai scris și pentru că este un roman care merită citit și interpretat de fiecare, dată fiind experiența de viață personală și propriile percepții despre viață și oameni.
Ceea ce vreau însă să menționez, este faptul că am apreciat mult realismul poveștii. Mi-a plăcut faptul că atunci când Darius a avut acel declic, al realizării faptului că este practic un ratat și că pot vedea și alții asta, că nu s-a ales nimic de el până la vârsta de 18 ani (pentru că a renunțat la școală, că făcea mici găinării și furtișaguri din care obținea câțiva poli pe care-i cheltuia pe drogurile în care găsea o portiță spre evadarea pentru scurt timp din realitatea amară, că nu mai avea pe nimeni de care să se agațe sau să prostească cu superficialitatea lui, că orice faptă necugetată atrage consecințe), autoarea nu a încercat să-i schimbe traiectoria vieții, să i-o îndulcească cum poate mulți s-ar fi așteptat, inducând cumva ideea că Darius va intenționa să se apuce serios de treabă, că se va întoarce le școală și că va rupe norii. Dar nu a fost așa, pentru că în realitate rar se întâmplă ca lucrurile să evolueze în acest sens, deoarece mulți dintre acești indivizi sunt lipsiți de principii, de idealuri. I-a oferit în schimb șanse de schimbare, i-a scos oameni înțelepți în cale care au reușit să-l vadă pe el, dincolo de sorgintea lui și care l-au sfătuit că trebuie să se accepte mai întâi pe el, să-și schimbe propria mentalitate, i-a oferit cumva un loc de întoarcere atunci când soarta nu i-ar fi fost favorabilă, după propriile așteptări, lăsându-i acestuia dreptul de a face propriile alegeri.
Romanul atinge multe probleme sociale, multe neajunsuri ale societății în care trăim și care au repercursiuni dramatice în evoluția tinerilor, cei care se presupune că ar fi viitorul. Se trage astfel un semnal de alarmă mai ales asupra neglijării copiilor, lăsați în grija altora de niște părinți nevoiți sa-i părăsească pentru a-și asigura subzistența pe alte meleaguri, când, de fapt, aceste mlădițe nu au nevoie decât de iubirea și atenția celor care i-au plămădit, iar aceștia fiind prea vulnerabili ajung să o ia pe drumuri greșite și să se întovărășească cu persoane nepotrivite, cum sunt Vlad și Mara din poveste. Greu de înțeles, dar și de condamnat astfel de alegeri făcute din nevoia de supraviețuire, nu și pe acelea de înavuțire.
Oare câți dintre noi am întinde o mână de ajutor unui adolescent de etnie romă, cu condiția ca acesta să-și dorească acel ajutor?
Dar, câți dintre noi cred că un astfel de adolescent, cu un așa bagaj emoțional și educațional ar mai putea fi recuperat?
Greu de răspuns, pentru că în țara noastră nici instituțiile abilitate nu o pot face, pentru că, în primul rând, nu au suficiente resurse.
Un roman care te pune pe gânduri pentru că te face să conștientizezi cruda realitate în care sunt nevoiți să se zbată niște nefericiți ai sorții, pentru că aceștia nu vor să se accepte pe ei și să lupte pentru schimbare, înainte de a constata că chiar nu au avut vreo șansă, dar totodată să îi apreciezi și mai mult pe aceeia care chiar au reușit în viață în ciuda tuturor neajunsurilor avute încă de la naștere.
Felicitări, Cynthia, pentru această scriere frumoasă și pentru povestea originală, pur românească, pentru modalitatea de abordarea a unor subiecte dure!👏
De asemenea, am ceva cunoștințe despre situația copiilor părăsiți de părinți și crescuți în centre de plasament sau de asistenții maternali și apreciez că autoarea a reușit să surprindă foarte bine anumite aspecte de natură psihologică a unor astfel se persoane. Unii dintre acești nefericiți ai sorții au șansa să aibă parte de oameni cu suflet, care să-i îngrijească și să le îndrume pașii spre devenirea unor oameni cumsecade și să treacă peste traumele cauzate de sentimentul de respingere, de neapartenență, de neiubire. Alții se pierd pe ei înșiși, neștiind sau neînvățând să se agațe de orice șansă pentru a evolua, pentru a-și depăși propria condiție și ajung să se autovictimizeze, să arunce vina pe soarta nefericită ce le-ar fi fost hărăzită. Și dacă se întâmplă ca acea persoană, pe lângă un copil respins de propria mamă, să mai fie și de etnie romă, este cu atât mai greu să reușească să-și depășească condiția, pentru că prejudecățile semenilor sunt și mai greu de combătut, dar nu însă și imposibil, pentru că respectul celorlalți ți-l câștigi prin ceea ce faci și nu prin ceea ce ești. Cu o astfel de soartă se confruntă și Darius, protagonistul acestui roman, pentru că acesta "se raporta la sine ca la o cauză pierdută încă de la naștere. Existența lui nu conta cu nimic mai mult decât cea a scrumului în vânt. Demnitatea era o glumă proastă, iar respectul de sine, la fel."
Nu aș vrea să povestesc ceva din subiectul cărții, pentru că s-a mai scris și pentru că este un roman care merită citit și interpretat de fiecare, dată fiind experiența de viață personală și propriile percepții despre viață și oameni.
Ceea ce vreau însă să menționez, este faptul că am apreciat mult realismul poveștii. Mi-a plăcut faptul că atunci când Darius a avut acel declic, al realizării faptului că este practic un ratat și că pot vedea și alții asta, că nu s-a ales nimic de el până la vârsta de 18 ani (pentru că a renunțat la școală, că făcea mici găinării și furtișaguri din care obținea câțiva poli pe care-i cheltuia pe drogurile în care găsea o portiță spre evadarea pentru scurt timp din realitatea amară, că nu mai avea pe nimeni de care să se agațe sau să prostească cu superficialitatea lui, că orice faptă necugetată atrage consecințe), autoarea nu a încercat să-i schimbe traiectoria vieții, să i-o îndulcească cum poate mulți s-ar fi așteptat, inducând cumva ideea că Darius va intenționa să se apuce serios de treabă, că se va întoarce le școală și că va rupe norii. Dar nu a fost așa, pentru că în realitate rar se întâmplă ca lucrurile să evolueze în acest sens, deoarece mulți dintre acești indivizi sunt lipsiți de principii, de idealuri. I-a oferit în schimb șanse de schimbare, i-a scos oameni înțelepți în cale care au reușit să-l vadă pe el, dincolo de sorgintea lui și care l-au sfătuit că trebuie să se accepte mai întâi pe el, să-și schimbe propria mentalitate, i-a oferit cumva un loc de întoarcere atunci când soarta nu i-ar fi fost favorabilă, după propriile așteptări, lăsându-i acestuia dreptul de a face propriile alegeri.
Romanul atinge multe probleme sociale, multe neajunsuri ale societății în care trăim și care au repercursiuni dramatice în evoluția tinerilor, cei care se presupune că ar fi viitorul. Se trage astfel un semnal de alarmă mai ales asupra neglijării copiilor, lăsați în grija altora de niște părinți nevoiți sa-i părăsească pentru a-și asigura subzistența pe alte meleaguri, când, de fapt, aceste mlădițe nu au nevoie decât de iubirea și atenția celor care i-au plămădit, iar aceștia fiind prea vulnerabili ajung să o ia pe drumuri greșite și să se întovărășească cu persoane nepotrivite, cum sunt Vlad și Mara din poveste. Greu de înțeles, dar și de condamnat astfel de alegeri făcute din nevoia de supraviețuire, nu și pe acelea de înavuțire.
Oare câți dintre noi am întinde o mână de ajutor unui adolescent de etnie romă, cu condiția ca acesta să-și dorească acel ajutor?
Dar, câți dintre noi cred că un astfel de adolescent, cu un așa bagaj emoțional și educațional ar mai putea fi recuperat?
Greu de răspuns, pentru că în țara noastră nici instituțiile abilitate nu o pot face, pentru că, în primul rând, nu au suficiente resurse.
Un roman care te pune pe gânduri pentru că te face să conștientizezi cruda realitate în care sunt nevoiți să se zbată niște nefericiți ai sorții, pentru că aceștia nu vor să se accepte pe ei și să lupte pentru schimbare, înainte de a constata că chiar nu au avut vreo șansă, dar totodată să îi apreciezi și mai mult pe aceeia care chiar au reușit în viață în ciuda tuturor neajunsurilor avute încă de la naștere.
Felicitări, Cynthia, pentru această scriere frumoasă și pentru povestea originală, pur românească, pentru modalitatea de abordarea a unor subiecte dure!👏
January 27, 2022
Din punctul meu de vedere aceasta carte reprezinta viata multor tineri din ziua de azi și nu ma refer doar la cei din România.
Este o carte emoționantă care ne prezintă stări tulburătoare din cauza abandonului familial,discriminarea rasiala,consumul de substanțe ilegale.
Ca personaj principal îl avem pe Darius un tânăr de 18-19 ani care este de etnie rromă. El este abandonat de mama lui de mic copil și este crescut de Maria.
Vlad este cel mai bun prieten al lui, iar pentru Vlad și sora lui Maria ,Darius este sprijinul lor.
Darius trăiește pentru droguri, iar asta îl face sa se simtă apreciat. El este dispus sa facă orice ,ca lucrurile sa meargă cum vrea el,chiar daca asta înseamnă să rănească oameni din jurul lui.
Dar,va invata sa trăiască și accepte abandonul,sa accepte pierderea celor dragi din cauza greselilor facute? Oare se va putea accepta pe sine însuși?Oare se va schimba?
Va las pe voi sa descoperiți.
Eu sper sincer sa fie și o a doua carte,ca am rămas cu multe întrebări 😁.
Este o carte emoționantă care ne prezintă stări tulburătoare din cauza abandonului familial,discriminarea rasiala,consumul de substanțe ilegale.
Ca personaj principal îl avem pe Darius un tânăr de 18-19 ani care este de etnie rromă. El este abandonat de mama lui de mic copil și este crescut de Maria.
Vlad este cel mai bun prieten al lui, iar pentru Vlad și sora lui Maria ,Darius este sprijinul lor.
Darius trăiește pentru droguri, iar asta îl face sa se simtă apreciat. El este dispus sa facă orice ,ca lucrurile sa meargă cum vrea el,chiar daca asta înseamnă să rănească oameni din jurul lui.
Dar,va invata sa trăiască și accepte abandonul,sa accepte pierderea celor dragi din cauza greselilor facute? Oare se va putea accepta pe sine însuși?Oare se va schimba?
Va las pe voi sa descoperiți.
Eu sper sincer sa fie și o a doua carte,ca am rămas cu multe întrebări 😁.
August 20, 2020
Cartea “Scrum în vânt” este un roman de debut, iar oricare cititor are mari așteptări de la o nouă apariție, și eu mă număr printre ei! Mereu am unele intuiri sau vagi percepții ce ține de tematica abordată sau traiectoria creionată de autor chiar din primele pagini. De această dată însă realitatea scisă în forma tinerei autoare Cynthia a depășit structura gândirii mele, povestea personajelor m-a zguduit din temelii amplificând sentimentul unei temeri și a unei vieți total străine mie. Autoarea ne prezintă o lume care te poate răscoli și îți șterge imaginea unei vieți boeme cu care te alimentezi zilnic, îți dă la o parte perdeaua cu care confortabil te protejezi și îți prezintă “închisoarea vieții” cu care se luptă unii, cu care trăiesc alții și pe care o tolerează restul.
https://vorbepentrusuflet.blog/2020/0...
https://vorbepentrusuflet.blog/2020/0...
August 1, 2022
Ce sa spun?! Chiar mi-a placut Scrum in vant.
Fiind vorba de cartea de debut a unei autoare romane foarte tinere, am plecat la drum fara mari asteptari.
Inca din primele pagini, cartea m-a prins. Scrisa frumos, cursiv, cu exprimari clare, te lasa sa descoperi incet niste personaje complex creionate. Si contextul in care se desfasoara actiunea este la fel de complex. Locuind in acelas oras in care a fost plasata si actiunea cartii, am avut senzatia ca Darius si prietenii lui sunt vecinii mei.
O recomand cu drag si nu vreau sa va spun mai mult decat ca am ramas cu multe intrebari dupa finalul cartii. Una dintre ele este: mai urmeaza un alt volum?
Fiind vorba de cartea de debut a unei autoare romane foarte tinere, am plecat la drum fara mari asteptari.
Inca din primele pagini, cartea m-a prins. Scrisa frumos, cursiv, cu exprimari clare, te lasa sa descoperi incet niste personaje complex creionate. Si contextul in care se desfasoara actiunea este la fel de complex. Locuind in acelas oras in care a fost plasata si actiunea cartii, am avut senzatia ca Darius si prietenii lui sunt vecinii mei.
O recomand cu drag si nu vreau sa va spun mai mult decat ca am ramas cu multe intrebari dupa finalul cartii. Una dintre ele este: mai urmeaza un alt volum?
December 26, 2021
O poveste slăbuță,despre un băiat de altă etnie ce se chinuie să își facă un rost în viață,dar consumator de droguri fiind se folosește de oricine și orice pentru a își satisface nevoile .
Detaliile sunt comune în poveste și finalul….este cam în coadă de pește…😏
Detaliile sunt comune în poveste și finalul….este cam în coadă de pește…😏
December 3, 2021
O carte despre anturaj toxic,viata toxica,familie toxica si vicii. Scrierea bogata in amanunte te prinde de la primele pagini. Este prima data cand citesc despre acest subiect foarte popular mondial, nu am cunoscut si nici nu am vazut pe cineva dependent de droguri. Pentru mine a fost o carte interesanta.
Displaying 1 - 16 of 16 reviews