What do you think?
Rate this book
Etica nicomahică
Nu exista o inviorare mai puternica pentru spirit decat lectura vechilor clasici: indata ce ai luat pe vreunul dintre ei in mana, fie numai pentru o jumatate de ora, te simti indata improspatat, usurat, purificat, inaltat si intarit. - Arthur Schopenhauer
- GenresPhilosophy
224 pages, Paperback
Published January 1, 2003
5 people are currently reading
53 people want to read
About the author
Aristotle
4,338 books5,646 followersAristotle (Greek: Αριστοτέλης; 384–322 BC) was an Ancient Greek philosopher and polymath. His writings cover a broad range of subjects spanning the natural sciences, philosophy, linguistics, economics, politics, psychology, and the arts. As the founder of the Peripatetic school of philosophy in the Lyceum in Athens, he began the wider Aristotelian tradition that followed, which set the groundwork for the development of modern science.
Little is known about Aristotle's life. He was born in the city of Stagira in northern Greece during the Classical period. His father, Nicomachus, died when Aristotle was a child, and he was brought up by a guardian. At 17 or 18, he joined Plato's Academy in Athens and remained there until the age of 37 (c. 347 BC). Shortly after Plato died, Aristotle left Athens and, at the request of Philip II of Macedon, tutored his son Alexander the Great beginning in 343 BC. He established a library in the Lyceum, which helped him to produce many of his hundreds of books on papyrus scrolls.
Though Aristotle wrote many treatises and dialogues for publication, only around a third of his original output has survived, none of it intended for publication. Aristotle provided a complex synthesis of the various philosophies existing prior to him. His teachings and methods of inquiry have had a significant impact across the world, and remain a subject of contemporary philosophical discussion.
Aristotle's views profoundly shaped medieval scholarship. The influence of his physical science extended from late antiquity and the Early Middle Ages into the Renaissance, and was not replaced systematically until the Enlightenment and theories such as classical mechanics were developed. He influenced Judeo-Islamic philosophies during the Middle Ages, as well as Christian theology, especially the Neoplatonism of the Early Church and the scholastic tradition of the Catholic Church.
Aristotle was revered among medieval Muslim scholars as "The First Teacher", and among medieval Christians like Thomas Aquinas as simply "The Philosopher", while the poet Dante Alighieri called him "the master of those who know". His works contain the earliest known formal study of logic, and were studied by medieval scholars such as Pierre Abélard and Jean Buridan. Aristotle's influence on logic continued well into the 19th century. In addition, his ethics, although always influential, gained renewed interest with the modern advent of virtue ethics.
Little is known about Aristotle's life. He was born in the city of Stagira in northern Greece during the Classical period. His father, Nicomachus, died when Aristotle was a child, and he was brought up by a guardian. At 17 or 18, he joined Plato's Academy in Athens and remained there until the age of 37 (c. 347 BC). Shortly after Plato died, Aristotle left Athens and, at the request of Philip II of Macedon, tutored his son Alexander the Great beginning in 343 BC. He established a library in the Lyceum, which helped him to produce many of his hundreds of books on papyrus scrolls.
Though Aristotle wrote many treatises and dialogues for publication, only around a third of his original output has survived, none of it intended for publication. Aristotle provided a complex synthesis of the various philosophies existing prior to him. His teachings and methods of inquiry have had a significant impact across the world, and remain a subject of contemporary philosophical discussion.
Aristotle's views profoundly shaped medieval scholarship. The influence of his physical science extended from late antiquity and the Early Middle Ages into the Renaissance, and was not replaced systematically until the Enlightenment and theories such as classical mechanics were developed. He influenced Judeo-Islamic philosophies during the Middle Ages, as well as Christian theology, especially the Neoplatonism of the Early Church and the scholastic tradition of the Catholic Church.
Aristotle was revered among medieval Muslim scholars as "The First Teacher", and among medieval Christians like Thomas Aquinas as simply "The Philosopher", while the poet Dante Alighieri called him "the master of those who know". His works contain the earliest known formal study of logic, and were studied by medieval scholars such as Pierre Abélard and Jean Buridan. Aristotle's influence on logic continued well into the 19th century. In addition, his ethics, although always influential, gained renewed interest with the modern advent of virtue ethics.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 4 of 4 reviews
June 9, 2023
Niciodată nu îmi pot stăpâni surprinderea și dragul pe care le am față de filosofii antici. Înainte credeam că o să fiu o veritabilă urmașă a lui Platon, însă, după ce l-am recitit pe Aristotel, am realizat că niciodată nu voi putea alege între cei doi.
Bineînțeles, Aristotel ne vorbește în etică nu despre ceea ce virtutea este, ci despre ce trebuie să facem ca să o atingem, deoarece pentru Aristotel, un om virtuos ajunge așa doar prin exercițiu. Observăm că ni se oferă niște explicații pentru binele suprem, diferite tipuri de virtuți și excesele sau absența acestora. Etica este, fără doar și poate, fundația întregii filosofii.
Câteva citate dragi mie:
,,Între omul nefericit și cel fericit, jumătate din viața lor nu e nicio deosebire.”
,,Considerând feluritele genuri de trai, nici nu ni se pare a fi fără temei, că mulțimea, oamenii neciopliți, pun binele suprem și fericirea adevărată în plăcere, căutând de aceea o viață de plăceri. Trei genuri de trai anume se desprind mai ales înaintea altora: traiul mulțimii, viața politică și viața contemplării filozofice. Mulțimea se dovedește a avea o mentalitate cu totul servilă, dând preferință vieții de animal.”
,,Cum însă în Olimpia nu dobândesc coroana cei mai frumoși și cei mai puternici, ci cei ce luptă, așa și numai cei ce în faptele lor sunt drepți vor avea parte de ceea ce în viață e frumos și bun.”
,,De aceea trebuie să ne străduim să dăm activităților noastre un caracter determinat, căci după acesta se formează habitusul. Și de aceea nu e puțin important dacă ne obișnuim din tinerețe așa: dimpotrivă, aceasta înseamnă foarte mult, sau mai bine zis, totul.”
,,Căci virtutea etică are a face cu plăceri și dureri. De dragul plăcerii doar facem răul moral, și de frica durerii nu facem binele.”
,,E greu, într-adevăr, cum zicea Heraclit, să înfrângem mânia, dar încă mai greu este să înfrângem plăcerea.”
,,Virtutea este deci un habitus al alegerii, care ține mijlocul stabilit pentru noi și e determinat de rațiune și anume așa cum obișnuiește să-l determine un om inteligent.”
Bineînțeles, Aristotel ne vorbește în etică nu despre ceea ce virtutea este, ci despre ce trebuie să facem ca să o atingem, deoarece pentru Aristotel, un om virtuos ajunge așa doar prin exercițiu. Observăm că ni se oferă niște explicații pentru binele suprem, diferite tipuri de virtuți și excesele sau absența acestora. Etica este, fără doar și poate, fundația întregii filosofii.
Câteva citate dragi mie:
,,Între omul nefericit și cel fericit, jumătate din viața lor nu e nicio deosebire.”
,,Considerând feluritele genuri de trai, nici nu ni se pare a fi fără temei, că mulțimea, oamenii neciopliți, pun binele suprem și fericirea adevărată în plăcere, căutând de aceea o viață de plăceri. Trei genuri de trai anume se desprind mai ales înaintea altora: traiul mulțimii, viața politică și viața contemplării filozofice. Mulțimea se dovedește a avea o mentalitate cu totul servilă, dând preferință vieții de animal.”
,,Cum însă în Olimpia nu dobândesc coroana cei mai frumoși și cei mai puternici, ci cei ce luptă, așa și numai cei ce în faptele lor sunt drepți vor avea parte de ceea ce în viață e frumos și bun.”
,,De aceea trebuie să ne străduim să dăm activităților noastre un caracter determinat, căci după acesta se formează habitusul. Și de aceea nu e puțin important dacă ne obișnuim din tinerețe așa: dimpotrivă, aceasta înseamnă foarte mult, sau mai bine zis, totul.”
,,Căci virtutea etică are a face cu plăceri și dureri. De dragul plăcerii doar facem răul moral, și de frica durerii nu facem binele.”
,,E greu, într-adevăr, cum zicea Heraclit, să înfrângem mânia, dar încă mai greu este să înfrângem plăcerea.”
,,Virtutea este deci un habitus al alegerii, care ține mijlocul stabilit pentru noi și e determinat de rațiune și anume așa cum obișnuiește să-l determine un om inteligent.”
June 29, 2024
Alegerile pe care le facem zi de zi creează un habitus, un fel de a se comporta. Acest habitus, odată împământenit în suflet îți aduce plăcere în fiecare activitate ce ține de el, la fel cum unui muzician îi face plăcere să cânte. Astfel se dezvoltă o virtute, dar la fel se dezvoltă și un viciu. Odată ce știm asta, de ce am vrea să dezvoltăm o virtute? Cu ce ne ajută asta? Cum se face că un om curajos, drept și cumpătat este fericit și-și împlinește natura sa umană, pe când un om laș, nedrept și lacom este nefericit? Ce este prietenia sau plăcerea? Ce rol au ele în fericirea omului? Răspunsurile la aceste întrebări le vei găsi în Etica Nicomahică, cartea în care Aristotel discută și explică concepte universal valabile precum virtutea, prietenia, plăcerea și fericirea.
January 22, 2026
Am inteles si nu am inteles. Cam asa as descrie parcurgerea acestei carti. Expunerea ideilor este greoaie, claritatea lecturii este una care lasa de dorit, textul fiind in majoritat intortocheat si greu accesibil. Acum nu stiu daca asta este efectul traducerii sau pur si simplu asa se exprima Aristotel. Am inteles ca mai exista si o alta varianta de traducere pe care am rasfoit-o putin. La o prima vedere pare mai accesibila. Am sa dau o sansa si acelei traduceri
January 29, 2026
Cartea asta m-a dezamăgit îndoit. În primul rând, traducerea este slabă. În română este tălmăcită din germană, care este tradusă din latină, care este din arabă, care e din greaca veche. În al doilea rând, conținutul. Am început volumul amuzat și l-am terminat nervos. Sigur, știam dinainte să deschid cartea că 99% din filozofia antică e formată din prostii și sofisme dar totuși admiram țelul ei, dorința de cunoaștere. Și speram că voi găsi părți consistente, folosibile. Până la urmă este o Etică și nu Fizica aia idioată care a ținut știința pe loc aproape două milenii. Dar nu. Avem aici o suită de sentințe dubioase care ar trebui să formeze un edificiu dar acesta se dărâmă cam pe fiecare foaie. Dau un singur exemplu: Binele este, în câteva capitole, pe rând, scopul final, fericirea, virtutea etc. Dar de ce? Nicio idee. Cu toate că a scris Logica, Aristotel se sfiește a o practica. Nu se încearcă vreo demonstrație în schimb se pierde în sofisme ieftine și retorică rizibilă.
Displaying 1 - 4 of 4 reviews