„Copiii nu trebuie să știe tot ce se întâmplă în familie” – această avertizare i-a tot fost repetată naratoarei în copilarie. Ca adult, ea a descoperit, ca din întâmplare, niște trimiteri misterioase în câteva documente vechi, care i-au stârnit curiozitatea. Oare ce a omis să-i dezvăluie mama ei despre povestea de iubire pe care i-a spus-o seară de seară? Oare acest tată pe care povestitoarea nu l-a cunoscut niciodată a fost doar melomanul chic și idealistul șarmant din amintirile celei care i-a dat viață?
Descifrând vechi hârtii de familie, fiica descoperă un trecut fascinant și înfricoșător, deopotrivă, o viață care a fost pe cât de spectaculoasă, pe atât de tragică și povestea de iubire a doi tineri evrei siliți să se confrunte cu furia antisemită dezlănțuită în România interbelică și în cel de-al Doilea Război Mondial, cu ura legionarilor dusă până la pogrom, dar și cu ororile la care au fost supuși oamenii nevinovați în timpul Bătăliei pentru Stalingrad.
„O viață dedicată luptei pentru binele tuturor se termină cu o teribilă tragedie... Această carte se citește ca un thriller și vă este absolut necesară.” HAHAIM HATOVIM MAGAZINE
„O carte captivantă și mișcătoare... Sfârșitul este tragic, dar călătoria pâna la el este nespus de palpitantă.” LAISHA MAGAZINE
„Am fost atrasă puțin câte puțin în această poveste. Autoarea reușește un lucru extraordinar: aduce la viață o epocă, un popor, creează o întreagă familie din câteva documente parțiale – dar, în principal, înmoaie inimile.” Prof. univ. NITSA BEN ARI, Universitatea din Tel Aviv
Capitolul lipsa este „un excelent roman-document despre dragoste, speranță și război. [...] Atrasă într-o misiune pentru aflarea adevărului despre tatăl pe care nu l-a cunoscut niciodată, naratoarea descoperă un trecut politic tumultuos, [...] idealuri, sacrificiu, pasiune și lupte... Fascinant!” CITY MOUSE/TIMEOUT
Drama unui cuplu de evrei din România interbelică. Povestea de dragoste a lui Moni ( intelectualul nonconformist căruia istoria îi tulbură drumul aparent simplu) și Schery ( o fată care provine dintr-o familie religioasă și vrea să iasă din acest mediu îngust) începe într-un mod tipic dar sfârșește într-un dramatism de necrezut.
Mă gândesc doar cât de dureros ar fi ca munca de o viață , pasiunea și idealurile unui om să sfârșească datorită unei ștampile amărâte care te încadrează în latura greșită a istoriei.
Povestea are ca scop redescoperirea tabloului tatălui autoarei care a dispărut și a fost ascuns de către familia acesteia pentru a o proteja emoțional.
Moni este idealistul care luptă și trăiește pentru crezul său dar termină prin a fi dezamăgit de întreaga viață. Surprinzător este legătura lui cu personaje istorice ( Nae Ionescu, Eugen Ionescu, Ana Pauker) , deși cred că unele întâlniri sunt cam ficționale sau îmbogățite artificial de către autoare.
Pe cât de mult elogiez interbelicul pe atât de mult îl urăsc. România s-a aflat între două puncte fierbinți ( sovietici și naziști) și nici unul nu a avut final fericit. Ambele au părut speranțe pentru unii și tot la fel au fost dezamăgiri colosale.