Cu 32 de cărţi poștale din colecţia Virgil Ierunca
Ce pot face altceva decât să lupt în continuare, aşa cum îmi dictează ceea ce eu consider a fi datoria mea, să încerc să-i conving şi pe alţii să muncească, să ajungă la o soluţie, să nu cedeze, să facă eforturi supraomeneşti, să facă imposibilul în împrejurări imposibile – dacă fiecare om şi-ar îndeplini partea lui cu devotament, deznădejdea de zi cu zi a situaţiei s-ar mai îndulci puţin, măcar puţin! Nu cer minuni! Cer doar efort şi dorinţa de a ajuta! Nu plecarea capetelor fără speranţă şi observarea dificultăţilor, inerţia criminală de care sunt înconjurată din toate părţile, lipsa de energie, de mijloace, de «credinţă care mută munţii din loc», pe care rar o văd. — MARIA, REGINA ROMÂNIEI
„Îndrăznesc să sper că, deschizând această carte, cititorul își va recăpăta, graţie unei regine luminoase, încrederea în viaţă și bucuria de a trăi și poate va găsi forța de a face un exerciţiu de imaginaţie: să-și închipuie că, într-o bună zi, îl așteaptă în cutia de scrisori o carte poștală cu chipul reginei Maria și că, pe verso, mâna ei i-a dedicat gândurile cuprinse în aceste pagini.“ — TATIANA NICULESCU
Marie of Romania (Marie Alexandra Victoria), previously Princess Marie of Edinburgh, was a British Princess by birth and Romanian Queen by marriage.
She was the eldest daughter of Prince Alfred, Duke of Edinburgh, and Grand Duchess Maria Alexandrovna of Russia. Her father was the second-eldest son of Queen Victoria and Prince Albert of Saxe-Coburg-Gotha. Her mother was the only surviving daughter of Alexander II of Russia and Maria Alexandrovna of Hesse. She was baptised in the Private Chapel of Windsor Castle on 15 December 1875 and her godparents were the Empress and Tsarevitch of Russia, the Duchess of Saxe-Coburg and Gotha, the Princess of Wales and the Duke of Connaught. As her father was in the Royal Navy, she spent much of her early childhood abroad, particularly in Malta.
Duminica asta a fost despre cărți importante, cărți care îți pot schimba încet, dar sigur, percepția asupra valorilor pe care trebuie să-ți fundamentezi existența.
Iată 104 pagini cu gânduri. Iată o carte - document. Iată un răvaș lăsat posterității. 104 file în care au încăput raționamentele celei care a devenit Regina tuturor românilor, exemplul clar al omului care s-a lăsat adoptat de un popor năpăstuit.
6 capitole despre curaj, sinceritate, furie și tristețe. 6 capitole în care Regina Maria se lasă pradă unor meditații pe care le poți urma chiar și acum, într-un prezent modern, abstract.
Este o carte pe care o poți despica în câteva zeci de citate sau pe care ai vrea să i-o povestești celui mai bun prieten, într-un moment de restriște.
Iată câteva pasaje care mi s-au întipărit adânc în memorie:
♣️ "Măcar de-am fi sinceri cu noi înșine și cu împrejurările în care ne aflăm, dar nu, noi trebuie să arătăm lumii rânjete strâmbe, trebuie să trăim fals, pe o bază falsă, să ne prefacem, să ne prefacem într-una, când ar trebui să punem pe masă capitalul firav pe care-l avem și să ne adunăm uniți împreună cu toți cei care iubesc țara, în încercarea de a-l folosi cât mai bine."
♣️"Curajul crește ca firele albe de păr, pur și simplu fiindcă nu le putem opri."
Cred că în vreme de criză, voi apela la acest mic volum ca la balsam spiritual, ca la o aducere aminte a faptului că trăiesc în pace.
Recenzia desfășurată în curând pe filme-carti.ro 🤗
„Am plâns și am tot plâns și am spus lucruri grele, lucruri crude, lucruri grave. Am fost o femeie, o regină, o mamă, un soldat înfrânt, care și-a plâns o singură dată agonia, înainte să-și ia din nou povara pe umeri și să lupte mai departe. Astfel de clipe sunt cumplite, îți lasă cicatrici în inimă, dar nu trebuie să ne rușinăm de ele, trebuie să existe și ele - după aceea rămâi îndurerat, dar intri într-un fel de convalescență care aduce o sănătate înnoită.„
O culegere cu citate de-ale Reginei Maria care mi-au ajuns la suflet! M-am regăsit enorm de mult în cuvintele ei, în modul ei de a vedea lumea şi de a percepe diferite situații. M-au încurajat cuvintele ei şi m-am bucurat să o descopăr pe această cale. Cred că a fost cu adevărat o femeie remarcabilă, cu un caracter de fier, cu multă voință şi dârzenie, dar şi cu multă empatie şi dragoste de împărtăşit. Mi-a plăcut mult! Mi-ar placea ca undeva, cândva, cumva, să o cunosc pe această femeie frumoasă.
“Românii întotdeauna își închipuie că în ultima clipă va interveni Dumnezeu, sau soarta, sau norocul ca să-i salveze!” “Din fire sunt lași din toate privințele. Nu respectă nici Dumnezeu, nici rege – țara lor e o vagă idee, atâta timp cât situația se poate exploata avantajos pentru afaceri sau interesul personal.” “Situația a ajuns așa cum ajunge întotdeauna în România, o încăierare între partide, plină de atacuri personale îndârjite.”
"uneori mi se pare că moartea ar fi o odihnă desăvârşită! Dar e o laşitate să gândeşti astfel."
"... vom avea destul timp de plâns când ne va fi pierit şi ultima fărâmă de speranță."
"Am plâns şi am tot plâns şi am spus lucruri grele, lucruri crude, lucruri grave. Am fost o femeie, o regină, o mamă, un soldat înfrânt, care şi-a plâns o singură dată toată agonia, înainte să-şi ia din nou povara pe umeri şi să lupte mai departe. Astfel de clipe sunt cumplite, îți lasă cicatrici în inimă, dar nu trebuie să ne ruşinăm de ele, trebuie să existe şi ele - după aceea rămâi îndurerat, dar intri într-un fel de convalescență care aduce o sănătate înnoită."
This entire review has been hidden because of spoilers.
O compilație foarte interesantă din gândurile Reginei Maria. Lăsând la o parte faptul că nu știu exact ce să cred despre perioada aceea din istoria noastră, mi se pare că sunt multe aspecte despre care trebuie să se vorbească, acest volum este o introducere superbă în opera reginei.
6,7,8,9,10 stele. Nu am cuvinte să descriu ce mândru sunt că România a avut cândva o asemenea regină tenace, lipsită de orice frică, așadar, orice review aș scrie ar fi de prisos. Cartea aceasta m-a convins să citesc toate trei volumele de memorii ale reginei din timpul războiului.
O nenorocire întâmpinată cu curaj e pe jumătate învinsă, “viața se teme de cei curajoși”. Într-un moment de mare emoție, trebuie să exploatăm sentimentele frumoase în detrimentul celor rele. Oamenii întru totul corecți sunt întotdeauna puțin mai greu de suportat. Dacă ai curajul să le primești sfaturile austere, în cele din urmă întodeauna iese bine. Viața e o piesă ciudată, în care drama și comedia se împletesc în mod bizar.
Citită în câteva ore, deși considerăm că am evoluat, trăim aceleași timpuri. Într-o oarecare măsură mi-am regăsit propriile gânduri printre rânduri. Te pune pe gânduri că mentalitatea oamenilor a rămas aceeași după atâta timp.
Who am I to review queen Maria? Exactly:nobody. Therefore I do not dare writing a review of this book, which is like a 'thoughts-for-the-mind' bitter shot, where she describes all her fears, desperation, frustration but also faith,hope and determination. All I can say is that her observations are as actual and accurate as if they were depicting the Romanian society nowadays [ I guess little have we emancipated and evolved since the 1920's...] I will just leave some quotes which testify the accuracy of her statements:
"(we don't need) sudden changes,but severe persistence in fulfilling one's duty. And if that also fails, then the change is required; and this is because the promise of work was not kept, the promise of helping, of doing. The punishment must come at once, because people need to see that fulfilling your duty is profitable from all points of view"
"in these times, one must adjust its mentality:even if I was sick, today I told myself that I will get better: and I will take my bed with me and start walking"
"life is a strange play where drama and comedy intertwine bizarrely"
"Romanians always imagine that God will intertwine at the very last moment, or faith or luck will save them. But my belief is that by helping yourself, God's help will come along the way."
mi-au plăcut în mod special cărțile poștale care o înfățișează pe Regina Maria. extraordinar de sensibilă, devotată României și motivată, surprinzător, în vreme de război.
,,Viața e o piesă ciudată, în care drama și comedia se împletesc în mod bizar.”
,,Dintre toate gândurile, acesta e cel mai rău, pentru el nu eram pregătită. Mi-am pregătit sufletul să țină piept la orice, mai puțin la asta… să-mi fie rușine cu armata noastră - parcă acesta ar fi paharul cel mai amar, cel mai amar dintre toate.”
,,Nu m-a descurajat nici o înfrângere, nici o nenorocire, nici un dezastru, dar tabloul acesta al turpitudinii oamenilor aflați la conducere m-a făcut să-mi pierd nădejdea - când mă gândesc că mi-e dat să-mi clădesc țara cu asemena oameni!”
,,Oamenii politici rămân, din nefericire, oameni politici și refuză să se înalțe la o atitudine cu adevărat abstractă și impersonală. Nu sunt oameni mari - iar eu, vai, sunt doar o femeie… doar o femeie!”
,,Vreau ca, atunci când ne va veni ceasul, să pot sta dreaptă ca un om care nu s-a clintit, nu s-a îndepărtat de propriile convingeri, de propriul punct de vedere și și-a păstrat loialitatea neștirbită până la moarte sau până la victorie; vreau ca în ziua aceea să fiu înconjurată de cât mai mulți români pe care am reușit să-i salvez de propriile lor slăbiciuni.”
This entire review has been hidden because of spoilers.
O selecție interesantă, rapid de parcurs, dar înfiorător de pătruns.
Își amintește ea cuvintele lui Washburn: "Țara aceasta poartă aur în ea, dar aurul trebuie să se adune pe lângă ceva, domnia voastră și regele trebuie să fiți acel ceva în jurul căruia să se poată aduna aurul!" - de altfel, am putea oare considera bărbatul stânca în jurul căreia se adună femeia în chip de aur? asta, așa, ca să extrapolăm analogia la un plan actual, că poate ne e mai de folos. Asta, ca să nu fiu rea să spun că toate vedetele și cei care emulează un model de influență ar trebui să se considere de asemenea acea stâncă, inspirând oamenii care-i apreciază să-și nutrească aurul din suflet.
Câte dintre durerile ei sunt și astăzi durerile noastre, cum politicienii sunt în continuare egoiști, ca și o parte din popor, lași, nemernici, fără onoare... “Nu respectă nici Dumnezeu, nici rege – țara lor e o vagă idee, atâta timp cât situația se poate exploata avantajos pentru afaceri sau interesul personal.”
Și când vreodată vom mai simți aceeași speranță într-un lider pe care au simțit-o soldații care-i spuneau: "Da, sufăr, dar nu contează - fie să ajungi Domnia Ta împărăteasa tuturor românilor" oameni care "și-ar da și ultima picătură de sânge" pentru viitorul țării, iar acum n-avem la cine da nici măcar o amărâtă de ștampilă pe buletinul de vot.
Citatele sunt interesante insa e destul de greu sa le Intelegi fiind scoase din context. Mi-a placut insa suficient de mult astfel incat am adaugat pe lista de lecturi Jurnal de razboi.
După ce o să citesc Jurnalul de razboi, cand o sa creez liantul necesar intre atatea framantari si dureri, sigur o sa-mi reconfirm faptul ca am avut o regina de care pot spune ca sunt mândru.
👑 Tot în Diverta am ajuns să citesc și această carte, surprinzător, nu? Când voiam să ies din librărie mi-a sărit în ochi, m-am uitat prin ea și mi-am zis că trebuie să o citesc.
👑 Cartea a fost scurtă, parcă 130 de pagini, și a avut paragrafe extrase din jurnalele scrise de Regina Maria. Pot spune că îmi era dor să citesc o carte de acest gen, mai ales că în liceu citeam destul de des cărți despre istorie.
👑 Această carte m-a făcut să îmi doresc să citesc jurnalele Reginei Maria, le-am căutat pe internet și am găsit câteva ediții, acum sunt în proces de a strânge bani. :))
👑 Pe scurt, dacă vă place istoria și vreți să citiți câteva însemnări scrise din acea perioadă, vă recomand această carte. De asemenea, dacă sunteți ca mine și vreți să aflați ȘI MAI MULTE DETALII, atunci vă recomand să citiți direct jurnalele, am înțeles că sunt mult mai detaliate decât aceată carte.
👑 5/5 și chiar o recomand, mai ales dacă sunteți pasionați de istorie.