What do you think?
Rate this book
Cum se schimbă oamenii - Relațiile și neuroplasticitatea în psihoterapie
Indiferent de orientarea clinica si de stil, psihoterapia reprezinta un proces ce se creeaza in fiecare moment intre client si terapeut.
Editata de doi psihoterapeuti, autori si editori de renume, Daniel J. Siegel si Marion Solomon, Cum se schimba oamenii exploreaza in profunzime complexele resorturi ale atasamentului, creierului, mintii si corpului pentru a ne oferi o imagine cat mai completa a schimbarii care apare in psihoterapie. Autorii ale caror scrieri sunt adunate in aceasta lucrare, bazandu-se pe descoperiri stiintifice de ultima ora din domeniul neuropsihologiei si al altor stiinte ale creierului, au reusit sa ne redea prin formulari accesibile si intr-un stil fascinant teoriile personale care informeaza practica lor clinica. Iar rezultatul este un mare tezaur de resurse pentru orice profesionist care ajuta la schimbarea in mai bine a oamenilor.
Domeniile vizate de autori pentru a ilustra schimbarea cuprind terapia individuala, lucrul cu copiii, terapia de cuplu si lucrul cu corpul in psihoterapie.
Editata de doi psihoterapeuti, autori si editori de renume, Daniel J. Siegel si Marion Solomon, Cum se schimba oamenii exploreaza in profunzime complexele resorturi ale atasamentului, creierului, mintii si corpului pentru a ne oferi o imagine cat mai completa a schimbarii care apare in psihoterapie. Autorii ale caror scrieri sunt adunate in aceasta lucrare, bazandu-se pe descoperiri stiintifice de ultima ora din domeniul neuropsihologiei si al altor stiinte ale creierului, au reusit sa ne redea prin formulari accesibile si intr-un stil fascinant teoriile personale care informeaza practica lor clinica. Iar rezultatul este un mare tezaur de resurse pentru orice profesionist care ajuta la schimbarea in mai bine a oamenilor.
Domeniile vizate de autori pentru a ilustra schimbarea cuprind terapia individuala, lucrul cu copiii, terapia de cuplu si lucrul cu corpul in psihoterapie.
416 pages, Paperback
First published January 1, 2017
34 people are currently reading
323 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 8 of 8 reviews
April 11, 2022
Mi s-a părut complicata si greu de citit, cu perspectivele mai multor autori, ceea ce a facut-o sa para fragmentata. Nu a fost ceea ce ma așteptam, deși informația e foarte valoroasa.
July 7, 2021
It's a fad these days to speak about treatment models and approaches being better or worse than one another, distracting us from what is foundational in psychotherapy - the human and neurobioligical interaction between therapist and patient.
Much of the therapy process takes place initially far beneath the surface, in the implicit realm of arousal patterns and somatic tendencies, which continue to influence our daily lives and relationships long after they were initially set in motion.
This book - offering essays by many important people in the field - reminds us of the centrality of relationship in every psychotherapeutic modality and interaction. It will provide a better understanding of how to become aware of the interpersonal neurobiology of human relationship, adding a rich understanding to how we are in the world and with one another.
If you are interested in better understanding both the science and humanity of what takes place (for better or sometimes worse) in every therapeutic alliance, this is a good place to start. It's also a good opportunity to meet some of the major figures that have made the contemporary psychotherapy and trauma therapy worlds so rich and ever-evolving.
Much of the therapy process takes place initially far beneath the surface, in the implicit realm of arousal patterns and somatic tendencies, which continue to influence our daily lives and relationships long after they were initially set in motion.
This book - offering essays by many important people in the field - reminds us of the centrality of relationship in every psychotherapeutic modality and interaction. It will provide a better understanding of how to become aware of the interpersonal neurobiology of human relationship, adding a rich understanding to how we are in the world and with one another.
If you are interested in better understanding both the science and humanity of what takes place (for better or sometimes worse) in every therapeutic alliance, this is a good place to start. It's also a good opportunity to meet some of the major figures that have made the contemporary psychotherapy and trauma therapy worlds so rich and ever-evolving.
November 29, 2018
This book is a collection of essays on relationships and pyschotherapy. I would not take the neuroplasticity part that seriously. Neuroplasticity is increasingly being used to just state the twin assertions that people can change and that probably has something to do with the brain.
The essays are all by different authors on different topics and as one might expect the quality varies quite a bit. I personally was most interested in the essays by Margaret Wilkinson, Pat Ogden and Peter A. Levine because these were the most on topic on what I assumed that the book was about: essentially the intersection of brain science and psychotherapy. However, several of the other essays were interesting in themselves but did not reflect my core interests.
Overall, interesting and a middling collection of essays.
The essays are all by different authors on different topics and as one might expect the quality varies quite a bit. I personally was most interested in the essays by Margaret Wilkinson, Pat Ogden and Peter A. Levine because these were the most on topic on what I assumed that the book was about: essentially the intersection of brain science and psychotherapy. However, several of the other essays were interesting in themselves but did not reflect my core interests.
Overall, interesting and a middling collection of essays.
January 14, 2022
3,5 ⭐️. O carte interesantă cu pararea mai multor specialiști în domeniu cu privire la felul în care psihoterapia ii poate schimba pe oameni.
Primul capitol mi s-a părut destul de greoi, cu foarte mulți termeni de specialitate, dar pe parcurs cartea a început să-mi placă din ce în ce mai mult.
Capitolul meu preferat este cel al lui Marion Solomon despre cum afectează terapia de cuplu relațiile de lungă durată. Aici sunt câteva citate din acest capitol:
“ În ultimele decenii, neuroștiințele au revoluționat concepția noastră despre creierul adult, pe care îl vedeam ca pe un organ inflexibil. În schimb, am ajuns să înțelegem că unul dintre principiile fundamentale ale funcționării creierului îl constituie schimbare - creierul uman este puternic nu prin miliardele de neuroni care îl alcătuiesc, ci prin conexiunile dintre aceștia, conexiuni care se formează și se schimbă odată cu experiențele noastre. Așadar, nu ar trebui să fie surprinzător faptul că prezența unei alte persoane în viața noastră de zi cu zi ne afectează profund gândurile, emoțiile, comportamentele și reacțiile somatice. Mai mult, studiile recente arată faptul că, și după pierderea partenerului de viață, relația cu acesta continua o să ne afecteze calitatea vieții.
Mecanismele din care creierul este format constituie un paradox: în ciuda naturii maleabile a conexiunilor interneuronale, obiceiuri le pe care le cultivăm de-a lungul întregii vieți pot face ca schimbările comportamentale semnificative să fie dificil de realizat.În procesul nostru de dezvoltare, ne comportăm ca niște păpuși rusești Matrioșka așezate una în interiorul celeilalte, iar fiecare păpușă reprezintă o perioadă semnificativă din viața noastră și își lasă amprenta asupra modului de funcționare a creierului nostru. În ciuda dorinței noastre de a ne schimba, ne supunem cu ușurință tiparelor și comportamentelor care au fost înscrise în interiorul nostru în trecut. Creierul reprezintă vârful moștenirii genetice și a tot ceea ce dobândim prin experiențele de viață. Pentru a genera schimbări pozitive și ppermanente în relaționarea cu persoane semnificative din viața noastră, în special cu partenerii cei mai intimi este necesar să înțelegem ce anume se întâmplă cu păpușile care se conțin una pe cealaltă și care ne alcătuiesc structura de personalitate din prezent.”
“ Amintirile sunt, așadar, mai degrabă revizuite decât înlocuite, iar revizuirea se produce prin integrarea de noi informații prin intermediul unei experiențe corective.
La fel ca în terapie individuală, explorarea transferului și recunoașterea momentelor în care vedem fețe vechi in oameni noi pot schimba modul în care percepem atâta relațiile din prezent, cat și pe cele anterioare. Într-un sens cu totul autentic, toate acestea înseamnă că nu este niciodată prea târziu să ai o copilărie fericită.”
“ La început, dragostea este ca o vrajă: fiecare partener are o fantezie despre cum celălalt îl va umple cu tot ceea ce-i lipsește. Fantezia fiecăruia implică faptul că partenerul îi va recunoaște și va împlinii nevoile esențiale.”
“Când oamenii se îndrăgostesc, premisele luptelor pe care le vor purta în viitor există deja. Fiecare partener are înscrisă, la nivel cerebral, propria istorie personală. Nu este câtuși de puțin întâmplător faptul că, dintre toți oamenii din jur, cel pe care îl alegem pentru a face din el centrul universului nostru se dovedește, adesea, a fi straniu de asemănător cu o persoană care ne-a crescut. Recreăm, în cadrul legăturilor noastre intime, tiparele de interacțiune care s-au format în cel mai timpurii relații din viața noastră - de altfel, vedem deseori cunoștințe care divorțează numai pentru a se recăsători cu un partener care seamănă întocmai cu parterul anterior - în speranța că de această dată, ne vom simți în siguranță, vom fi mângâiați și alinați atunci când creierul și corpul nostru vor transmite semnale de alarmă.”
Primul capitol mi s-a părut destul de greoi, cu foarte mulți termeni de specialitate, dar pe parcurs cartea a început să-mi placă din ce în ce mai mult.
Capitolul meu preferat este cel al lui Marion Solomon despre cum afectează terapia de cuplu relațiile de lungă durată. Aici sunt câteva citate din acest capitol:
“ În ultimele decenii, neuroștiințele au revoluționat concepția noastră despre creierul adult, pe care îl vedeam ca pe un organ inflexibil. În schimb, am ajuns să înțelegem că unul dintre principiile fundamentale ale funcționării creierului îl constituie schimbare - creierul uman este puternic nu prin miliardele de neuroni care îl alcătuiesc, ci prin conexiunile dintre aceștia, conexiuni care se formează și se schimbă odată cu experiențele noastre. Așadar, nu ar trebui să fie surprinzător faptul că prezența unei alte persoane în viața noastră de zi cu zi ne afectează profund gândurile, emoțiile, comportamentele și reacțiile somatice. Mai mult, studiile recente arată faptul că, și după pierderea partenerului de viață, relația cu acesta continua o să ne afecteze calitatea vieții.
Mecanismele din care creierul este format constituie un paradox: în ciuda naturii maleabile a conexiunilor interneuronale, obiceiuri le pe care le cultivăm de-a lungul întregii vieți pot face ca schimbările comportamentale semnificative să fie dificil de realizat.În procesul nostru de dezvoltare, ne comportăm ca niște păpuși rusești Matrioșka așezate una în interiorul celeilalte, iar fiecare păpușă reprezintă o perioadă semnificativă din viața noastră și își lasă amprenta asupra modului de funcționare a creierului nostru. În ciuda dorinței noastre de a ne schimba, ne supunem cu ușurință tiparelor și comportamentelor care au fost înscrise în interiorul nostru în trecut. Creierul reprezintă vârful moștenirii genetice și a tot ceea ce dobândim prin experiențele de viață. Pentru a genera schimbări pozitive și ppermanente în relaționarea cu persoane semnificative din viața noastră, în special cu partenerii cei mai intimi este necesar să înțelegem ce anume se întâmplă cu păpușile care se conțin una pe cealaltă și care ne alcătuiesc structura de personalitate din prezent.”
“ Amintirile sunt, așadar, mai degrabă revizuite decât înlocuite, iar revizuirea se produce prin integrarea de noi informații prin intermediul unei experiențe corective.
La fel ca în terapie individuală, explorarea transferului și recunoașterea momentelor în care vedem fețe vechi in oameni noi pot schimba modul în care percepem atâta relațiile din prezent, cat și pe cele anterioare. Într-un sens cu totul autentic, toate acestea înseamnă că nu este niciodată prea târziu să ai o copilărie fericită.”
“ La început, dragostea este ca o vrajă: fiecare partener are o fantezie despre cum celălalt îl va umple cu tot ceea ce-i lipsește. Fantezia fiecăruia implică faptul că partenerul îi va recunoaște și va împlinii nevoile esențiale.”
“Când oamenii se îndrăgostesc, premisele luptelor pe care le vor purta în viitor există deja. Fiecare partener are înscrisă, la nivel cerebral, propria istorie personală. Nu este câtuși de puțin întâmplător faptul că, dintre toți oamenii din jur, cel pe care îl alegem pentru a face din el centrul universului nostru se dovedește, adesea, a fi straniu de asemănător cu o persoană care ne-a crescut. Recreăm, în cadrul legăturilor noastre intime, tiparele de interacțiune care s-au format în cel mai timpurii relații din viața noastră - de altfel, vedem deseori cunoștințe care divorțează numai pentru a se recăsători cu un partener care seamănă întocmai cu parterul anterior - în speranța că de această dată, ne vom simți în siguranță, vom fi mângâiați și alinați atunci când creierul și corpul nostru vor transmite semnale de alarmă.”
January 7, 2025
stilul in care e scrisa nu e cel mai placut, pare o adunare de articole medicale sub forma unei carti cu instructiuni si metode pentru psihoterapeuti. unii autori sunt mai prietenosi cu cititorul decat altii.
Are insa informatii interesante dat fiind ca lista cartilor de inspiratie e destul de mare.
cateva note: (nu cititi daca doriti totusi sa cititi cartea)
- Cum se schimba oamenii: Creierul este un organ social al adaptarii, obiceiuri si flexibilitatea (cand renunt la ceea ce sunt, devin ceea ce as putea fi), conexiunea (experienta realitatii e un fenomen social), vindecarea traumei, sa-ti faci din minte un aliat, ai grija ce obiceiuri proaste intretii, foloseste introspectia constructiva
Persoana ca intreg: creierul are plasticitate si se schimba prin noi neuroni, noi conexiuni neuronale, regleaza afectul, primeste empatie
- terapia senzoriomotorie: cunoasterea relationala de la parinti, perceptia fata de sine (postura, actiuni fizice), comportamentul non verbal da semnale sociale, felul in care sunt spuse lucrurile (prozodie), contactul vizual, , expresii faciale, miscarile anterioare actiunii (a bratelor, locomotia, postura, proximitatea). Provocarea e necesara pentru a largi fereastra 'de safetiness' si implicit a intimitatii
- emotiile corpul si schimbarea: intelegerea corporala acceseaza sentimentele si poate produce schimbare de durata (versus schimbarea care vine din eliberare corporala)
- terapia pt copii: - nu contine presupozitii, nu contine evaluari, nu induce sentimentul de rusine prin conversatie, foloseste o voce de povestitor, contine elemente care trezesc uimirea, suspanul si supriza. + empatie neconditionata
- stresul optim: precipitarea dezechilibrului pentru a declansa vindecarea
Are insa informatii interesante dat fiind ca lista cartilor de inspiratie e destul de mare.
cateva note: (nu cititi daca doriti totusi sa cititi cartea)
- Cum se schimba oamenii: Creierul este un organ social al adaptarii, obiceiuri si flexibilitatea (cand renunt la ceea ce sunt, devin ceea ce as putea fi), conexiunea (experienta realitatii e un fenomen social), vindecarea traumei, sa-ti faci din minte un aliat, ai grija ce obiceiuri proaste intretii, foloseste introspectia constructiva
Persoana ca intreg: creierul are plasticitate si se schimba prin noi neuroni, noi conexiuni neuronale, regleaza afectul, primeste empatie
- terapia senzoriomotorie: cunoasterea relationala de la parinti, perceptia fata de sine (postura, actiuni fizice), comportamentul non verbal da semnale sociale, felul in care sunt spuse lucrurile (prozodie), contactul vizual, , expresii faciale, miscarile anterioare actiunii (a bratelor, locomotia, postura, proximitatea). Provocarea e necesara pentru a largi fereastra 'de safetiness' si implicit a intimitatii
- emotiile corpul si schimbarea: intelegerea corporala acceseaza sentimentele si poate produce schimbare de durata (versus schimbarea care vine din eliberare corporala)
- terapia pt copii: - nu contine presupozitii, nu contine evaluari, nu induce sentimentul de rusine prin conversatie, foloseste o voce de povestitor, contine elemente care trezesc uimirea, suspanul si supriza. + empatie neconditionata
- stresul optim: precipitarea dezechilibrului pentru a declansa vindecarea
June 12, 2022
O carte de specialitate care este adresată terapeuțiilor sau persoanelor care vor să practice psihoterapia.
”Cuplurile vin la terapie pentru că nu reușesc să își rezolve singure problemele de comunicare, iar acest fenomen este cauzat de faptul că partenerii încearcă să utilizeze cuvinte, gânduri și modalități de a raționa specifice adulților pentru a aborda nevoile copilului din ei.”
”Cuplurile vin la terapie pentru că nu reușesc să își rezolve singure problemele de comunicare, iar acest fenomen este cauzat de faptul că partenerii încearcă să utilizeze cuvinte, gânduri și modalități de a raționa specifice adulților pentru a aborda nevoile copilului din ei.”
January 22, 2025
A few fine essays (Ogden, Bromberg, Meares) but overall a collection that adds up,to less than the sum of its parts.
Read
April 26, 2019616.89142 H8472 2017
Displaying 1 - 8 of 8 reviews