Această carte reprezintă povestea unei inimi care s-a apropiat de alte inimi. Și bine a făcut. O vei citi, o vei pune într-un loc în siguranță și vei apela la ea ori de câte ori vei simți nevoia.
– A ales-o fix pe cea veche a lui, nu-i așa? întrebă o vulpe cu părul vâlvoi, pesemne mâna dreaptă a unicornului. – Bineînțeles. Toți fac așa, e scris în mintea lor. – Va fi fericit? spuse roșcata. – Mereu a fost, numai că s-a luat cu alte gânduri inutile, răspunse unicornul.
Dragă inimă,
Știu cum stai tu acolo, în capul pieptului, și bați zi de zi, oră de oră, minut de minut, secundă de secundă, tum ta ta, tum ta ta, odihnindu-te puțin spre deloc. Când mă mut pe partea stângă, te aud. Când am câte o emoție, îți simt ritmul galopant, încă regulat; percep o senzație ciudată spre gât și-mi imaginez cum urci iute pe o scară și te așezi acolo, oprindu-mi corzile vocale. Când sunt protagonistul vreunui atac de panică, ba o iei la trap, ba parcă te oprești, umplându-mă de angoase. Cred că o să mor din cauza ta. Poate nu acum, poate mai târziu, dar cred că o să mor din cauza ta.
Îți sugerez să iei totul mai ușor. Să nu mai pui toate lucrurile la tine, să te relaxezi un pic, să-ți faci treaba ta esențială și nimic în plus sau în minus, că altfel bate la ochi. Mă rog nici să nu ajungi de piatră, că nu e bine. O inimă de piatră ce trimite prin corp, nisip? Parcă văd una dură, cum se frământă, cum se erodează treptat, până dispare. N-aș vrea să nu mai am inimă din cauză că am avut una de piatră. Te mai rog ceva. Rămâi ascunsă. Ține lucruri bune în tine, dar nu ieși la vedere cu ele. Cine vrea și poate să le vadă, le percepe oricum.
Noi doi vom avea o relație deosebită, vei vedea. Mai multe nu-ți spun acum.
Nu imi dau seama daca e scrisa ca un pamflet sau nu. Ma asteptam la o colectie de cazuri sau impresii din rezidentiat, in schimb sunt gandurile autorului aruncate aparent la intamplare. Pe scurt🤣
Una din cele mai frumoase cărţi pe care le-am citit anul acesta! "Dragă inimă" nu este doar o colecţie de povestiri adunate în urma anilor petrecuţi în spital, cum ar părea la prima vedere, prin capitolele scurte, de câteva pagini. Este o conversaţie cu tine însuţi. Citeşti un capitol şi în acest timp, prin minte îţi trec fulgerător tot felul de episoade în care şi tu te-ai simţit la fel sau tot felul de întrebări care derivă din întrebările pe care şi le pune dr Vasi Rădulescu. Timp de 286 de pagini (încercam să petrec cât mai mult timp pe fiecare capitol în speranţa că nu voi termina cartea prea rapid), am trecut prin tot felul de emoţii, ba chiar am plâns la un moment dat (ceea ce nu pot să spun că se întâmplă prea des în timpul unei lecturi). În "Cuvânt înainte", dnul doctor îşi enunţă dorinţa de a scrie "ceva ce nu pare scris", care "pare viaţă" şi exact asta a ieşit. Mă bucur enorm că am dat peste acest om şi sper să mai converseze cu noi şi prin alte volume la fel de pline de semnificaţie!
Sub așteptări cartea, puține din poveștile din ea m-au "prins" cât de cât. Oricum, mult sub nivelul promovării de care beneficiază! Voi mai incerca și restul de 5 cărți ale d-lui Dr. Vasi R. Cândva...
Am citit în DoR despre doctorul Rădulescu, pentru ca discuta in numărul din vara trecută despre cât de importante sunt vaccinurile și cum sta treaba cu antivaccinistii. Și de acolo am descoperit cartea pe eMAG cu 40 de lei, după care mi-am dat seama ca la el costă 100 lei toate cele 7 cărți scoase de până acum și ca ar face un profit mai bun dacă aș cumpăra direct de la el.
Asta a fost prima dintre cele șapte pe care am citit-o și mi-a plăcut. Sunt mini povesti din spital și întrețesute cu altele din copilăria lui. Mi-a plăcut pentru ca a reușit să mă poarte prin multe amintiri din copilăria mea, despre care pot spune ca e asemănătoare cu a dânsului. Cu copii de pe uliță, cu v-ați ascunselea, furat de cireșe, speriat de spirite, scăldat la râu și multe altele. O să mai revin la dânsul.
It's hard to find anything more shallow, but with the claim of depth, like this "try". Even harder to find more energy/time to write about it :)
PS> if you really wanna know the guy and his thoughts, without paying(losing) money, just read some of his posts on facebook. Sometimes he is funny, without trying :). Puber/adolescent behaviour/writing.
O carte pe gustul meu. Cu povestiri scurte impartite pe cateva planuri dar cu un mesaj puternic. Mi-am adus aminte si eu de cateva amintiri din copilarie petrecute la bunici. A fost prima carte citita din seria celor 7. Abia astept sa incep urmatoarea si sa revin cu un feedback. Recomand cu drag cartea 'Draga inima'!
"Devenim prea mari ca să mai existăm și prea mici ca să o luăm de la capăt."
"Timpul a zburat ca fumul ce lega cerul de case. Am ajuns în orașe mari și ne plângem de zăpadă, de frig; suntem cotropiți de griji. Ne ascundem în fotolii și ne umplem mintea cu clipele acelea vechi, animate de prieteni, de acțiuni prostești, dar mereu frumoase, de bunici care ne așteptau și ne luau în brațe."
"-Ea e viața mea. Pentru ea mai trăiesc."
"Dacă nu voi reuși unde mi-am propus să ajung, voi reuși în altă parte. (...) nu-i nicio tragedie. Pământul se va roti exact la fel. Prea puțin îmi pasă ce vor crede alții."
"Dragă inimă, Știu că te mai dor uneori genunchii, când te pui în ei. O faci atunci când ești copleșită de dor."
"De ce anume ne e dor atunci când ni se face dor? Ne lipsesc atributele unei persoane per se sau felul în care ne face aceasta să ne simțim? Ne e dor de ea sau de persoana care devenim lângă ea? Stabilim legături numai în prezența omului respectiv sau ele se păstrează indiferent de distanță și timp? Complicat. Dorul este un amalgam din toate, un sentiment probabil vechi de când lumea, care a animat mari iubiri, presărând tristeți și oftări prelungi, împingând voințe, disipând distanțe, născând idei, generând cuvinte în vârf de peniță."
"Există în orice om lucruri pe care nimeni nu le va afla niciodată. Nu ne putem spune totul și, pe undeva, e foarte bine așa. Există lupte pierdute care au atras cândva dezamăgiri pe măsură. Sunt, în orice om, lucruri neterminate care frânează orice desfășurare de zi. Există pierderi umane. Nimic nu e neted și roz, iar clipele de armonie pot intra rapid în tangaj. Există evoluții spre nebunie."
"Am priceput, încetul cu încetul, că fericirea mea e tocmai amestecul ăsta de chin, clipe rare de bucurie, dezamăgiri, mici reușite, liniști, turbulențe. Le duc pe toate cumva și asta-i viața. Cred, pe undeva, că și alergarea asta după fericire ne aruncă în nefericire și-n depresii. Ne raportăm la ceilalți, la profilurile lor, la stările lor, când ar trebui să privim spre noi și să ne descoperim, să ne deschidem inimile spre câteva persoane bune, să învățăm să spunem da și nu, să nu ne temem de neprevăzut sau de posibile episoade de tristețe apăsătoare, ci să ne predăm activ în curgerea timpului. Care timp nu dă doi bani pe noi, iar noi dăm atât pe el."
"Fugim după fericirea zugrăvită de alții, ne lăsăm păcăliți de vorbele lor, ne lăsăm plictisiți prea ușor, cădem în extreme și ne pierdem capul. Sau inima."
"Cele mai frumoase lucruri în viață sunt cele care nu pot fi măsurate. Nu-ți poți măsura drumul, pentru că asta ar însemna să te oprești și să te întorci spre începutul tău, acțiune care nu-ți e permisă. Nu te poți nici desprinde de drum, privindu-l și estimându-l de la o oarecare distanță. El rămâne așa, întortocheat, cu urcușuri pe munți grei, coborâri prin văi adânci, treceri prin zone cu ciulini, alunecări peste gheață, înaintări pe lângă ocean, prin nisipuri fierbinți, prin bine și rău, alb și negru, rece și cald, liniște și vacarm. Totul e viață și-n tot procesul acesta devii mai tu ca niciodată."
"Să-ți dai seama că inima e primul organ care începe să funcționeze în corp și bate fără oprire, mai repede sau mai încet (...) mai încet când ești pe punctul de a adormi aproape de cineva care-ți aduce un echilibru pe care-l căutai de mult timp."
Este o carte care se citeste ușor. O carte ce descrie poveștile unor pacienți întâlniți de medicul Vasi Radulescu în timpul orelor de gardă și nu numai. Este o carte care pe mine nu m-a atras, am simțit că pierd timp și nu rețin nimic. Capitolele sunt scurte, iar unele pentru mine nu au avut sens.
Singurul fragment care m-a amuzat este: "- Iar a venit tanti asta cu urechile ei clăpăuge?" . . . "- Ia domnule pastilele, că mai am o mulțime de treabă! - Lăsați-mă cu el, vă rog. Mergeți liniștită pe secție. Ma descurc eu. - Vezi cum ieși pe ușă, să nu rămâi blocată cu urechile alea!"
Aveam așteptări mult prea mari și am rămas dezamăgită.
This entire review has been hidden because of spoilers.
O carte scrisă de un Om. Dincolo de a fi medic (deci are asa o aură de suprapus, mai ales în perioada asta), Vasi este inima. Este curaj de a se arată noua asa cum e. Imperfect poate, dar adevarat. L-am auzit vorbind la o conferință. Mi-a plăcut si atunci, într-un mod sincer, fără marketing. Acum, ma simt onorată să pot citi ceea ce a scris, sa merg cu el alături, prin greul-frumosul-durerosul-extraordinarul șir de vizite, în gardă, la consult, la completarea foilor de observație.
O carte foarte duioasă, ușor de citit și sensibilă, perfectă pentru o pauză de la cotidianul care desensibilizează adesea și ne prinde în vârtejul lui de grăbit. Mi-a plăcut, cazurile lui Vasi Rădulescu m-au emoționat și m-au amuzat pe alocuri, iar monologurile lui te ating cumva și te pun pe gânduri.
“Dragă inimă” cuprinde o multitudine de povesti ce poate par triste. In realitate însă, sunt de părere ca e important sa învățam din fiecare poveste și sa reflectam asupra ei, asupra noastră. Sa ne bucuram de noi, de viața și de inimă. Consider ca scriitorul Vasi Rădulescu reușește prin aceste volume, sa atingă mai multe inimi decât o face in spital, scriind din și despre a lui.
“… si-mi dau seama ca toate lucrurile traite mi-au intrat in inima si au marit-o, atingand-o fara sa o atinga. Am devenit doar inima. Iar imprejurul ei e acum intreaga lume prin care umblu cu uimire”
"Dragă inimă" este o carte sensibilă și ușor de citit. Conținutul cărții se bazează pe poveștile unor oameni, povești reale, trăite de Dr. Vasi Rădulescu, împreună cu pacienții. Sunt povești amuzante, unele triste și unele cu care nu ești de acord și te înfurie, dar altele te fac să simți compasiune, dar până la urmă m-au emoționat profund toate povestioarele, și fiecare dintre el au o morală, o însemnătate și un punct de vedere.
Să nu uităm de draga noastră inimă căci ea mereu își face treaba în continuare chiar dacă o neglijăm.
O carte primită în dar ce mi-a încălzit inima, mi-a frant-o pe alocuri, mi-a stors câteva lacrimi pe furiș. Povestirile astea personale inspirate de viata reala și redate de un doctor de inimă sunt inspirationale. Fiecare conține cate un gram de înțelepciune și sfaturi despre cum îți poți menține cordul sanatos și implinit.
Te emoționează și te fac sa te oprești pentru câteva clipe din zbuciumata ta viață pentru a acorda atenție lucrurilor mici, gesturilor, cuvintelor, oamenilor frumoși de lângă tine.
" Dragă inimă " este clar o carte scrisă cu drag, cu sinceritate care se remarcă în fiecare povestioară cuprinsa între coperți. Am admirat sensibilitatea acestui doctor și grija față detaliile pe care le a povestit despre pacienți, cât și despre propriul său comportament în cazurile cu care s a confruntat. Am rămas cu sufletul cald după această lectură. Recomand.
O cuprindere de povești ce rămân cu tine mult timp după ce termini cartea. Genul de povești pe care le înțelegi, cu care posibil s-a lovit și inima ta vreodată, direct sau dacă nu, atunci indirect, prin relatarea d-lui Vasi Rădulescu. Food for thought.
Din pacate a fost cu mult sub asteptari. Cartea pare a fi o adunatura de notite, nu mi se pare ca are o linie armonioasa a povestirilor. Cateva idei frumoase mi-am notat din ea. Impresia pe care mi-a lasat-o este un mix intre a citi o carte scrisa de un amator si kitsch, adica ceva frumos care a fost fortat sa fie 'mai frumos', 'mai artistic', mai mult; autorul are povesti faine, emotionante dar care de sine statatoare nu i s-au parut destul de bune; in consecinta a umplut cartea cu epitete, cuvinte extra, termene de specialitate si povesti repetate.
Dragă inimă, aceasta este cartea pe care o citesc adesea lângă aragaz sau lângă șemineu cu o ceașcă/ceașcă de cafea sau ceai cu ciocolată caldă lângă mine. Este ușor de citit, dar te captivează de la primele rânduri până la ultimul! Am încercat să o citesc o zi și câteva ore, cu pauze pentru a mânca și a-mi odihni ochii, dar nu am putut sta mai mult de o oră fără să citesc. Conținutul cărții are la bază relatările mai multor oameni, povești adevărate, ale dr. Vasi Rădulescu care locuiește cu pacienți. Există și povești pline de umor și mai puțin umoristice.
This entire review has been hidden because of spoilers.
”Fără să știm, avem locuri speciale rezervate în inima noastră pentru fiecare persoană bună pe care o vom întâlni. Ea apare, intră chiar acolu unde trebuie, niciodată în altă parte. Și inima noastră devine mai bucuroasă, mai sănătoasă, mai frumoasă. Și mergem astfel înainte.”
Pentru momentele în care vrem să ne remintim ce e cu adevărat important și cât de mult timp pierdem cu griji și preocupări inutile. Mi-ar plăcea să întâlnesc abordarea lui la cât mai mulți medici români.
Mi_a placut mult mai mult decat Culorile Uitarii, eu le_am citit inversat. Insa din cate vad, cititorii sunt cam de aceeasi parere cu mine. E o carte sensibila, cu cateva informatii legate de medicina, nu foarte multe si povesti minunate. Inca ma gandesc de ce nu si_a vizitat bunica cand mergea acasa fiind bolnava, parca as avea nevoie de un raspuns. M_a amuzat dl S cu elefantii si cel cu sosetele, sau domana cu pufuletii si sa nu uit de dl. care il iubea pe Micul Print.
O serie de povestiri ce au mai mult sau mai putin legatura cu medicina adunate in acest volum scris de Vasi Radulescu.
Cartea in sine m-a dus cu gandul la un jurnal personal in care cineva isi exprima trairile si dialogurile interioare aferente. Mi-a fost putin greu sa tin pasul in anumite momente dar ca o impresie definitorie cartea m-a lasat cu un zambet larg si mi-a dat o senzatie de optimism.
Draga inima, o carte scrisa din inima pentru alte inimi, ale noastre cititorii. Cartea contine scurte povestioare ale medicului cardiolog Radulescu, cu diferiti pacienti care i.au trecut pragul cabinetului. Nu sunt cele mai fericite povestioare,marea majoritate au ca sfarsit moartea. Nu este o carte rea, doar ca nu este pentru un om pozitiv si visator ca mine.
Am trecut prin multe emotii, citind-o dar nu regret. Iti ajunge la inima si minte, te cauta la amintiri si uneori, parca te loveste puternic in mijlocul capului. Desi usor de citit din punct de vedere al scriiturii, am simtit nevoia de pauze mai lungi dupa unele povesti, emotiile sunt prea puternice. Not for the faint-hearted, cam asa e. :)
Nu știu de ce, dar mă așteptam să fie ceva relaxant de citit. Nu pot spune că este o carte relaxantă sau ușoară. Sunt povestiri scurte despre inimă, unele cam greu de digerat, altele te pun pe gânduri, altele au termeni medicali pe care o persoană obișnuită nu prea îi înțelege. Sunt întâmplări cu persoane adevărate din spitale, unele zdruncinătoare.
Uff, greu cu așteptările, încă nu reușesc să nu le am. Autorul fiind un medic cardiolog, mă așteptam cartea să conțină sfaturi pentru o inimă sănătoasă... nu sunt. Sunt multe scurte povestiri, despre oameni morți din motive mai mult sau mai puțin cardiace și amintiri din copilărie, inclusiv dialoguri imaginare(cred). Și despre oameni cu sau fără inimă.
This entire review has been hidden because of spoilers.
O carte plina de sensibilitate, asternuta pe hartie cu sinceritate din inima pentru inimi. E genul de scriere care iti sadeste in suflet unele tristeti, dar indata iti arunca pe chip un zambet. Este un pansament pentru zilele cu gust amarui <3