Excepția: o încercare de antropologie filozofică

by Andrei Cornea

„Ne‑am ivit pe Pământ, pare‑se, din întâmplare, printr‑un concurs cu totul improbabil de împrejurări; suntem o micuță crevasă de antientropie, născută abia ieri, fără scop și rost și care urmează să fie deja colmatată mâine. Suntem un dezastru ecologic, o mână de scandalagii care‑și hărțuiesc generosul proprietar – Natura – și murdăresc zilnic imobilul pe care‑l ocupă forțat, unde nu sunt decât vremelnici chiriași și defel proprietari, așa cum ei se imaginează cu un neîngrădit orgoliu. Suntem aberația ucigașă, eroarea impardonabilă a unui Demiurg ignorant, sursa iminentei «a șasea extincții», urâciunea Planetei. Pe de altă parte însă, prin exercitarea puterii noastre de cunoaștere – fiind noi «un punct în raport cu infinitul, un tot în raport cu neantul» (Pascal) –, și infinitul, și neantul își regăsesc centrul (Pico della Mirandola), măsura universală (Protagoras), deci întruparea regulii lor, oricât de minoritară cantitativ ar fi aceasta. Descărcăm în întreg scârna, ce‑i drept, dar și slava noastră, fiindcă numai prin noi, minuscula lui parte, întregul, căpătând conștiință de sine, se îmbrățișează pe sine cunoscându‑se și acționând, descoperindu‑și deopotrivă și toată scârna, și toată slava. Excepția care suntem, într‑un sens, tot ea e și regula, într‑alt sens; trăim, fără îndoială, ca făpturi «de‑o zi» și ca «visul unei umbre», cum suna versul lui Pindar, dar, oricât de rar, iată‑ne uneori și în rolul torței care iluminează o clipă întregul și‑i furnizează etalonul măreției. Infime și sordide slugi «toată săptămâna» și, de fapt, aproape tot timpul minuscul ce‑l avem la dispoziție, devenim totuși în câte‑o minunată și rară «ziuă a șaptea» boierii mari ai tuturor lumilor.“ — ANDREI CORNEA

Genres: Philosophy

164 pages, Paperback

First published February 1, 2021

About the author

ANDREI CORNEA s-a născut în 1952. Licenţă în istoria şi teoria artei la Academia de Arte Frumoase (1976). Licenţă în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1980). Doctorat în filologie clasică la Universitatea din Bucureşti (1994). Muzeograf la Muzeul Naţional de Artă (1976–1987). Cercetător la Insti tutul de Istorie a Artei (1987–1990), iar între 1990 şi 2006, la Institutul de Studii Orientale „Sergiu Al-George“. În prezent, profesor la Universitatea din Bucureşti.

Scrieri: De la portulan la vederea turistică (Sport-Turism, 1977); Primitivii picturii româneşti moderne (Meridiane, 1980); Forme artistice şi mentalităţi culturale în epoca romano-bizantină (Meridiane, 1988); Scriere şi oralitate în cultura antică (Cartea Românească, 1988; reed. Humanitas, 2006); Penumbra (Cartea Românească, 1991; reed. Polirom, 1998); Platon. Filozofie şi cenzură (Humanitas, 1995); Maşina de fabricat fantasme (Clavis, 1995); Turnirul khazar (Nemira, 1997; reed. Polirom, 2003); Cuvintelnic fără frontiere (Polirom, 2002); De la Şcoala din Atena la Şcoala de la Păltiniş (Humanitas, 2004); Când Socrate nu are dreptate (Humanitas, 2000; trad. fr. Les Presses de l'Université Laval, Canada); Noul, o veche poveste (Humanitas, 2008); Poveşti impertinente şi apocrife (Humanitas, 2009), O istorie a nefiinţei în filozofia greacă (Humanitas, 2010).
Traduceri: Platon (Republica, Philebos, Theaitetos), Aristotel (Metafizica, Despre generare şi nimicire), Plotin (Opere I-III).

Reviews

[Vladimir Ghinculov · Rating 4 out of 5]

Excepția: o încercare de antropologie filozofică de Andrei Cornea este un eseu despre condiția umană și rapotarea acesteia la minoritate. Începând cu sentimentul rușinii, profesorul Cornea face o incursiune vertiginoasă prin morală, biologie, genetică, filozofie, principiul antropic și multe altele. Un exemplu bun de frumusețe a inteligenței.

[Cosmin Sipoş · Rating 3 out of 5]

Eseul lui Andrei Cornea este pe bună dreptate o "încercare". Prima parte se afundă și este construită în jurul unui sistem pe care autorul și-l construiește singur și pe care nu l-am perceput ca fiind atrăgător. Foarte multe dintre afirmații sunt pure manifestări de erudiție și atât. Sunt de apreciat, dar nu mi se pare că ajută la crearea unui fir roșu. A doua parte este mai interesantă și mai accesibilă, dar pe alocuri repetitivă și nu neapărat în continuarea a ceea ce ai citit până acum. Sinopsisul de pe spate este extraordinar, fiind de altfel și finalul cărții. Însă acesta nu face altceva decât să înalțe așteptările la un nivel la care cartea nu se poate ridica.

[Mircea Băduț · Rating 4 out of 5]

Am admirat coerența în urmărirea ideii, construcția demersului etic, profunzimea semanticii cuvintelor. Nu mi-a fost foarte ușor să o citesc, dar este probabil una dintre cele mai limpezi cărți de filosofie întâlnite. De altfel, apropo de filosofie, cartea reușește, în privința eticii, să aducă o anumită contribuție la 'înțelepciunea lumii'.