Ultimul meteorolog

by Mugur Ioniță

„Cum este vremea? O întrebare pe cât de banală, pe atât de complicată. Ați crede probabil că este de ajuns un răspuns simplu: vremea este frumoasă sau călduroasă, sau ploioasă. Dar oare pentru a caracteriza un tablou, putem da un răspuns atât de simplu? Răspunsul este da, putem răspunde printr-un singur cuvânt, dar un artist va vedea o sumedenie de nuanțe, de tente, de tușe, de explozii de culori sau de umbre. Putem caracteriza o femeie printr-un singur cuvânt? Răspunsul și de această dată este afirmativ, însă niciodată nu vom cuprinde într-un singur cuvânt misterul, profunzimea, perfecțiunea sau toanele feminine. Desigur, sunt oameni, precum Vladimir Nabokov, care, rugat să-și descrie căsnicia cu Vera Slonim, a caracterizat-o sintetic, printr-un scurt raport meteorologic: „fără nori”.

Mariajul meu cu meteorologia a fost învăluit în nori, turbulențe, zile senine, furtuni, înghețuri, rătăciri prin ceață și o secetă cumplită, care nu se mai termina. Nimic însă, pe parcursul acestui slalom printre fenomene și prin viață, nu m-a împiedicat să țin privirea ridicată către cer căutând răspunsul la întrebarea care m-a frământat dintotdeauna: „cum este vremea?”

240 pages, Paperback

Published March 15, 2021

About the author

Mugur Ioniță este meteorolog aeronautic și scriitor.
A absolvit Școala de Ofițeri de Aviație „Aurel Vlaicu” - secția meteorologie, din Boboc, județul Buzău, Facultatea de Geografie din cadrul Universității din București precum și Școala de Înalte Studii Europene Comparative din cadrul Universității de Vest din Timișoara.
Vara, când nu scrie sau nu scrutează norii, îl găsiți pe mare. Începând cu anul 2015 - când a descoperit navigația cu vele – a acumulat câteva mii de mile parcurse pe mările Europei, în calitate de skipper sau de membru al echipajului.
2021- „Ultimul meteorolog” roman (Editura Lebăda Neagră).
2022- „Regele imobiliarelor” proză scurtă în cadrul volumului colectiv „UNDERGROUND TM - Orașul care nu se vede” (Editura Brumar)
2023- „Scrie-mi!” roman (Editura Lebăda Neagră)
2025- „Odiseea adriatică” roman de aventuri marine (Editura Lebăda Neagră)

Reviews

[Alexandru · Rating 5 out of 5]

Nu știam ce așteptări să am de la această carte, dar cred că tocmai a devenit una dintre preferatele mele din literatura română contemporană. Este simplă, scrisă frumos și îți prezintă o lume pe cât de necunoscută pe atât de fascinantă. Nu întâlnești în fiecare zi un om “cu capul în nori” și cu atât mai puțin să poți intra atât de adânc în mediul lui. Te poartă din Timișoara în București și până în Africa mânat de pasiunea pentru descifrarea vremii și mereu cu gândul la dragostea adolescenței, Luna. Mi-a plăcut enorm de la început până la sfârșit.

PS: “Privește cerul!” :)

[Florin Ursulescu · Rating 5 out of 5]

Acesta este un roman fascinat, scris de un om din care se simte dragostea pentru cer, pasiunea pentru înălțimi și dorința de a înțelege natura care nu ne lasă de izbește și ne oferă indicii a ceea ce va urma sa se petreacă în viitorul apropiat.
Lăsați totul deoparte și priviți cerul! Nu e greu, mai ales că este minunat! Fiecare nor pe care îl vedeți are o denumire, iar dacă cerul este senin... Nu este doar senin și atât! El se măsoară cu cianometrul care stabilește cantitatea de particule în suspensie și vaporii de apă... Interesant, nu?
Acestă carte m-a relaxat, mi-a dat o stare de liniște și m-a făcut sa privesc cu și mai multă atenție cerul... Mereu am fost fermecat de vreme, mai ales că ploaia este magică pentru mine, iar uneori în copilărie credeam ca o pot controla prin "Luceafărul " eminescian. Dacă îmi doream neapărat să merg afară la joacă, deși ploaia bătea furioasă în geam, îmi așezam volumul de poezii pe pervaz și...citeam. Când terminam poezia, câteva raze de soare, mereu străpungeau norii întunecați.
În acest roman îl cunoaștem pe Pavel, un om prin ochii căruia cerul se oglindește cu magie și care mereu îl cheamă spre înălțimi. Deși inițial și-a dorit să fie ofițer de aviație, destinul prin mâna psihologului îl îndeamnă spre meteorologia aviatică. Prea era cu sufletul impregnat de cer...
Luna este fata care îi este hărăzită de destin, însă lucrurile nu stau chiar așa în epoca modernă... Cei doi sunt asemeni celor două stele din oiștea carului mare, Alcor și Mizar. Doar unul este în văzul lumii și cunoaște succesul, pe când celalalt ajunge de dragul pasiunii pentru meteorologie pe alt continent sau rătăcește în căutarea fenomenelor fantastice ale naturii.
Romanul ne expune pe lângă acestă frumoasă poveste de dragoste și meseria de meteorolog cu tot ce înseamnă ea. Sincer vă spun că până la acest roman nu m-am gândit niciodată serios la importanța unui om care poate stabili o prognoză meteo și la impactul pe care îl are vremea asupra activității noastre. E o meserie frumoasă și din păcate fără viitor pentru că în ziua de astăzi totul este modernizat, iar munca omului este înlocuită de computere, senzori și sateliți cu nivel de performanță ridicat.
Totuși, Pavel demonstrează că omul nu poate fi înlocuit și reușește o prognoză incredibilă, care zguduie întreaga lume, deși nimeni nu l-a luat în serios... Da! Viața de meteorolog nu înseamnă doar succes... În acest roman suntem alături de erou și în clipele grele ale vieții...
Mi-a plăcut acest roman nu doar pentru subiectul abordat, ci și pentru că fără să îmi dau seama autorul mi-a oferit câteva noțiuni tehnice despre meteorologie. Are puțină fantezie, dragoste, repere turistice, relaxare... Curând voi merge la Șiria să vizitez, dacă se poate, stația meteorologică unde a lucrat Pavel și mai ales biserica din zonă cu acea frumoasă prezentare a picturii din interior...
Romanul este dedicat meteorologilor care aproape că au dispărut. E puțin trist, însă consider că niciodată omul nu va putea fi înlocuit sută la sută de computer pentru că acesta nu are suflet, iar viața este imprevizibilă. Uneori e nevoie pe lângă cunoștințele tehnice, de sentiment și credință pentru ca o prognoză sa fie exactă...

https://ursulescu.blogspot.com/2021/0...

[Ramona Paunescu · Rating 5 out of 5]

Am citit în urmă cu doar câteva săptămâni în urmă celălalt roman al lui Mugur Ioniță, Scrie-mi. Plăcut impresionată, mi-am dorit să citesc și romanul lui de debut. Autorul este foarte talentat și are darul de a face accesibile informații complexe, într-un limbaj ușor de înțeles și cu un stil surprinzător de plăcut. Sigur că m-am gândit că romanul lui este în primul rând despre meteorologi și meteorologie. Dar am intuit că este mult mai mult de atât și nu m-am înșelat.

Pentru mine, cartea lui Mugur este în esență o carte despre dezvrăjire. Dezvrăjirea lumii (în sensul prim al mirării copilului în fața vieții și a naturii, al curiozității primordiale) și acceptarea (și apoi internalizarea) explicațiilor raționale, susținute de descoperirile științifice, prin folosirea metodelor avansate de calcul care pot preconiza un rezultat, în cazul de față evoluția vremii. Dezvrăjirea iubirii (inițial îndrăgostire necondiționată, apoi acceptarea limitărilor individuale și a imperfecțiunii ei).
Dezvrăjirea sensului și scopului profesional (îndepărtarea de modelul clasic, care presupune contactul direct cu natura, cu fenomenele meteo și cu propria intuiție) și înglobarea mașinii și a inteligenței artificiale în activitatea de zi cu zi, până la înlocuirea aproape totală a profesionistului meteo.

Cred că o carte bună este aceea care te face să chestionezi lumea din jur, deciziile, ordinea stabilită, metodele utilizate, alegerile. Și cartea lui Mugur Ioniță m-a făcut să-mi pun întrebări. Să mă gândesc, de exemplu, dacă este oare posibil (și dacă da, cum ?) să împaci ambele perspective: și uimirea/intuiția umană în fața miracolului naturii în general, a fenomenelor meteo în special, și calculele raționale reci, lipsite de îndoieli, rezultate prin folosirea inteligenței artificiale. Care este locul meteorologului în această configurație? Își mai poate folosi el intuiția și cunoștințele în stabilirea fenomenelor meteo sau acestea sunt înghițite de evoluțiile tehnologice, sedate și îndepărtate din ecuație?

Extrapolând, întrebarea este valabilă pentru toate profesiile în care locul profesionistului este amenințat de tehnologie. Unde este echilibrul, unde fixăm granițele?

Mugur Ioniță ne invită să reflectăm asupra acestor probleme reale, ne invită în lumea lui, ne face părtași la dragostea lui pentru meteorologie și ne face să privim cu alți ochi cerul, cu și fără nori.

[Gabriela Stanciu · Rating 5 out of 5]

Citește întreaga recenzie aici:
https://www.lumeauneicititoare.ro/202...

"Mariajul meu cu meteorologia a fost învăluit în nori, turbulențe, zile senine, furtuni, înghețuri, rătăciri prin ceață și o secetă cumplită, care nu se mai termina. Nimic însă, pe parcursul acestui slalom printre fenomene și prin viață, nu m-a împiedicat să țin privirea ridicată către cer căutând răspunsul la întrebarea care m-a frământat dintotdeauna: "cum este vremea?"

Încă de la început m-am întrebat despre ce ar putea fi vorba în carte. Titlul "Ultimul meteorolog" și cuvintele de început "O călătorie romanțată în lumea celor ce privesc norii" au complotat și mi-au stârnit și mai mult interesul legat de povestea ce se putea ascunde în spatele copertei. Am început să citesc cartea într-un weekend, și mărturisesc că m-am simțit atrasă de poveste încă din primele capitole.

Cartea de debut a autorului Mugur Ioniță este un adevărat cufăr de emoții și fiori. Vă invit cu drag să descoperiți cum arată viața unui meteorolog autentic care trăiește, simte și iubește în acord cu tot ceea ce îl înconjoară.

"Meteorologia era în acel moment pentru mine doar un mijloc prin care să înțeleg atmosfera în care speram să plutesc cândva. Mijeam ochii și încercam să nu-mi desprind privirea de pe cer, chiar dacă îmi dădeau lacrimile. Mă credeam un specialist în limbi de mult pierdute, care încerca să deslușească limbajul nou descoperit, în cazul de față, al norilor."

Pavel și Luna, sunt cele două personaje simbolice din carte. Am empatizat cu amândoi, admirând evoluția lor individuală cât și relația celor doi ca și cuplu.

"Ultimul meteorolog", este o lectură ușoară și plăcută; cu o poveste frumoasă și cu personaje frumos conturate. Are acțiune și multe întorsături de situație la care nu te aștepți.

Bonus: Mi-a plăcut foarte mult că autorul a știut cum să adauge informații de specialitate printre rânduri, astfel încât cititorul să poată afla foarte multe lucruri interesante despre meteorologie, dar în același timp să nu îngreuneze citirea textului.

Dacă vreți să aflați mai mult vă invit să citiți întreaga recenzie pe blogul: Lumea unei cititoare.

[Serban Lucian · Rating 5 out of 5]

Excelent, chiar pasionant pentru cei din branșa geografilor .