Maitreyi. Nuntă în cer

by Mircea Eliade

Neîndoielnic, scriind această carte, autorul ei evadează: în trecut, în imaginaţie, în mit. Nuntă în Cer nu este, desigur, un roman fantastic, deşi misterul nu lipseşte, dar este, cu siguranţă, un roman realist-simbolic, axat pe un mit al iubirii. Un roman de idei, mai puţin livresc decât celelalte, şi un roman liric.

Cadrul întâmplărilor descrise rămâne unul modern, citadin, în vreme ce relatările lor au loc într-un cadru montan, izolat. Avem de-a face, aşadar, cu o perspectivă „de sus” asupra trecutului personajelor şi cu o transfigurare a acestuia prin iubire şi prin suferinţa despărţirii.

Prin Nuntă în Cer, Eliade se reconciliază de fapt cu melancolica Belle Époque a copilăriei sale, vehement respinsă de „adolescentul miop” şi de tânărul macho „apologet al virilităţii”. Este însă ceva mai mult decât atât, căci dacă Mavrodin şi Hasnaş reprezintă două variante de om modern, îndrăgostit de necunoscut şi atras de schimbare, Ileana încarnează un principiu tradiţional de stabilitate.

Genres: Romanian Literature

313 pages, Hardcover

First published January 1, 1933

About the author

Romanian-born historian of religion, fiction writer, philosopher, professor at the University of Chicago, and one of the pre-eminent interpreters of world religion in the last century. Eliade was an intensely prolific author of fiction and non-fiction alike, publishing over 1,300 pieces over 60 years. He earned international fame with LE MYTHE DE L'ÉTERNAL RETOUR (1949, The Myth of the Eternal Return), an interpretation of religious symbols and imagery. Eliade was much interested in the world of the unconscious. The central theme in his novels was erotic love.

Reviews

[Flocosix · Rating 1 out of 5]

Deși scrisă frumos și cu detalii deosebite, de obicei foarte puțin prețuite în alte cărți, m-a plictisit. Totul merge încet și previzibil, ba sunt eroii în extaz, ba gîndesc la moarte și plîng, și tot așa pe tot parcursul istoriei, fără mare sens, scenariu și interes. Se presupune că descrierea detaliată a emoțiilor și interacțiunii dintre acești 2 îndrăgostiți, necătînd de cît de ridicole sunt uneori, este destula pentru a capta interesul. Păi, nu este.
Apreciez calitatea cărții, dar nu mi-a trezit interesul.
N-am citit mult, dar presupun că cam așa e toată cartea, luînd în considerație celelalte texte de același tip, pe care am avut plăcerea sau neplăcerea să le citesc.

[Realini Ionescu · Rating 4 out of 5]

Maitreyi by Mircea Eliade

The fascination of the Orient



I found this story interesting on the second encounter.

It is not just an interesting love story between a European and an Indian girl, but also an opportunity to think about philosophy, communicating across cultures and the clash that sometimes replaces dialogue.

In the first place, the hero- Alain is accepted into the Indian family that somehow adopts this foreigner.

But at first sight, between him and Maitreyi there is a kind of coupe de foudre.

Things are complicated by the different views, and the Indian customs.

From what I know, even today they arrange marriages between new born girls and boys. Not on a huge scale, fortunately, but the fact that it still does is flabbergasting.

As the love story develops, we make inroads into Indian philosophy, customs and habits.

Mircea Eliade was a worldwide famous scholar, whose knowledge of the religions of the world gained him respect and is in evidence in this work.

Maitreyi, the heroine of the story has a mentor, who is very old: Tagore.

For quite some time, she had thought that she loves him, which is strange considering that she is only 16. We must consider though that in the past and on different latitudes that age was good enough to marry. Indeed, many married younger.

Maitreyi says she wished she was white, for in India, girls with lighter skin are preferred. Her sister, having a darker complexion will have more trouble finding a suitor and her family has to put up more money for that.

Girls cannot just marry, but money has to be found.

And the system of caste had made it impossible for people from one class, or caste to marry into another.

Indeed, they used to have the untouchables, those who everyone shunned.

With progress, the law forbids this today, but old habits die hard, and in many areas the ancient customs are still in force.

Maitreyi falls so much in love that she will not respect the rules anymore. As a matter of fact, she acts like an Indian version of Juliet, taking her feelings to the highest point.

She gives herself to her lover, in spite of (or in part because of) the forbidden character of their relationship.

The head of the family is very crossed when he finds out that he had been betrayed, as he sees it.

This could be another aspect that this story and Romeo and Juliet have in common- the underground character of the love of the main personages.

Maitreyi leaves her room at night and gives herself to Alain.

Her younger sister learns about this and other shenanigans. She is also jealous, for she wants Alain to love her and:

- I want Alain to kiss me and touch my breast, like he did with Maitreyi

This is a good story, and even if I had my reservations because I did not like it so much years ago when I first read it.

The most interesting part was the one where the author delves into philosophy, religion and the Oriental fascination which produced a lot of fake literature, but brought to the West so many, enlightening ideas and practices. Meditation would be just one.

[Ash · Rating 2 out of 5]

O sa incep prin a spune ca cea de-a doua steluta(prima o dau de default asa) e pentru anumite descrieri din carte, mai ales cele legate de cultura indiana si pentru potentialul pe care il avea aceasta. Mai cartea nu ar fi fost rea, daca personajul principal nu era pedofil. Povestea ar fi fost una chiar buna, KINDA SPOILER ALERT, o poveste de dragoste "tragica", scrisa nu oribil, insa nu am putut empatiza absolut deloc cu personajele. De ce? Tocmai pentru ca acest Allen e un pedofil la vreo 25-30 de ani care se indragosteste de o fata de 15-16 ani. Si mai tare ma deranjeaza ca acest lucru e "romanticized" ca sa o dau pe englezisme, adica nu se pune deloc accent pe faptul ca relatia celor 2 personaje este gresita.
Cu Allen nu am empatizat deloc si mi se pare evident faptul ca nu am empatizat cu el(daca empatizati cu pedofilu ala stati departe de mine). Pe parcursul cartii mi s-a facut mila de Maitreyi si tot ce am vazut in ea a fost aceasta "greseala" de a se "indragosti" de Allen.
Ma sperie faptul ca povestea e inspirata de viata autorului.
Concluzia ar fi ca hai sa scoatem mai tare in evidenta faptul ca personajul principal e un pedofil pentru ca nu e ok si mai putin "dragostea tragica" pup.

[dali · Rating 3 out of 5]

Some lessons:
-you will experience a great love only once in your lifetime, a love that will bring you to the heighs of happiness till the dephts of despair
-communicate with your partner for f*ck's sake: tell them what you don't like about something or what you would want and also show interest in their needs, too; just don't stay there saying nothing and expecting them to guess what'up in your mind
-that great love that I was talking about: you can experience it at any age; and maybe you will experience more than one great love, depends

I didn't like the passing from future, present and past: it was confusing at one point; also I didn't like that there were times when the narrator was overreacting about something for, like, 5 pages or less or more, but maybe that was the charm of the whole novel and I didn't know how to "taste" it; there were a lot of relatable passages that made me continue the reading.

[andra · Rating 2 out of 5]

"În realitate, cum se întîmplă cu majoritatea bărbaților, nu mă gîndisem deloc.. "

prima si ultima oară când citesc eliade

[Mara · Rating 2 out of 5]

2/5⭐
Au fost momente în care m-am îndoit de moralitatea protagonistului sau de principiile sale. Există scene în care Allan nu știe să respecte cuvântul nu- acestea fiind, de obicei, pe parcursul interacțiunilor cu Maitreyi- situații ce nu mi-au plăcut deloc, simțind că o forțează pe fată să i se deschidă deși ea nu dorește.
De asemenea diferite descripții alea sale au fost extrem de greu de clasificat, existând o combinație între tente sexuale nejustificate și comentarii la adresa rasei și a obiceiurilor Maitreyiei și a familiei sale, in lipsă de cunoștință.
Făcând abstracție de aceste aspecte, scrisul lui Mircea Eliade este unul frumos, ușor de înțeles.