What do you think?
Rate this book
100 de batalii din istoria Romaniei
Lucrarea de faţă propune o altă perspectivă a trecutului militar naţional din cele mai vechi timpuri până la al Doilea Război Mondial inclusiv, respectiv o selecţie a celor mai importante o sută de bătălii. Această modalitate a fost şi este destul de uzitată pe plan internaţional şi în istoriografia românească. Totuşi, ea reprezintă o premieră în istoriografia militară românească prin gradul de sinteză pe care îl presupune analiza celor mai importante bătălii.
Volumul analizează cele mai importante confruntări armate din istoria românească, începând cu prima atestare certă a capacităţilor războinice ale geţilor, respectiv campania la nordul Dunării a armatei macedonene (335 î.Hr.), condusă de Alexandru Macedon, şi terminând cu Operaţiunea Hron–Morava din aprilie–mai 1945. Desigur, orice selecţie implică, în mod necesar, un criteriu sau un set de criterii care să justifice opţiunile în favoarea unuia sau altuia dintre evenimentele militare de acest tip, pe care istoria le-a consemnat. Autorii au luat în considerare importanţa bătăliei, materializată într-o serie de elemente cum ar fi: contextul desfăşurării şi beligeranţii implicaţi; efectivele angajate; noutăţile aduse în plan tehnologic sau sub raportul concepţiei şi execuţiei; consecinţele pe termen scurt sau mediu în plan politic şi militar; cantitatea şi calitatea izvoarelor istorice (criteriu valabil pentru epocile veche şi medie) și altele.
ALESANDRU DUŢU A absolvit Facultatea de Istorie a Universității București (1973). Cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Militară (1973–2000) și Arhivele Militare Române (2000–2003). Profesor la Facultatea de Istorie a Universității Spiru Haret din București (2003–2012). Doctor în științe militare cu preocupări în ce priveşte al Doilea Război Mondial şi perioada postbelică. A elaborat şi coordonat (singur sau în colaborare) monografii, volume de documente, albume, dicţionare, studii şi articole în care a abordat aspecte ale participării României la război, regimul de armistiţiu, situaţia postbelică a armatei române, poziţia României în Tratatul de la Varşovia etc. Lucrări de autor: Armata română în război, 1941–1945; Armata română de la Prut la Stalingrad și înapoi la Prut (1941–1944); Între Wehrmacht și Armata Roșie, 1941–1945; Armata română în vremuri de cumpănă, 1945–1965; Sub povara armistițiului. Armata română în perioada 1944–1947; România în istoria secolului XX; Evoluții diplomatice și teritoriale în Europa în secolele XIX–XX; Revoluția din Decembrie 1989.
ALEXANDRU MADGEARU A absolvit Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie-Filosofie (1988). Doctor în istorie (1997). Bursă postdoctorală Fulbright la Ohio State University, Columbus (2002–2003). Premiul Dimitrie Onciul al Academiei Române (acordat în 2016) pentru volumul Asăneştii. Istoria politico-militară a statului dinastiei Asan (1185–1280). Cercetător ştiinţific gradul I la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară. Membru în Comisia Română de Istorie Militară şi în Biroul Societăţii Române de Studii Bizantine. Volume recent publicate: Organizarea militară bizantină la Dunăre în secolele X–XII (2018); Expansiunea maghiară în Transilvania (2019).
PETRE OTU A absolvit Facultatea de Istorie a Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași (1979), și Academia Militară (1981). Doctor în istorie militară (1995). Profesor universitar și cercetător științific gradul I. Activitate didactică și științifică la Academia Militară, Universitatea din Pitești, Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară. Președinte al Comisiei Române de Istorie Militară și membru al Comisiei Internaționale de Istorie Militară. Premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române (2005) pentru lucrarea Mareșalul Averescu. Militarul, omul politic, legenda. Secretar științific al Istoriei Românilor, vol. VIII, România Întregită (1918–septembrie 1940), volum apărut sub egida Academiei Române. Autor (unic și în colaborare) a numeroase lucrări de istorie, istorie militară, geopolitică și geostrategie, participant la reuniuni științifice internaționale, la emisiuni de radio și de televiziune etc.
MIRCEA SOREANU A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității din București (1980). Doctor în istorie, specialitatea istorie medie universală, la Universitatea din București (1998). Coredactor și redactor responsabil la Revista de Istorie Militară (1990–2014); cercetător științific la Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară (2005–2014). Dintre lucrările sale amintim Marii viziri Köprülü (1656–1710). Relații politice și militare între Țările Române și Imperiul Otoman și Marea Neagră de la „lacul bizantin“ la provocările secolului XXI (coautor).
Volumul analizează cele mai importante confruntări armate din istoria românească, începând cu prima atestare certă a capacităţilor războinice ale geţilor, respectiv campania la nordul Dunării a armatei macedonene (335 î.Hr.), condusă de Alexandru Macedon, şi terminând cu Operaţiunea Hron–Morava din aprilie–mai 1945. Desigur, orice selecţie implică, în mod necesar, un criteriu sau un set de criterii care să justifice opţiunile în favoarea unuia sau altuia dintre evenimentele militare de acest tip, pe care istoria le-a consemnat. Autorii au luat în considerare importanţa bătăliei, materializată într-o serie de elemente cum ar fi: contextul desfăşurării şi beligeranţii implicaţi; efectivele angajate; noutăţile aduse în plan tehnologic sau sub raportul concepţiei şi execuţiei; consecinţele pe termen scurt sau mediu în plan politic şi militar; cantitatea şi calitatea izvoarelor istorice (criteriu valabil pentru epocile veche şi medie) și altele.
ALESANDRU DUŢU A absolvit Facultatea de Istorie a Universității București (1973). Cercetător științific la Institutul de Istorie și Teorie Militară (1973–2000) și Arhivele Militare Române (2000–2003). Profesor la Facultatea de Istorie a Universității Spiru Haret din București (2003–2012). Doctor în științe militare cu preocupări în ce priveşte al Doilea Război Mondial şi perioada postbelică. A elaborat şi coordonat (singur sau în colaborare) monografii, volume de documente, albume, dicţionare, studii şi articole în care a abordat aspecte ale participării României la război, regimul de armistiţiu, situaţia postbelică a armatei române, poziţia României în Tratatul de la Varşovia etc. Lucrări de autor: Armata română în război, 1941–1945; Armata română de la Prut la Stalingrad și înapoi la Prut (1941–1944); Între Wehrmacht și Armata Roșie, 1941–1945; Armata română în vremuri de cumpănă, 1945–1965; Sub povara armistițiului. Armata română în perioada 1944–1947; România în istoria secolului XX; Evoluții diplomatice și teritoriale în Europa în secolele XIX–XX; Revoluția din Decembrie 1989.
ALEXANDRU MADGEARU A absolvit Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie-Filosofie (1988). Doctor în istorie (1997). Bursă postdoctorală Fulbright la Ohio State University, Columbus (2002–2003). Premiul Dimitrie Onciul al Academiei Române (acordat în 2016) pentru volumul Asăneştii. Istoria politico-militară a statului dinastiei Asan (1185–1280). Cercetător ştiinţific gradul I la Institutul pentru Studii Politice de Apărare şi Istorie Militară. Membru în Comisia Română de Istorie Militară şi în Biroul Societăţii Române de Studii Bizantine. Volume recent publicate: Organizarea militară bizantină la Dunăre în secolele X–XII (2018); Expansiunea maghiară în Transilvania (2019).
PETRE OTU A absolvit Facultatea de Istorie a Universității Alexandru Ioan Cuza, Iași (1979), și Academia Militară (1981). Doctor în istorie militară (1995). Profesor universitar și cercetător științific gradul I. Activitate didactică și științifică la Academia Militară, Universitatea din Pitești, Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară. Președinte al Comisiei Române de Istorie Militară și membru al Comisiei Internaționale de Istorie Militară. Premiul Nicolae Bălcescu al Academiei Române (2005) pentru lucrarea Mareșalul Averescu. Militarul, omul politic, legenda. Secretar științific al Istoriei Românilor, vol. VIII, România Întregită (1918–septembrie 1940), volum apărut sub egida Academiei Române. Autor (unic și în colaborare) a numeroase lucrări de istorie, istorie militară, geopolitică și geostrategie, participant la reuniuni științifice internaționale, la emisiuni de radio și de televiziune etc.
MIRCEA SOREANU A absolvit Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității din București (1980). Doctor în istorie, specialitatea istorie medie universală, la Universitatea din București (1998). Coredactor și redactor responsabil la Revista de Istorie Militară (1990–2014); cercetător științific la Institutul pentru Studii Politice de Apărare și Istorie Militară (2005–2014). Dintre lucrările sale amintim Marii viziri Köprülü (1656–1710). Relații politice și militare între Țările Române și Imperiul Otoman și Marea Neagră de la „lacul bizantin“ la provocările secolului XXI (coautor).
- GenresHistory
512 pages, Hardcover
Published June 1, 2021
5 people are currently reading
20 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 5 of 5 reviews
December 15, 2021
De citit. Bună cartea, de popularizare. Doar 4 stele deoarece cred ca unele bătălii au fost introduse cam forțat (de exemplu Viena 1683), dar probabil este dificil sa găsești 100 de bătălii importante "ale noastre". Ca fapt divers, am remarcat că între 1711 (Stănilești) și 1848 (Dealul Spirii) nu avem decât răscoala condusă de către Horia, Cloșca și Crișan. 137 de ani de liniște care corespunde in mare parte domniilor fanariote.
December 19, 2016
Pentru această operă din domeniul istoriei militare române titlul este auto-explicator. Cei patru autori și-au împărțit perioada istorică din secolul IV î. Hr până în anul 1945, fiecare prezentând o sumă de bătălii la care a participat armata română sau a înaintașilor ei.
Stilul este academic, pedant și pe măsură ce cadrul temporal se apropie de contemporan devine mai obositor.
Stilul este academic, pedant și pe măsură ce cadrul temporal se apropie de contemporan devine mai obositor.
December 14, 2025
O carte care merita citita. Plina de detalii interesante despre batalile la care am participat aceasta ofera si contextul razboiului in sine. Singurul element mai putin placuta este usoarea romantare a faptelor de arme intreprinse de romanii. Orice batalie pe care o castigam era cu sarg si daruinta in vreme ce orice retragere se facea ordonat si stabil.
Cateva detalii interesante din carte:
- Hadrianus a fost general in armata lui Traian si a participat la campania din Dacia din anul 105
- A existat un tarat Romano- Bulgar condus de fratii Theodor ( ulterior Petru) si Asan. Iar intr-o faza secundara de Ionita Asan care a luptat cu Imperiul bizantin.
- Batalia de la “Posada” a fost de fapt pe valea Cernei ( cel mai probabil). Posada insemnand loc de trecere peste un rau sau peste munti.
- Era o practica uzuala sa se atace regele in special daca o armata era in inferioritate numerica fata de alta. Vezi batalia de la Posada si romanii care incercau sa il omoare pe Carol Robert de Anjou ; sau batalia de la Sibiu unde un intreg detasament de spahii fusese organizat sa il omoare pe Iancu de Hunedoara
- Rovine – este cel mai probabil la comuna Tutulesti unde era o padure numita Rovina. Put cu numele de Putul lui Baiazid si datina locala spune de o mare batalie cu turcii castigate la cateva zile inainte de Sf. Paraschiva (14 Oct) unde batalia se preconizeaza ca a fost pe 10 Oct.
- Iancu de Hunedoara si mai apoi Stefan cel Mare au fost foarte implicati in jocurile politice din Tara Romaneasca ( cazul lui Stefan) si Tara Romaneasca si Moldova in cazul lui Iancu. Ambii au reusit sa impuna in domni favorabili politicilor lor externe si nefavorabil Poartei Otomane.
- Tradarea este un factor uzual: Iancu care il ajuta pe Vlad Tepes sa ajunga pe tron dupa ce il detronase pe tatal sau, Vlad Dracul, si pusese in locul lui pe acelasi om pe care il va detrona pt a-l instala pe Vlad.
- Tot la capitolul tradare: de cateva ori am asistat la situatia in care domni ai tarilor romane recunosc fie suzeranitatea fi pretentile invadatorilor, doar ca mai apoi sa ii atace pe drum de intoarcere. Este cazul lui : Basarab 1, Stefan cel Mare si Vladislav Vlaicu.
- “Campania cea Lunga” este prima campanie pugnitiva la adresa otomanilor ce a durat mai multe de cateva luni.
- Am inteles mai bine de ce Iancu a fost recunoscut drept “ fortissimus athelta Christi” (sau atletul cel mai Puternic al lui Christos).
- Stefan a castigat 34 din 36 de batalii si a purtat un razboi de 13 ani cu Otomanii.
- Batalia de la Baia pare a fi o victorie a prius a lui Stefan.
- Batalia de la Vaslui a fost considerata de turci cel mai mare dezastru military ca urmare a pierderii 40 000 de soldati, dezastru nerivalizat pana la Asediul Vienei in 1683.
- Ultima batalie la care a participat, Codrii Cosminului a facut-o dintr-o sanie calaritul fiind imposibil.
- In urma bataliei de la Scheia, Stefan zace printre raniti si morti si este salvat de Aprodul Purice, caruia I se va conferi titlu de boier si va fonda familia Movila.
- Batalia de la Verbia in care a participat Alexandru Lapusneanu, a insemnat sfarsitul idei de “Oastea cea Mare”. Armata moldoveana a pierdut in fata unei forte numeric inferioara dar inarmata cu arme de foc, condusa de Iacob Heraclid Despotul ( aventurier grec ulterior devenit domn al Moldovei).
- Din cauza unei pretentii asupra Pocutiei (Bucovina), Petru Rares a “pierdut” Sabia lui Stefan cel Mare.
- Perioada proto-fanariota poate fi considerata ca a inceput in 1673 cu aducerea domnilor Dumitrascu Cantacuzino, Antonie Ruset si Gheorge Duca in ordine succesiva pe tronul Moldovei ;
- In urma bataliei de la Cehrin, Gheorghe Duca e numit hatman al Ucrainiei Otomane, unind cele doua provincii sub o singura administratie si reprezinta prima invecinatate intre Rusia si Tarile Romane din istorie.
- 1688 este de facto anul in care Transilvania iese de sub suzeranitate Otomana;
- 1683 la asediul Vienei in stil characteristic romanii schimba taberele de la Otomani la imperialisti
- Razboiul de independenta a costat 500 milioane de lei adica de 6 ori bugetul tarii in 1877. Au participat 6% din barbatii romani in razboi si au murit 8% din cei ce au participat.
Cateva detalii interesante din carte:
- Hadrianus a fost general in armata lui Traian si a participat la campania din Dacia din anul 105
- A existat un tarat Romano- Bulgar condus de fratii Theodor ( ulterior Petru) si Asan. Iar intr-o faza secundara de Ionita Asan care a luptat cu Imperiul bizantin.
- Batalia de la “Posada” a fost de fapt pe valea Cernei ( cel mai probabil). Posada insemnand loc de trecere peste un rau sau peste munti.
- Era o practica uzuala sa se atace regele in special daca o armata era in inferioritate numerica fata de alta. Vezi batalia de la Posada si romanii care incercau sa il omoare pe Carol Robert de Anjou ; sau batalia de la Sibiu unde un intreg detasament de spahii fusese organizat sa il omoare pe Iancu de Hunedoara
- Rovine – este cel mai probabil la comuna Tutulesti unde era o padure numita Rovina. Put cu numele de Putul lui Baiazid si datina locala spune de o mare batalie cu turcii castigate la cateva zile inainte de Sf. Paraschiva (14 Oct) unde batalia se preconizeaza ca a fost pe 10 Oct.
- Iancu de Hunedoara si mai apoi Stefan cel Mare au fost foarte implicati in jocurile politice din Tara Romaneasca ( cazul lui Stefan) si Tara Romaneasca si Moldova in cazul lui Iancu. Ambii au reusit sa impuna in domni favorabili politicilor lor externe si nefavorabil Poartei Otomane.
- Tradarea este un factor uzual: Iancu care il ajuta pe Vlad Tepes sa ajunga pe tron dupa ce il detronase pe tatal sau, Vlad Dracul, si pusese in locul lui pe acelasi om pe care il va detrona pt a-l instala pe Vlad.
- Tot la capitolul tradare: de cateva ori am asistat la situatia in care domni ai tarilor romane recunosc fie suzeranitatea fi pretentile invadatorilor, doar ca mai apoi sa ii atace pe drum de intoarcere. Este cazul lui : Basarab 1, Stefan cel Mare si Vladislav Vlaicu.
- “Campania cea Lunga” este prima campanie pugnitiva la adresa otomanilor ce a durat mai multe de cateva luni.
- Am inteles mai bine de ce Iancu a fost recunoscut drept “ fortissimus athelta Christi” (sau atletul cel mai Puternic al lui Christos).
- Stefan a castigat 34 din 36 de batalii si a purtat un razboi de 13 ani cu Otomanii.
- Batalia de la Baia pare a fi o victorie a prius a lui Stefan.
- Batalia de la Vaslui a fost considerata de turci cel mai mare dezastru military ca urmare a pierderii 40 000 de soldati, dezastru nerivalizat pana la Asediul Vienei in 1683.
- Ultima batalie la care a participat, Codrii Cosminului a facut-o dintr-o sanie calaritul fiind imposibil.
- In urma bataliei de la Scheia, Stefan zace printre raniti si morti si este salvat de Aprodul Purice, caruia I se va conferi titlu de boier si va fonda familia Movila.
- Batalia de la Verbia in care a participat Alexandru Lapusneanu, a insemnat sfarsitul idei de “Oastea cea Mare”. Armata moldoveana a pierdut in fata unei forte numeric inferioara dar inarmata cu arme de foc, condusa de Iacob Heraclid Despotul ( aventurier grec ulterior devenit domn al Moldovei).
- Din cauza unei pretentii asupra Pocutiei (Bucovina), Petru Rares a “pierdut” Sabia lui Stefan cel Mare.
- Perioada proto-fanariota poate fi considerata ca a inceput in 1673 cu aducerea domnilor Dumitrascu Cantacuzino, Antonie Ruset si Gheorge Duca in ordine succesiva pe tronul Moldovei ;
- In urma bataliei de la Cehrin, Gheorghe Duca e numit hatman al Ucrainiei Otomane, unind cele doua provincii sub o singura administratie si reprezinta prima invecinatate intre Rusia si Tarile Romane din istorie.
- 1688 este de facto anul in care Transilvania iese de sub suzeranitate Otomana;
- 1683 la asediul Vienei in stil characteristic romanii schimba taberele de la Otomani la imperialisti
- Razboiul de independenta a costat 500 milioane de lei adica de 6 ori bugetul tarii in 1877. Au participat 6% din barbatii romani in razboi si au murit 8% din cei ce au participat.
July 13, 2025
While reading it I realised I don't particularly enjoy this format. You read 3-4 pages about a certain battle and the next chapter might be 100 years in the future in a totally different setting.
Regarding the book, it is written by 4 different authors and you can notice that they have a different style, some put the battle in context and tackle it in a bigger picture, some write solely about the battle. In some cases the battles were not very well documented so it's more of a story about the campaign.
The choice of the actual battles in some cases is rather questionable.
Regarding the book, it is written by 4 different authors and you can notice that they have a different style, some put the battle in context and tackle it in a bigger picture, some write solely about the battle. In some cases the battles were not very well documented so it's more of a story about the campaign.
The choice of the actual battles in some cases is rather questionable.
November 23, 2023
Un inventar destul de bine realizat al celor mai importante acțiuni militare-n care au fost implicați românii și strămoșii lor, dacii. În ciuda unor erori de tipografie, lucrarea este, în general, bine realizată, cu menționarea cauzelor, consecințelor și principalelor aspecte tehnice ale bătăliilor prezentate.
Displaying 1 - 5 of 5 reviews