Jumătate din viața mea de acum

by Ileana Negrea

„Spune-mi pe nume/ Cu B de la blues/ Cu B de la boală”, scrie Ileana Negrea, amintind de poemele Sylviei Plath; explorând „condiția femeii”, a „fetei întrerupte”, „înghițitoarea de flăcări”, „Gonita,/ Cea care umblă pe la porțile nopții”, a cărei voce străbate poemele, dezvăluie ipostaze limită, de hărțuire sau stigmatizante, de condiționare sau căutare de sine, dar și „morminte etajate” și „straturi de femei” ale căror povești și voci au fost anihilate. Confruntând moștenirea familiei, „cămașa de forță a statului”, poemele Ilenei Negrea folosesc „limba./ Cum numai o femeie”, sunt crude, usturătoare, un remediu, asemenea urzicilor.
Medeea Iancu, scriitoare

Jumătate din viața mea de acum are rara calitate de a ne face să ne imaginăm un spațiu intim și sigur, un spațiu în care vindecarea flagelurilor e posibilă, în care poveștile sunt, în sfârșit, salvate și împărtășite, în care iubirea se modelează în câte feluri e nevoie – un spațiu unde nu ne vom mai trezi niciodată singure. În forme de expresie mixte, dezgolite, impudice, vocea Ilenei Negrea modulează povestea unor lupte esențiale, deopotrivă intime și politice. Fluiditatea acestei povești, adevărurile ei incandescente acaparează și apropie. Aici, abandonul, revolta, extazul și iubirea își împart teritoriul aceleiași deveniri. Aici, transformarea devine până la urmă posibilă. Aici, poezia e o coborâre abruptă între buruieni aspre, tămăduitoare. Aici, poezia dinamitează mereu câte o altă intrare în lume, pentru toate modurile, oricât de incongruente, în care ne-am putea asuma, din nou și din nou, așa o aventură.
Alina Purcaru

Genres: Poetry, Romanian Literature, Queer, 21st Century, LGBT, Feminism

114 pages, Paperback

Published February 25, 2021

Reviews

[Ruxandra (4fără15) · Rating 5 out of 5]

Compact

În cea mai călduroasă zi din vara asta care abia începe,
Vocea vânzătorului de peeepeni, peeepeni,
Auzită de la etajul patru al unui bloc de pe Calea Griviței,
La un oraș distanță de cartierul meu,
Traversează aerul ca unn cuțit de pâine,
Stânga-dreapta, cu zimți care nasc firimituri sonore.
Nu am pastilele la mine și peeepenii din urechi
Revarsă sâmburi albi când îmi mișc capul.
Ieri la terapie am vorbit despre cum ne potențăm noi emoțional
Și nu părea un lucru bun asta.
Am vorbit despre singurătate și hornăială,
Despre corpul meu care este tristețe,
Despre cele 16 kilograme noi pe care încă nu știu cum să le port,
Peeepeni, peeepeni, pe coapse și sâni,
De-acum feminin și cuminte,
Corpul ăsta nu mai luptă, plutește,
Se ascunde prin casele altora,
Carapacea lui verde, închisă,
Adăpostește fluidele nenecesare,
Nu mai plânge, nu mai face sex,
Nu se mai oferă felii trecătorilor.

[Nóra Ugron · Rating 5 out of 5]

Am cărat volumul după mine în București de nenumărate ori, a fost cu mine în Lituania într-un cort în pădure, a venit și în Elveția, apoi în hoteluri din Budapesta și Brusel, și tot nu am reușit să o citesc la capăt, că niciodată nu am avut timp pe drum în final. Azi am stat de dimineață cu poezia Ilenei și am citit cartea cap la coadă, că sa fie un zi de sărbătoare pentru premiul ce tocmai a câștigat. ❤️ Foarte bun volum, intim și onest, despre iubiri, familii, suferințe, revolte. ❤️

[Gabriela Pistol · Rating 5 out of 5]

Cea mai bună poezie româneasca contemporană pe care am citit-o, intensă și fără artificii, doar suflet și imaginație, așa cum trebuie sa fie poezia, de dragoste și de solidaritate, de prietenie și de singurătate, de tot ce contează.

[Ramona Boldizsar · Rating 5 out of 5]

Interviu la Perfect Contemporan: https://ramona.boldizsar.ro/ileana-ne...


Recenzia completă: https://citestema.ro/suntem-fiinte-co...

Mi-a plăcut enorm Jumătate din viața mea de acum de Ileana Negrea și simt că ce am scris despre ea pe citestema.ro la #kooperativapoetica nu e suficient, așa că mai revenim la cartea asta pe care deja știu că o voi reciti. Thanks for writing it, Ileana. ♥️

“Ileana Negrea găsește un mod util prin care să privească memoria, s-o recreeze și să îi ofere un sens: împărtășirea poveștilor nu are niciodată doar o direcție, ci se reflectă înspre înțelegere & conexiune (sau, cel puțin, în căutarea lor). Poemele din această carte mi-au vorbit despre greutatea confruntării cu o boală mintală, despre descoperirea & redescoperirea sinelui din ipostaze distincte (identitate de gen, sexualitate), despre relații amoroase și prietenie, dar și despre importanța poveștilor (a scrisului și a cititului) și a efectului terapeutic pe care-l pot avea împreună. În multe sensuri, cartea aceasta ar putea fi privită ca o izbândă: o cucerire a amintirilor, reinventarea scrisului & cititului (din escapism, să zicem, în formă artistică de exprimare a sinelui), un manifest pentru libertatea corpului și o luptă vădită (&necesară) împotriva stigmei asociate bolilor mentale și queerness-ului.”

[Edina (azi_citim) · Rating 5 out of 5]

impecabil

[…] Sunt oare mai seducătoare
Când știi cât am suferit?
Sau astea te înspăimântă?
Va funcționa „normalul”
Ca un talisman împotriva singurătății?
Voi mai simți că sunt vie și că pot atinge
Stelele & luna & încrustațiile abia perceptible ale irealului?
Voi mai putea să mă numesc luptătoare?
(La ce bun o luptătoare moartă?)
(Dacă mi se prescrie pacea, nu o să mă mai plâng.)
Atunci pastilează-mă până la cer,
Bunule doctor. […]

[Sandra Saade · Rating 5 out of 5]

Cel mai frumos volum de poezie citit în anul 2021 și probabil vreodată!

Dreptul la locuire

17 ani am trăit într-o geantă
În care tot indexăm precum o iluzionistă
Case garsoniere apartamente
Colege iubite pisici
Geanta mea diformă ca o amibă
(Balcoane acoperișuri străpungeau căptușeala)
Se lățea cu fiecare nouă adresă.

[…]

Locuirea este pentru mine o rană
Locuirea este pentru mine o frică
Locuirea numește siguranță
Adăpost
Refugiu
Certitudine

[…]

Locuirea e un spate de lingură
Pe care fața ta e alungită
Absurdă

[…]

Păream matură și adaptată
Până îmi pierdeam iar mințile
Slujba
Pe mine
Până cleștișorii de sus ai genții se desfăceau
Și aceasta mă înghițea toată
Mai bine în geantă ziceam
Decât pe stradă.

[Costin Stanciu · Rating 4 out of 5]

Locuirea este pentru mine o rană
Locuirea este pentru mine o frică
Locuirea nu este siguranță
Adăpost
Refugiu
Certitudine

Locuirea nu este.
Locuire nu este.
Nu poate fi.
E doar o traumă.
Acasă e o traumă.
E o lecție
A nepermanenței
Unde nimic nu îți aparține
Și nici tu
Nu aparții nicăieri.

Locuirea e jumătate de salariu
Nopțile în care faci socoteli
E abacul
Cu zece bile roșii galbene albastre:
C A P I T A L I S M

[Christian Savin · Rating 5 out of 5]

Setea asta de a distruge lumea
De a o reclădi
De a te alia
De a lupta pentru cei ca tine
Marginalii
Ce o să lași în urmă
Ce fel de lume
Nu cui

Îmi pare rău că am amânat lectura volumului ăsta atât de mult timp. Până acum aș fi ajuns la a doua sau chiar a 3a recitire. Nu cred să fi citit până acum raw emotions mai bine calculate ca-n versurile Ileanei Negrea. Poate urmează, dar momentan, Jumătate din viața mea de acum are un loc special.

[Mina H · Rating 4 out of 5]

Foarte bun debutul Ileanei N. O poezie care deranjează e una care își atinge scopul. Dacă atinge atunci e o poezie foarte bună. :)

[adelina gabriela · Rating 4 out of 5]

Nu veți mai simți plăcere așa cum trebuie
Unde așa cum trebuie
Înseamnă cu un bărbat
Unde nu ne înțelegeți nici măcar anatomia
Unde nu suntem crezute când avem endometrioză
Sau borderline
Unde diagnostice sunt ignorate
Dacă nu genizate
Unde isterică
Leagă uterul de psihic
Unde uterul și psihicul
Sunt argumentele voastre
Unde ați luat tot
Și nu ne mai rămâne
Nimic

[Andràș-Florin Răducanu · Rating 5 out of 5]

Abia am terminat lectura acestui volum, o scrisoare pentru sine, dar și pentru toate femeile care continuă să reziste. Poezia Ilenei Negrea m-a făcut să retrăiesc multe momente din viața mea. Modul în care scrie, care îmi amintește de estetica poeților nouăzeciști, reușește să surprindă acest tablou care nu cred că a mai fost măcar schițat în literatura noastră. Acesta este un volum care o să rămână în istoria literaturii române, indiferent ce o să spună cei care încearcă să îl descalifice.

[Diana Cristea · Rating 5 out of 5]

Mulțumesc celor care încă mă cheamă
Care înțeleg că neputința mea nu e un refuz

[Ramona Cantaragiu · Rating 5 out of 5]

I don't care, am citit vreo 30 de pagini şi am simțit că trebuie să intru să mă entuziasmez şi online că destul am făcut gălăgie prin casă până acum

[Filip Nicoleta · Rating 5 out of 5]

"[...]
Locuirea este pentru mine o rană
Locuirea este pentru mine o frică
Locuirea nu este siguranță
Adăpost
Refugiu
Certitudine

Locuirea nu este.
Locuirea nu este.
Nu poate fi.
E doar o traumă.
Acasă e o traumă.
[...]"

[Ioana Tămaș · Rating 5 out of 5]

cuvinte vii, de cunoscut din nou și din nou

[Ale Popa · Rating 5 out of 5]

Wow. Superb. Sincer. Vulnerabil. Și totuși atât de relatable. Este prima carte de poezie contemporană românească pe care o citesc și am devorat-o. Abia astept sa mai citesc volume de poezie de la aceasta autoare <3

[Ana Rotea · Rating 4 out of 5]

♥
„Atunci pastilează-mă până la cer,
Bunule doctor. Administrează-mi bun simț
Miligram cu miligram. Fii gardianul
Durerii mele. Dar să nu negăm
Că am fost fericită
Când nu aveam control. Când nu puteam dormi,
Când eram cea dintâi visătoare a lumii.”

[Denise · Rating 5 out of 5]

poezie contemporană pentru fiecare dintre contemporani.

[anda · Rating 4 out of 5]

"a supăra ordinea publică
se pedepsește prin diagnostic"

dar mai ales "celor care"

[Giuliana · Rating 5 out of 5]

(…)
Așa că am să sparg naibii oglinda
Ce nevoie să am de ea
Aflu zilnic
Dacă sunt prea grasă
Prea slabă
Dacă m-ar fute
Dacă m-ar bate

DACĂ M-AR OMORÎ

Nu e nicio exagerare
Desi Exagerare strigă toti
Exagerare strigă biserica
Exagerare politia
Exagerare intelectualii
Părinții de baieti
Si alti oameni de bine

Pe facebook
Si la coadă in hypermarket

Exagerate protestele
Exagerate mișcările anti
Rasiste fasciste homofobe
Si mai ales misogine

România e in stare de alertă
Femeile au fost mereu așa

Sa nu va masturbati
Nu veti mai simti placere asa cum trebuie
Unde așa cum trebuie
Înseamnă cu un bărbat
Unde nu ne intelegeti nici macar anatomia
Unde nu suntem crezute când avem endometrioza
Sau borderline
Unde diagnostice sunt ignorate
Dacă nu genizate
Unde isterică
Leagă uterul de psihic
Unde uterul si psihicul
Sunt argumentele voastre
Nu atributele noastre
Unde ati luat tot
Si nu ne mai rămâne
Nimic
Decât poeziile
Ignorate
Sau alterate de voi
Decât prezenta noastră decorativă
Decât furia neputința
Decât sa ne aruncăm in lacuri
In speranța ca ele nu ard

[Cristina Radu · Rating 5 out of 5]

[...]
Furia cu care vreau să o distrug
Pe lleana ta
lubitule
În ochii tăi vreau să pice
Ochii tăi ca niște mandale
Pe care le-a colorat altcineva
Înainte de mine
Cercuri albastre în care se înscriu
Flori cu petale cafeniu-aurii
Și apoi amorțeala
Și apoi regretul
Şi panica
Că am mai futut o relație
Orice numai să am control
Să dispar eu prima înainte
De abandon
Mereu abandonul
E un fel de sinucidere asta
Doar așa i-o pot lua înainte morții
Ah satisfacţia
Cu tine nu vreau să mă mai joc
De ar fi să se cutremure toate
Eu vreau să învăț echilibrul
Mă ţii de mână de la distanţă
Distanţa aia cu care nu pot să mă împac
Încă
Singurătatea omului iubit
[...]

[Odăger · Rating 5 out of 5]

Nu există destule ratinguri de 5 stele pe care le pot da volumului ăsta

[Georgiana Draica · Rating 5 out of 5]

Eu am terminat cartea acesta sau ea m-a terminat pe mine??

Ileana Negrea, ce-mi faci tu mieeee!!

N am știut până să o citesc cât de esențială este "Jumătatea mea de viață de acum" în biblioteca fiecaruia dintre noi, fie că îi place poezia sau nu.

Acest volum este o monografie a durerii și a acceptării de sine. Poeme precum "Lacurile care ard" ilustrează poziția femeii în societatea contemporană și multiplele moduri în care femeile au fost subjugate, este un poem necesar pentru o mai bună înțelegere a greutăților de a fi femeie/fată. Ileana ne-a transmis foarte direct viziunea ei despre lumea în care trăiește. Poemul final "Urzici" prezintă viața trăită de femeile care o preced în povestea ei. Acesta prezintă cele mai "grele" versuri: "La înmormântarea mamei/ A căzut o sticlă de vin pe sicriu/ Lumea a zis că a fost un semn/ A fost unul/ Dar nu ce credeau ei" care nu reflectă nimic mai mult decât strânsa relație din femeile unui neam.

[cătălin · Rating 5 out of 5]

[…]
Locuirea este pentru mine o rană
Locuirea este pentru mine o frică
Locuirea nu este siguranță
Adăpost
Refugiu
Certitudine

Locuirea nu este.
Locuire nu este.
Nu poate fi.
E doar o traumă.
Acasă e o traumă.
E o lecție
A nepermanenței
Unde nimic nu iti aparține
Și nici tu
Nu aparții nicăieri.

Locuirea e jumătate de salariu
Nopțile în care faci socoteli
E abacul
Cu zece bile roșii galbene albastre:
C A P I T A L I S M
Locuirea e un spate de lingură
Pe care fața ta e alungită
Absurdă

E senzația aia de după leșin
Că nu știi cine ești
Și ai miere nu mușchi și nu oase
Locuirea nu are vertebre
Proprietarii nu au coloană
Coloana centrală s-a spart
Peste tot în întreaga țară

Plouă

Plouă peste noi toate
În casele noastre
Care nu-s ale noastre
Ci ale băncii și ale dezvoltatorilor
În casele noastre
Care sunt niște rate
Niște chirii
Niște azi da maine - poate
[…]

[Oana Mocanu · Rating 5 out of 5]

partea foarte intunecată in a fi femeie. poeziile vorbesc din interior nu exterior, ca un imn universal femeiesc. toate poeziile sunt foarte actuale, reprezentand fix acesti ani in care traim. 2020-2022-2023/4(?). intr-un mod indepartat, imi aminteste foarte mult de ‘’my year of rest and relaxation” si de conditia femeii din ziua de azi, toate disociate de o lume prea brutala dar in care trebuie sa existam, chiar daca nu mai suntem.

[andreea ꩜ · Rating 5 out of 5]

vom planta în ciuda climei turbate
flori și sicrie
o să te aștept atât cât este nevoie
locul meu de veci
e în tine

[Lucia Lupea · Rating 5 out of 5]

Superb volumul. Versuri care dinamitează, care vorbesc despre emoții intense și dureroase și care pe urmă îți întind o mână de ajutor, te recompun la loc, dar parcă mai bine ca înainte.

[Andreea Călăraşu · Rating 4 out of 5]

Dark, moody and somehow easy, flowy and light.
Skillful writing.

[Georgiana · Rating 5 out of 5]

Fabulos volum.
M-a întors pe toate părțile, în special pentru că:

"(...) Ridic uşor rochia din voal apretat al poeziei
Şi îmi folosesc limba.

Cum numai o femeie."

[alex · Rating 5 out of 5]

mi a schimbat viața