Tiếng Chim Hót Trong Bụi Mận Gai

by Colleen McCullough

Tiểu thuyết Tiếng chim hót trong bụi mận gai xuất bản vào mùa xuân 1977 cùng một lúc ở New York, San Francisco, London, Sydney - Ít lâu sau đã được dịch ra bảy thứ tiếng, được bạn đọc nhiệt liệt hoan nghênh và giới phê bình đánh giá cao. Suốt mấy năm là tác phẩm ăn khách nhất ở phương Tây. Đây là tác phẩm đặc sắc, có giá trị trong văn học thế giới hiện đại.

Genres: Romance, Fiction, Classics, Romantic

Unknown Binding

First published January 1, 1977

About the author

Colleen Margaretta McCullough was an Australian author known for her novels, her most well-known being The Thorn Birds and Tim.

Raised by her mother in Wellington and then Sydney, McCullough began writing stories at age 5. She flourished at Catholic schools and earned a physiology degree from the University of New South Wales in 1963. Planning become a doctor, she found that she had a violent allergy to hospital soap and turned instead to neurophysiology – the study of the nervous system's functions. She found jobs first in London and then at Yale University in New Haven, Connecticut.

After her beloved younger brother Carl died in 1965 at age 25 while rescuing two drowning women in the waters off Crete, a shattered McCullough quit writing. She finally returned to her craft in 1974 with Tim, a critically acclaimed novel about the romance between a female executive and a younger, mentally disabled gardener. As always, the author proved her toughest critic: "Actually," she said, "it was an icky book, saccharine sweet."

A year later, while on a paltry $10,000 annual salary as a Yale researcher, McCullough – just "Col" to her friends – began work on the sprawling The Thorn Birds, about the lives and loves of three generations of an Australian family. Many of its details were drawn from her mother's family's experience as migrant workers, and one character, Dane, was based on brother Carl.

Though some reviews were scathing, millions of readers worldwide got caught up in her tales of doomed love and other natural calamities. The paperback rights sold for an astonishing $1.9 million.

In all, McCullough wrote 11 novels.

Source: http://www.people.com/article/colleen...

Reviews

[Andrei Bădică · Rating 5 out of 5]

"Nu mai aveau timp să gândească, să facă nimic, își trăgeau puștile după ei încă o sută de iarzi, și se rugau. Zgomot, lumină, praf, fum, teroare. Câmpurile de mine care nu se mai sfârșesc, două sau trei mile de fiecare parte și nu există drum de întoarcere."
" Puntea vaporului era înțesată de oameni care-și luau rămas bun, toți aveau în mâini fire subțiri de spirale, colorate. Cei mai mulți dintre cei care plecau aveau fețe tinere; plecau să vadă cum arată civilizația în celălalt capăt de lume. Vor trăi acolo, vor munci acolo, poate unii se vor întoarce peste doi ani, poate nu. Toți știau asta."

[Solodchi Andreea · Rating 5 out of 5]

#PasăreaSpin
#ColleenMcCullough

E drama unei iubiri interzise ce se întinde pe parcursul a 3 generații. E povestea fermecătoare, pe cât de emoționantă, pe atât de dramatică, plină de iubire și sacrificii, alegeri și consecințe implacabile. E despre marea dragoste dintre o femeie și-un preot, iubire ce oscilează spre misiunea întru Dumnezeu și chemarea inimii.

"Există o legendă despre o pasăre care cântă o singură dată în viaţă, mai dulce decât orice altă vietate de pe faţa pământului. Din momentul în care îşi părăseşte cuibul, caută un copac cu spini şi nu-şi găseşte odihna până nu-l află. Apoi, cântând printre ramurile sălbatice, ea se aruncă singură în spinul cel mai lung şi mai ascuţit. Şi, în extazul morţii, ea se înalţă deasupra propriei agonii, scoţând un tril mai dulce decât al privighetorii sau al ciocârliei. Un cântec al cărui preţ suprem este însăşi existenţa. Întreaga lume înmărmureşte ascultându-l şi Dumnezeu în paradisul său zâmbeşte. Pentru că ceea ce este mai bun în viaţa noastră se obţine numai cu preţul unei dureri existenţiale… Ori cel puţin aşa spune legenda”

[Narcisa Chiric · Rating 3 out of 5]

O dezamăgire totală al doilea volum. Parcă nu e scris de aceeași autoare. Finalul lasă mult de așteptat...

Pentru mine, cartea aceasta intră în categoria celor cu potențial uriaș dar parcurs eșuat.

[Mara Corduneanu · Rating 4 out of 5]

Iată o recenzie **fără spoilere** pentru *Pasărea spin – volumul 2* (*The Thorn Birds*) de **Colleen McCullough**, cu puncte forte și minusuri:

---

## Despre carte

Al doilea volum continuă saga familiei **Cleary** pe imensa fermă **Drogheda** din Australia, urmărind în special maturizarea lui **Meggie** și consecințele relației ei cu părintele **Ralph de Bricassart**. Povestea se întinde pe mai multe decenii, explorând conflicte de familie, sacrificii, ambiții și alegeri de viață ce schimbă destinele personajelor.

---

## Puncte forte

1. **Evoluția personajelor**
Meggie capătă mai multă profunzime și independență. Relația ei cu Ralph rămâne intensă și încărcată de tensiune, dar ea se maturizează și ia decizii care îi definesc viața.

2. **Dimensiune epică**
Romanul acoperă generații și schimbări sociale, oferind senzația de frescă de familie și de istorie australiană.

3. **Conflict moral și emoțional**
Legătura interzisă dintre Meggie și Ralph este redată cu dramatism și complexitate, punând întrebări despre iubire, datorie și sacrificiu.

4. **Descrieri puternice ale Australiei**
Cadrele rurale și peisajele dure, dar spectaculoase, dau romanului o atmosferă aparte, aproape cinematografică.

5. **Intensitate emoțională**
Relațiile dintre personaje sunt încărcate de pasiune, resentimente, ambiții și dorințe contradictorii, ceea ce menține interesul viu.

---

## Minusuri / Posibile dificultăți

1. **Ton melodramatic**
Relația Meggie–Ralph este descrisă adesea cu intensitate aproape „soap-opera”, ceea ce unora le poate părea prea exagerat.

2. **Ritm fluctuant**
Există pasaje foarte intense, urmate de secțiuni mai lente, axate pe viața de zi cu zi pe Drogheda, care pot părea redundante pentru cei care caută doar acțiune.

3. **Perspectivă tradițională asupra rolurilor de gen**
Femeile sunt adesea prinse între dragoste, maternitate și sacrificiu, în timp ce bărbații urmăresc ambiții sau cariere, ceea ce poate părea depășit pentru sensibilitatea cititorilor de azi.

4. **Dimensiunea tragică**
Nu e o lectură ușoară sau „consolatoare” — povestea este intensă și adesea dureroasă, ceea ce poate fi un minus pentru cei care caută o lectură mai relaxantă.

---

## Concluzie

*Pasărea spin – volumul 2* aprofundează povestea începută în primul volum, aducând mai multă intensitate, conflicte morale și dramă emoțională. Este ideal pentru cititorii care iubesc sagas de familie cu personaje complexe și povești de iubire imposibilă, dar poate părea prea melodramatic sau dureros pentru cei care preferă lecturi mai line și optimiste.

---

[Andreea Tănase · Rating 3 out of 5]

Un roman cu descrierii foarte frumoase, dar din unele privințe pe mine m- a făcut sa- i scad din numărul de stele.
Avea potențialii mai mare .
Unele scene au stricat toată frumusețea din punctul meu de vedere , unele personaje au fost scoase prea brutal .
La un moment dat e prea muta mandrie , orgoliu, religie ..... personaje cu mult prea multe calitatii nefavorabile ultimul paragraf face referire la tot romanul .
Ps. Cea ce m- a făcut totuși sa- i dau 3 stele și nu mai puțin a fost metafora din final ..... practic filozofia vieții . Uneori nu contează fericirea ta ci a persoanei pe care tu o consideri cea mai importantă.

[Simona B · Rating 5 out of 5]

Minunata!

[Danijela · Rating 4 out of 5]

~ Megi je ogledalo u koje sam prisiljen da gledam svoju smrtnost. ~

~ Mi sami stvaramo trn za sebe, i nikad ne zastanemo da razmislimo o ceni. Sve što znamo, to je trpeti bol i govoriti sebi da je stvar vredna žrtve. ~

~ Poželeo je da kaže nešto savršeno, da ni to nije potrebno. Jedno je bilo sigurno - ona je mogla podneti sve. Sve! Zato je sklopio oči i prepustio se, poslednji put, osećaju da mu je Megi oprostila. ~

[Soledad · Rating 4 out of 5]

„Pasărea spin” este o saga de familie ce s-a bucurat de o mare popularitate, figurând în diverse topuri ale celor mai palpitante povești de dragoste imposibile. Romanul publicat în anul 1977 a ajuns cea mai vândută carte australiană (peste 30 de milioane de exemplare fiind vândute în întreaga lume). Acțiunea romanului este concentrată asupra istoriei vieții membrilor familiei Cleary ce se desfășoară pe durata unei jumătăți de secol între anii 1915 și 1969. Povestea demarează cu ilustrarea modului de viață precar pe care aceștia îl duc pe tărâmurile Noii-Zeelande. Iar intriga se înfiripă în momentul în care aceștia își părăsesc căminul pentru a se stabili în Australia și a prelua ferma Drogheta, lăsată moștenire de o mătușă bogată pe nume Mary Carson. Firul roșu îl va constitui povestea iubirii interzise dintre tânăra Meggie Cleary și preotul Ralph de Bricassart, care este un apropiat al bătrânei mătuși. În pofida iubirii ce îi leagă, există o mulțime de impedimente care îi separă : diferența de vârstă (în jur de 19 ani), jurământul de castitate al preotului Ralph, dar mai mult decât toate ambițiile fără margini ale acestuia. Asemeni lui Faust, Ralph preferă să semneze pact cu diavolul (în persoana lui Mary Carson) ce-i va asigura ascendența în carieră, decât să renunțe la tot în numele dragostei. Cât despre Meggie, aceasta nu face decât să urmeze inconștient modelul mamei sale, și să se dedea voluntar unor ființe incapabile să-i ofere afecțiunea de care ea avea nevoie. Nici Ralph, căsătorit cu biserica, nici Luke care i-a devenit soț nu vor putea corespunde aspirațiilor sale. Până la urmă toți ceilalți bărbați de care Meggie a fost atașată în mod special (mă refer la frații Frank, Stuart, cât și la fiul său Dane) au părăsit-o, lăsând-o captiva unei dorințe ce nu va fi nicicând împlinită. Cu toate acestea ea își acceptă destinul asumându-și consecințele propriilor decizii. Pe final se poate întrezări o rază de speranță, acest cerc al destinelor frânte va fi rupt de către fiica sa, Justine, care va alege iubirea în pofida la orice.

Cât privește impresiile mele, pot spune că în primul rând nu mă așteptam ca povestea să fie atât de bine scrisă. Descrierile vieții la fermă, ale particularităților ținutului australian, cu tot specificul florei, faunei și climei acestuia, sunt de-a dreptul impresionante : „Pământul maroniu fremăta de viață. Sute de canguri țopăiau printre copaci, săreau peste garduri, încântând privirea cu mișcările lor grațioase; păsările Emu își făceau cuiburile în mijlocul câmpiei înverzite (...); termitele construiau turnuri asemănătoare unor zgârie-nori miniaturali; râuri de furnici uriașe, ale căror înțepături erau extrem de dureroase se scurgeau în pământ, prin găuri și mușuroaie.”

De apreciat ar fi și abilitatea autoarei de a construi portrete psihologice bine conturate, capabile să ilustreze diverse fațete ale naturii umane. Nu o să neg faptul că romanul emană pe alocuri un iz de telenovelă, ce împletește momente neverosimile, secrete păstrate cu zecile de ani, scene tragice în exces create doar cu scopul de a intensifica forțat dramatismul poveștii. Cu toate acestea, firul narativ a reușit să mă țină în mrejele sale pe durata întregii lecturi, iar unele idei mi s-au părut demne de a fi subiect de reflecție. Iată câteva dintre ele :

📖 „Războiul este îngrozitor. Eu vin dintr-o țară care a fost în război de o mie de ani, așa că știu ce spun. Și, oricum, mi se pare curios că englezii folosesc soldații neozeelandezi și australieni drept carne de tun; îi expediază în locuri periculoase, ca să-și protejeze prețioasele trupe.”

📖 „E un adevărat iad să trăiești. Mulțumesc lui Dumnezeu că eu nu am curajul decât să stau la marginea vieții.”

📖 „Numai dorința de a trăi ne menține în viață; nu e greu să ne oprim, dacă dorim cu adevărat acest lucru.”

📖 „- Își amintesc oare femeile? Ce este o fiică? Nu e decât o amintire a durerii, o versiune mai tânără a propriului eu, care va reedita propriile greșeli, va vărsa aceleași lacrimi.”

📖 „Mi-ai fost scoasă în cale ca să-mi arăți cât de falsă și inutilă este mândria unui preot ca mine; ca Lucifer, am aspirat la perfecțiunea care este numai a lui Dumnezeu; și tot ca Lucifer, am căzut.”

📖 „În ultimul timp, chiar și rugăciunile părea să și le facă mai greu, iar Dumnezeu i se părea foarte departe, la mii de ani-lumină, ca și cum s-ar fi retras pentru a lăsa oamenii să distrugă lumea pe care El o crease.”

📖 „Fiecare purtăm în noi ceva ce nu putem înăbuși, chiar de-ar fi să murim. Suntem ceea ce suntem, asta-i tot. Ca vechea legendă celtică despre pasărea cu spinul în piept, cântând atât de dulce ultimul său cântec. Pentru că trebuie să o facă. Așa îi este destinul. Știm dinainte că o să facem o greșeală, dar asta nu poate schimba rezultatul, nu-i așa? Fiecare își cântă cântecul, convins că este cea mai minunată melodie pe care a auzit-o vreodată omenirea. Noi singuri ne producem spinii și nu ne gândim nicio clipă cât ne va costa asta. Nu putem face altceva decât să suportăm durerea și să ne convingem că a meritat suferința.”

(Pasărea spin / Colleen McCullough; Ed. a 2-a - București: Orizonturi, 2012)

[Taisia Crudu · Rating 5 out of 5]

Another Old Good Novel...
Fiind un roman care are ca temă principală “𝐝𝐫𝐚𝐠𝐨𝐬𝐭𝐞𝐚 𝐢𝐦𝐩𝐨𝐬𝐢𝐛𝐢𝐥ă”, l-am tot amânat, având falsa impresie că ar fi prea siropos. Ei bine, nu este așa, nici urmă de sirop pe-aici. Este un roman captivant, o dramă care tratează mai multe teme actuale chiar și azi, cu toate că a fost publicat cu mai bine de patru decenii în urmă.
Deși opera aduce în prim plan soarta a trei generații ale familiei Cleary, totuși protagoniștii centrali rămân a fi: Meggie și Părintele Ralph de Bricassart. Ei vor trăi drama unei iubiri interzise care îi va urmări pe tot parcursul vieții lor.

𝐃𝐢𝐬𝐜𝐫𝐢𝐦𝐢𝐧𝐚𝐫𝐞𝐚 față de cei săraci și 𝐞𝐝𝐮𝐜𝐚ț𝐢𝐚 sunt primele subiecte tratate cu măiestrie. Observăm că diferența de clase și atunci era acută. Muncitorii nu aveau șanse reale de îmbogățire sau reușită.
✍️“Noi suntem muncitori, ceea ce-nseamnă că nu ne îmbogăţim şi nu ne luăm menajere. Fii mulţumit cu ceea ce eşti şi ceea ce ai.”

Am întrezărit aici și o asemănare cu operele românești (“Ion”, “Moromeții”), opere unde protagoniștii sunt țăranii și muncitorii, iar pământul este principala avuție. Dragostea față de 𝐩ă𝐦â𝐧𝐭 este și aici tratată cu patos.
✍️“... pentru că pământul nu are nevoie de vorbe şi grijă socială. Are nevoie exact de ceea ce ei îi dau, dragoste nerostită şi devotament total.”

Soarta 𝐟𝐞𝐦𝐞𝐢𝐥𝐨𝐫 din pătura de jos a societății este bine zugrăvită. Aflăm istoria de viața a unei femei nefericite, Fee, mama Maggie.
✍️“... lecţia ei fusese una dintre cele mai dure. Aproape douăzeci şi cinci de ani strivise emoţia şi o alungase din viaţa ei, era convinsă că perseverând, până la urmă va reuşi să o alunge definitiv.”

Și acea dramă pare să se transmită pe linia feminină a dinastiei.
✍️“ — Îşi amintesc oare femeile? Ce este o fiică? Nu e decât o amintire a durerii, o versiune mai tânără a propriului eu, care va face ceea ce ai făcut tu, va vărsa aceleaşi lacrimi. Nu, Părinte. Eu încerc să uit că am o fiică – dacă din întâmplare mă gândesc la ea, o fac ca şi cum ar fi băiat.”

Vedem pe parcurs cum evoluează relația 𝐦𝐚𝐦ă-𝐟𝐢𝐢𝐜ă, atât de tensionată la început.
✍️“— Credeam că o fiică nu era nici pe departe atât de importantă, ca fiu, dar am greşit. Îmi place de tine, Meggie, aşa cum nu mă pot bucura de fiii mei. O fiică este o egală. Fiii nu sunt. Ei sunt doar păpuşi lipsite de apărare, pe care le conducem aşa cum dorim noi.”

Alte pasaje care trebuie evidențiate:

❤️“Citirea însemna intrarea într-o lume atât de fascinantă, încât nu se mai sătura de ea...”
✅“Obişnuinţa şi frica sunt greu de depăşit, mai ales când coexistă de ani de zile...”
✍️“Ce este dragostea? Nimic altceva decât visuri de femeie!”
✍️“Dacă le e greu să renunțe la viața de burlac, de ce naiba se mai însoară?”
✍️“N-ai să vezi niciodată un bărbat, un copil sau o femeie ignoraţi de către noi, dar în oraş, sunt oameni care au grijă de animalele lor de casă, dar ignoră complet strigătul de ajutor al unei fiinţe umane.”

✮ 🎀 𝑅𝑒𝒸☯𝓂𝒶𝓃𝒹 𝒸𝓊 𝒾𝓃𝒾𝓂𝒶. 🎀 ✮
“Pasărea Spin”, Colleen McCullough

[Cristina Rabei]

Un roman ce atinge tema dragostei, religiei, a familiei, a războiului, a suferinţei şi a sacrificiului.
Indiscutabil, mi-a plăcut. Însă nu cred că aş mai reveni la el a 2-a oară, din cauza unor pasaje cam plictisitoare.
O remarcă (una dintre) pe care mi-am făcut-o în urma acestei lecturări :
1. Mi-am dat seama, încă o dată, că viaţa e atât de scurtă.. Prin câteva pagini trecute prin degetele mele s-au strecurat decenii.. istorii ale reprezentanţilor ai 3 generaţii diferite.. când de fapt ai putea rezuma în câteva enunţuri esenţialul vieţilor lor. Şi e vorba de vieţi întregi... şi totuşi cât de mici şi superflue sunt vieţile noastre în univers. De aceea aş compara viaţa cu o carte. Rezumând-o, se reduce la doar câteva enunţuri :d - cele mai importante şi semnificative evenimente care ne-au marcat viaţa; viaţă care întotdeauna are şi un sfârşit.
Însă prin asta şi sunt interesante cărţile, că le poţi simţi şi devora pagină cu pagină, arzând de nerăbdare să afli ce se va întâmpla mai departe şi să ajungi să citeşti întorsături ale sorţii pe care nici nu ţi le-ai fi putut imagina. La fel şi viaţa, prin asta e fermecătoare, că ne oferă prin fiecare zi trăită pagini albe pe care să le umplem cu evenimente şi trăiri frumoase, atât cât ne stă în putinţă, şi să ne bucuram de ele. Ori să facem faţă cu demnitate paginilor roase, rupte, hidoase şi sfâşiate, păstrând speranţa că pot fi cel puţin trecute peste.

[Felicia · Rating 5 out of 5]

“Fiecare purtăm în noi ceva, pe care nu-l putem renega, chiar de ar fi să murim. Suntem ce suntem, asta-i tot. Ca vechea legendă celtică, despre pasărea cu spinul în piept, cântând din inimă și pentru ultima oara. Pentru că trebuie să o facă, așa-i este destinul. Știm că greșim chiar înainte de a greși, dar autocunoașterea nu poate afecta sau schimba rezultatul. Fiecare își cântă cântecul, convins că este cel mai minunat cântec pe care l-a auzit vreodată omenirea. Înțelegi? Noi singuri ne creăm spinii și nu ne oprim să judecăm cât ne vor costa ei. Nu putem face altceva, decât să suferim durerea și să ne spunem că am meritat suferința.”

“Al lui Dumnezeu ești, la Dumnezeu te întorci! Țărână din țărână! Viața este numai pentru acei dintre noi care au eșuat. Dumnezeu cel lacom, îi adună el numai pe cei buni! Lasă lumea cu noi, restul, să putrezim împreună!”

“… cei vii așteptându-i tăcuți, cei morți stând la locurile lor, la fel de tăcuți, nemaiavând nimic de cerut de la pământ.”

“Ăsta este scopul bătrâneții, Meggie. Să ne dea timp înainte de a muri, să înțelegem de ce am făcut ceea ce am făcut.”

[Yonnela Montiel · Rating 5 out of 5]

Cartea asta e fabuloasă. Deocamdată am citit doar volumul 2, pentru că pe primul nu-l am în bibliotecă. Am citit volumul ăsta acum un an, şi cred că o să mai citesc şi anul ăsta din nou. Este foarte propabil s-o recitesc, căci o să mă apuc şi de volumul unu, pentru că l-am descărcat pe ebook reader şi n-ar strică dacă l-aş reciti şi 2-ul. O

carte care scoate în evidentă vieţiile a trei generaţii diferite. O carte clasică romantică, care reuşeşte să te captiveze şi să te relaxeze. Povestea de dragoste dintre Meggan şi preotul Ralph este unică. Am admirat toate personajele, dar cel mai mult i-am admirat pe Justine şi pe Dane. Justine dă dovadă de hotărâre şi ţărie de caracter. I-am admirat personajul lui Dane, pentru credinţă infinită în Dumnezeu pe care o avea, şi bănuiesc c-a moştenit-o de la tatăl său. Dramele din carte sunt înduioşătoare, iar aceasta este o lectură clasică pe care o recomand din inimă.

[arualosrc · Rating 5 out of 5]

tout simplement magnifique tout comme le 1er tome. L’autrice a fait un travail presque parfait, ne nous laissant jamais la possibilité de nous lasser de Drogheda et de ses descendants. Je regrette simplement par moments de très grands sauts dans le temps bien que ceux-ci soient assez logiques. Et aussi le fait que l’on a l’impression que certains personnages (surtout les frères de Meggie) arrêtent d’être « creusés » au bout d’un moment, même s’ils sont toujours en arrière plan du récit. Comme si on ne savait pas quoi en faire. Aussi, la mort d’un des personnages a été un peu trop simplement balayée, ce qui contribue au fait que la fin me laisse un peu sur ma faim. Mais je chipote un peu là !

[Luana Rizea · Rating 5 out of 5]

Mi-au plăcut enorm descrierile locurilor. Am văzut Noua Zeelandă, am văzut Australia, am trăit cu animalele la ferma din carte.
Războiul a fost iarăși bine descris, atât cât a permis o carte de genul, care urmărea altceva.
Finalul m-a dus puțin pe o pantă nu foarte agreată de mine. Mie îmi plac poveștile mai grele, nu dragostea siropoasă, dar per total o carte frumoasă.
Un zbucium, o luptă, dar și abandon și resemnare.

[Iulia Popescu · Rating 5 out of 5]

Partea a doua a acestui roman mi-a plăcut foarte mult.

[Anka · Rating 5 out of 5]

O poveste cu adevarat emotionanta. Este genul de carte pentru care iti pare rau ca se termina.

[Alina D. · Rating 5 out of 5]

if I could, I would have given more than 5 stars!❤️❤️❤️

[Như Mai · Rating 4 out of 5]

great 🥲

[Béatrice · Rating 5 out of 5]

Une vraie histoire, des personnages attachants (même s'ils ne sont pas tous sympathiques !), une belle écriture (la traduction est parfaite), je me suis régalée !

[Sigid · Rating 5 out of 5]

"Pasărea spin" am citit-o acum vreo 2-3 ani și a fost prima mea carte de dragoste, pot să spun că mi-a plăcut și că faptul că nu prea am ce comenta la ea o face să merite 5 stele.

[Aija Kesmina · Rating 3 out of 5]

Varbūt vainīga mana skepse un neticība (labi, nav jau arī jānotic) uz grāmatā aprakstītajiem notikumiem, savstarpējām attiecībām un mīlesstastu. Šis stāsts mani neaizrāva.