Coarne de bour

România Sub Asediu - RSA #12

by Florin Giurcă

Ținta: orașul Constanța

”Cu Coarne de bour, Florin Giurcă ridică ștacheta suspansului la un alt nivel. Pas cu pas, aproape pe nesimțite, cititorul alunecă într-o realitate stranie în care privește, cu inima cât un purice, dar mânat de o curiozitate irezistibilă, după fiecare colț de pagină.
În numai câteva paragrafe, suntem atrași în mrejele lipicioase ale unei povești magistral create de autor, o poveste înfricoșătoare care reușește să se insinueze până în străfundul minții cititorului.
Coarne de bour a reușit să îmi schimbe complet perspectiva unor chestiuni inocente. De acum, voi privi cu alți ochi Constanța, iar când mă voi duce la Cazinou, sigur nu mă voi putea abține să nu verific din priviri dacă ușa care duce la subsol ete bine zăvorâtă.
Oricum, după ce am citit această carte, am început să mă întreb cât se poate de serios dacă nu cumva Melc, melc, codobelc e un cântecel nepotrivit pentru copii…”
Boris Velimirovici – scriitor

254 pages, Paperback

Published January 1, 2021

Reviews

[Lucian Bogdan · Rating 2 out of 5]

Mi s-a părut ok.

După o vizită făcută în Israel, un stomatolog aduce de la Marea Moartă un trovant. Imediat după întoarcerea lui, Constanța devine teatrul unui scenariu horror: din zona Cazinoului încep să se răspândească în oraș melci de toate dimensiunile care atacă oamenii, mutilându-i oribil sau chiar omorându-i.

Idee drăguță, căreia autorul reușește uneori să-i adauge și tușe amuzante (de umor negru, evident). Deși acțiunea încearcă să urmărească mai multe fire narative, rămâne în zona unei lecturi ușurele, lipsite de complexitate reală, scrisă plăcut, dar fără mari pretenții. Am apreciat mica întorsătură de situație din final (demontând ce i se sugerare cititorului să creadă până atunci), dar, din nou, am regretat că autorul s-a mulțumit cu o miză mică, nu a încercat să tureze motoarele la maxim.

[Bogdan Mărginean · Rating 5 out of 5]

Ați urmărit vreodată filmul din 2007 intitulat "The mist", unde într-un orășel din SUA dau năvală niște insecte mutant care atacă populația ucigându-i ca pe niște adevărate prăzi? Ei, asta e și-n "Coarne de bour", un oraș de pe malul Mării Negre, scăldat în sângele prăzilor unor melci preistorici, cu simpla mențiune că singura "ceață" este bineînțelesul mister de care este capabil d-nul Florin Giurcă, un adevarat as al Science-fiction-ul românesc.
Cartea este o adevărată istorie a orașului Constanța, în care eu cred că pune la îndoială realitatea cititorului, defapt, limita dintre real și fantastic e ca o pânză de paianjen, slab individualizată, dar existând elemente care definesc clar diferența dintre real și imaginar.
M-am bucurat enorm când am aflat că acțiunea cărții se petrece într-un oraș nu doar care-l știu, ci un oraș pe care-l știam de copil ca fiind o limită dintre fantastic și real. Atmosfera mării este fenomenală, atât în carte, cât și în realitate. Defapt, in vizitele mele pentru acest oraș, încercam să identific lucrurile mai puțin vizibile, și căutam o cartea care să-mi dezvăluie o istorie a orașului, dar si partea aceea misterioasă-fantezistă care o aveam despre leagănul civilizației pontice.
Prin toate acestea, eu cred că această operă pune o bază solidă istoriei și culturii, dar și a fanteziei în rândul județului Constanța.
Trovantul adus de medicul dentist pe plaiurile românești, mă descrie și pe mine, ca un nesfârșit colecționar de minerale, pe care nu-l afectează trecutul rocilor sau toxicitatea lor, ci însăși frumusețea acestor elemente create de natură sau de Dumnezeu. Cat despre trovantul în sine, atunci când el a dat semne ca e viu, mi-a adus în minte când citisem despre "the blob", o materie subacvatică care își mărea volumul consumând oameni. Iar eu asta cred că a vrut sa demonstreze și autorul, faptul că Marea Neagră e calmul dinaintea furtunii, o vastă libertate scurmată de un imens mister ce se ascunde la tot pasul, sub apă.
Această operă mi-a devenit tare dragă și eu n-o recomand ca ea să fie citită, ci simțită, trăită; căci vremurile apărute în carte, ne descriau pandemia, cu măsurile de carantină, cu măști, informare pe de-o parte, pe de altă parte conspiraționiștii cu Soroș și Bill Gates, e o adevărată filă dintr-un ziar!
De aceea zic, limita dintre real și imaginar e una foarte slab vizibilă, dar merită retrăită! Cât despre Cazinou și faleza mării, eu aveam să zic o chestie iubitei mele din vara 2023, când ne plimbam noaptea pe malul Mării Negre: "mă simt ca pe Titanic, Cazinoul, Amfiteatrul unde e statuia lui Eminescu, cu catargul care ar fi Farul Genovez și cu administrația întregului vapor ca fiind clădirea Comandamentului Marinei Militare, toate îmbrăcate într-un aer regal, de sărbătoare..." și uitându-mă la marea aceea străvezie și calmă, apoi în zare si la zecile de lumini ale vapoarelor care-și așteptau tura pentru a intra în port, zic "parcă văd cä-n curând acest vas se va scufunda..."

[Bogdan Neagu · Rating 1 out of 5]

Inca un roman publicat la Pavcon in colectia Sci-Fi, care de fapt nu e SF. Coarne de bour e mai degraba o telenovela cu niste melci horror, aruncati in poveste mult prea tarziu si scosi din teren in doua fraze.
Nu recomand (decat daca sunteti din Constanta si va place sa cititi povesti care se petrec pe strazile orasului vostru).