Adăposturi: Antologie Queer

by Cenaclul X, Ileana Negrea, Nóra Ugron

Cenaclul X este un grup, nu o grupare. El funcționează pe principiile feminismului intersecțional și teoriilor queer, refuzând astfel competiția, toxicitatea și uniformizarea. Nu descurajăm, nu (ne) comparăm, nu criticăm inutil. Creștem împreună prin dialog, feedback blând și compasiune. Găsim aici, unx alături de altx, sentimentul de apartenență, de a fi văzutx, ascultatx, integratx, fără urmă de asimilare. Suntem diferitx în viziunile și abordările noastre, în felul în care scriem, în subiectele pe care le alegem. Avem totuși în comun diferitele forme ale opresiunii, invizibilizarea, trecutul colectiv Est-European, precum și un viitor la care lucrăm și pe care îl dorim queer, feminist, al comunităților reziliente și bazată pe grija reciprocă.

De ce Cenaclul X? Pentru că nu credem în binaritate, iar X este un substituent lingvistic-social și un simbol al rezistenței în fața oricărei categorisiri. Pentru că nu ne trebuie un nume. Pentru că multă vreme am fost numitx în fel și chip de către alții. Pentru că x marchează locul. Iar locul se transformă în adăpost.

Vrem să creăm prin textele noastre adăposturi pentru noi și cex asemenea nouă. Vrem să ocupăm spațiul ce ne-a fost refuzat. Vrem să creăm referințe, rezonanță, empatie și solidaritate. Un antrepozit de mărturii, experiențe și voci similare surorilor și fraților nostrx. Am fost lipsitx până acum de texte de la care ne-am putea revendica, de o istorie scrisă, de un loc în (neprietenoasa) Literatură. Adăposturile pe care le cioplim sunt deopotrivă ascunzișuri și amfiteatre. Spații sigure și scene. Refugii și platforme.

Sunt locurile (d)in care putem scrie.

Genres: Poetry, Queer, Romanian Literature

210 pages, Paperback

Published January 1, 2021

About the author

Cenaclul X este un grup auto-organizat în mod orizontal și non-ierarhic, autonom și anti-autoritar, care funcționează după principiile feminismului queer. Prin activitatea noastră încurajăm și susținem creația membrxlor pentru a construi împreună un spațiu sigur și fluid de învățare și explorare literară. Lucrăm constant la crearea acestui spațiu mai sigur pentru exprimarea literară și ne susținem reciproc în muncile noastre artistice, culturale, activiste.

Reviews

[Mălina Maria · Rating 5 out of 5]

Explorând
corpul tău
corpul meu
corpurile noastre în unison
Alinare în mângâiere Confort prin piele
Tandrețe,
o vrajă blândă.

***

Toate modurile în care poate

Am citit cuvântul
omidă
într-un poem
și am realizat că nu
l-am văzut scris niciodată. În ziua în care ți-am adus-o pe Țică,
nu-mi mai amintesc dacă ploua,
cred că da,
trebuia să fi fost o zi ploioasă
când m-am dus în Mega-ul apropiat și ne-am luat o salată
cu care a venit și Țică Sălățică,
cum am botezat-o împreună
după ce nu te-am lăsat s-o arunci. Cum ai fi putut, oricum?
Când am văzut burtica groasă verde între frunze, semi-ascunsă,
trebuia s-o „salvez”
20

orice ar însemna asta.
Mă gândeam că dacă nu o iau cu mine o s-o smulgă cineva mai puțin atent. Așa că ți-am răspuns:
cum adică s-o aruncăm?
Am adus-o s-o păstrăm,
un animăluț de companie,
pe vremuri încă nici nu cunoșteam cuvântul
omidă,
tu m-ai învățat și Țică
o midă mică,
pe care am pus-o pe niște frunze într-un bol
între cărțile de pe raft
și am urmărit-o toată ziua,
ce face Țică acolo, cum papă și cum cacă,
multe bobițe mici și verzi,
și așa ne-am culcat,
iubire în inimă,
corpurile noastre sub plăpumi, cu pisică în culcuș
și cu Țică pe raft,
ziua fericirii în gospodărie. Dimineața când m-am trezit după pisică dar înainte de tine, primul lucru era să mă uit
oare ce face Țică,
Țică Sălățică am chemat-o
...
21

dar ea nu mai era,
doar frunze și bobițe, multe.
Și am căutat-o peste tot,
am scos toate cărțile de pe raft, m-am uitat în cutii, pe mese,
sub rafturi, pe podea,
și nicăieri.
Am zis că poate într-o zi ne trezim cu o fluture pe tavan.
Mă gândesc mult la Țică
și la toate modurile în care poate să dispară o omidă de pe un raft.
Mă gândesc mult și la tine
și la toate modurile în care poate să dispară iubirea
într-o dimineață.
Tu nu ai lăsat nicio urmă când ai plecat. Doar coconul tău de plăpumi
aici, încă
așteaptă.

[Constantin · Rating 4 out of 5]

Problema principală pe care o întâlnesc la antologii este impresia de incoerență și deconectare între autorx/secvențe. Aici nu este cazul. Totul se simte de parcă face parte din același trunchi comun, toți autorx sub același acoperiș, în același adăpost, fiecare în felul său vulgar și intim.

[Vivi · Rating 5 out of 5]

Iubesc! Poezie de mulți autori queer, foarte mulți sub 18 ani. Probabil prima Antologie queer sau prima pe care am citit-o dar ma bucur tare mult ca exista.

[evae · Rating 4 out of 5]

***
Mă simt străină între patru pereți.
Simt că în orice secundă va ieși ceva din dulap și mă va chinui.
Probabil ăsta e motivul pentru care nu prea stau acasă.
Mă simt străină în propria țară, În propriul oraș, în propria casă, în propriul pat.
Simt că podeaua mă înghite, iar pereții țipă.
Poate că ăsta e motivul pentru care dorm chinuită sau nu dorm deloc.
Nu este vina casei, m-am mutat de atâtea ori încât îmi dau seama că nu e vina ei.