What do you think?
Rate this book
Fragil
„Cu aceste remarcabile proze de debut, Simona Goșu nu datorează nimic tradiției literare de la noi. Subiectele ei sînt pe cît de actuale, pe atît de inedite, subsumate temei vulnerabilității fără să facă vreo concesie așteptărilor sau sensibilității cititorilor: familii monoparentale depășite de situație, maternitate nedorită sau frici neînțelese, copii lăsați la cheremul instinctelor sau al hazardului... Dramatismul situațiilor fiind egalat doar de finețea cu care se desfășoară, căci sînt mult calm în așteptarea cruzimii și multă subtilitate în preajma răului. Cît despre limbaj, rareori cineva a reușit să «taie» atît de adînc, lăsînd urme atît de puțin vizibile. Uimire, plăcere și admirație – asta am simțit citind, recitind și povestind și altora aceste povestiri, printre cele mai bune scrise la noi în ultimii ani. Un debut memorabil, care – cred – va marca proza scurtă românească.” (Marius Chivu)
307 pages, Mass Market Paperback
First published November 1, 2020
17 people are currently reading
640 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 60 reviews
January 20, 2022
nu ţin minte să fi citit în lit ro o carte care să acorde atât de multă atenţie lumii lăuntrice a copiilor din familii (de cele mai multe ori) disfuncţionale.
May 3, 2021
(4.5*) Un debut absolut remarcabil, mă bucur să mai descopăr scriitoare de proză scurtă, acum că se virează masiv către roman (da, LB, la tine mă uit :P).
Musai de citit aceste povestiri.
Musai de citit aceste povestiri.
December 18, 2020
O carte superbă, despre copii anxioși, părinți absenți fizic sau emoțional (sau și una și alta), despre adulți fragmentați, care reacționează numai la aici și acum, sau care au rămas blocați în mecanismele învățate. Prozele sunt minunat scrise, cu personaje care vorbesc despre viața lor mai mult prin gesturi, și e atât de multă viață concentrată într-un singur gest.
Toate se desfășoară în plan real, iar eu mă întrebam de ce mă simt cum m-am simțit citind "IT", de Stephen King, și mi-am dat seama de ce: Simona Goșu explorează minunat anxietățile copilăriei (predominantă la ea fiind anxietatea de separare), dar nu e doar asta; e tehnica - ochiul care vede crunt personajele creează atmosfera asta tulburătoare.
Cititorul nu prea are acces la gândurile personajelor, dar exista acest ochi impersonal, acest boogeyman din întuneric, care vede personajele și le înregistrează fiecare mișcare, vede cele mai mărunte gesturi, cele care ascund intențiile personajelor. Dezgolește personajele în fața cititorului. E ca și cum personajele se plimbă prin fața ta cu cineva care le suflă în ceafă. Ele nu știu, dar tu da. De aici vin fiorii.
Iar după terminarea cărții, sunt personaje care rămân în mintea ta (de ex., parcă tot auzi "ompic, ompic"), unde ți se tot dezvăluie.
Un debut extraordinar de bun, un stil deja inconfundabil, o carte de citit și recitit, cu o tehnică de studiat. M-a lăsat fără aer de admirație.
Toate se desfășoară în plan real, iar eu mă întrebam de ce mă simt cum m-am simțit citind "IT", de Stephen King, și mi-am dat seama de ce: Simona Goșu explorează minunat anxietățile copilăriei (predominantă la ea fiind anxietatea de separare), dar nu e doar asta; e tehnica - ochiul care vede crunt personajele creează atmosfera asta tulburătoare.
Cititorul nu prea are acces la gândurile personajelor, dar exista acest ochi impersonal, acest boogeyman din întuneric, care vede personajele și le înregistrează fiecare mișcare, vede cele mai mărunte gesturi, cele care ascund intențiile personajelor. Dezgolește personajele în fața cititorului. E ca și cum personajele se plimbă prin fața ta cu cineva care le suflă în ceafă. Ele nu știu, dar tu da. De aici vin fiorii.
Iar după terminarea cărții, sunt personaje care rămân în mintea ta (de ex., parcă tot auzi "ompic, ompic"), unde ți se tot dezvăluie.
Un debut extraordinar de bun, un stil deja inconfundabil, o carte de citit și recitit, cu o tehnică de studiat. M-a lăsat fără aer de admirație.
June 10, 2022
Simona aduna multe nuante ale fragilitatii umane cu precădere feminine, pe care ni le explica de cele mai multe ori prin intermediul personajelor copil, care nu nareaza, dar observa. Sunt cateva proze care te lovesc in stomac pe finalul lor, pentru că micii oameni sunt mutilati afectiv tocmai de catre cei care ar trebui sa le fie alaturi. Recunosc m-au sensibilizat foarte tare.
Per ansamblu, mi-a părut o carte corect si coerent scrisă, cu atentie la ordinea si accentuarea cuvintelor, la perspective si la constructia personajelor, dar pe care există riscul să o uiți in cel mai scurt timp.
Astept cu interes urmatoarele carti semnate de ea. Chiar daca nu mi-a parut de 5 stele, merita super felicitări pentru acest debut.
Per ansamblu, mi-a părut o carte corect si coerent scrisă, cu atentie la ordinea si accentuarea cuvintelor, la perspective si la constructia personajelor, dar pe care există riscul să o uiți in cel mai scurt timp.
Astept cu interes urmatoarele carti semnate de ea. Chiar daca nu mi-a parut de 5 stele, merita super felicitări pentru acest debut.
January 30, 2021
Pfoai, ce mult mi-a plăcut cum scrie Simona Goșu! Am trecut prin toate stările citind povestirile ei (uimire, furie, bucurie, spaimă) și mi se pare mare lucru. Mai vreau!
June 9, 2022
Fragil. Mulți dintre eroii Simonei Goșu sunt persoane fragile și care poartă în ele suferințe, nefericiri, nemulțumiri. Mulți sunt copii sau mame, din familii disfuncționale, oameni obișnuiți din lumea noastră obișnuită, pe care autoarea i-a surprins în situații normale de viață, încercând să ne ofere câteva crâmpeie din sensibilitatea acestora, din sentimentele lor, din felul în care oameni comuni reacționează în situații diferite. Multe dintre texte au finalul deschis, unele ne poartă gândurile spre lucruri îngrozitoare, în vreme ce altele ne conduc spre speranță sau optimism.
Un volum de debut foarte sensibil, plin de cordialitate și care pune o mulțime de întrebări, cu câteva texte foarte-foarte puternice.
Un volum de debut foarte sensibil, plin de cordialitate și care pune o mulțime de întrebări, cu câteva texte foarte-foarte puternice.
February 23, 2021
Sunt excelente poveștile acestea imaginate de Simona Goșu și strânse, iată, în volumul ei de debut apărut la editura Polirom în colecția Ego. Proză.
M-am îndrăgostit de o povestire de-a ei apărută într-un număr din revista Iocan, despre care am și scris la un moment dat pe blog, așa că „Fragil” a devenit must-read pentru mine încă de când am văzut-o la „În curs de apariție” pe site-ul editurii.
Iar pe final de an i-a venit rândul, câte 2-3 povestiri pe seară. Povestiri despre maternitate, despre copii și cu copii, despre cum se comportă copiii, despre cum reacționează părinții acestora, despre situații pe care orice părinte le-a întâmpinat la un moment dat și care i-au pus răbdarea la încercare sau, după caz, l-au marcat.
Cred că va trebui s-o recitesc dacă voi vrea să scriu despre ea pe undeva, însă până atunci o recomand călduros oricărui iubitor de literatură bună!
M-am îndrăgostit de o povestire de-a ei apărută într-un număr din revista Iocan, despre care am și scris la un moment dat pe blog, așa că „Fragil” a devenit must-read pentru mine încă de când am văzut-o la „În curs de apariție” pe site-ul editurii.
Iar pe final de an i-a venit rândul, câte 2-3 povestiri pe seară. Povestiri despre maternitate, despre copii și cu copii, despre cum se comportă copiii, despre cum reacționează părinții acestora, despre situații pe care orice părinte le-a întâmpinat la un moment dat și care i-au pus răbdarea la încercare sau, după caz, l-au marcat.
Cred că va trebui s-o recitesc dacă voi vrea să scriu despre ea pe undeva, însă până atunci o recomand călduros oricărui iubitor de literatură bună!
June 20, 2021
Am tot văzut recomandată cartea de debut a Simonei Goșu și am citit-o într-o zi cap-coadă.
Nu a fost neapărat stilul meu, însă mă bucur că am cumpărat-o și că am citit-o pentru toate anxietățile și toate viețile mărunțite în prozele ei scurte. O autoare pe care am s-o mai urmăresc, căci are ceva ce totuși m-a ținut acolo până la sfârșit.
Nu a fost neapărat stilul meu, însă mă bucur că am cumpărat-o și că am citit-o pentru toate anxietățile și toate viețile mărunțite în prozele ei scurte. O autoare pe care am s-o mai urmăresc, căci are ceva ce totuși m-a ținut acolo până la sfârșit.
October 31, 2021
Odată la ceva vreme iese un volum de debut extrem de bun de zici că autorul/autoarea a lucrat toată viața la el. Acesta este unul dintre ele. Povestirile din "Fragil" sunt construite aprope exclusiv în jurul copiilor sau copilăriei, dar și a adulților din jurul lor.
November 14, 2022
„Fragil” este un volum de proză scurtă. În același timp, este un debut. Rețineți aceste două aspecte când vă spun că nu am putut să pun cartea jos; paginile au zburat parcă de la sine și eu m-am cufundat cu totul în lectură, ceva ce rar îmi iese atunci când citesc povestiri.
Are o coerență surprinzătoare volumul acesta al Simonei Goșu, atât de oportun intitulat. Fragilitatea este tema recurentă în toate cele douăzeci de povestiri. Deși personajele sunt diferite, locațiile sunt diferite, varietatea temelor este mare, toate se învârt în jurul aceleiași teme: vulnerabilitatea în diversele ei forme - a copiilor, mai ales, dar și a mamelor singure, a taților nevoiți să plece de acasă, a femeilor care nu au putut avea copii. Simona Goșu intră în viața acestor oameni și „fură” momente din prezentul lor, neintruziv, delicat, și le pune pe hârtie prin ochii celor mai vulnerabili dintre ei.
De cele mai multe ori avem familii disfuncționale, monoparentale, cu tați absenți în mod voit sau alungați, dar și persoane singure sau cupluri aparent fericite. Problemele abordate pot părea de un cotidian banal, dar perspectiva la nivel micro, cu focus pe lumea interioară a personajului pus sub reflector, este cea care m-a făcut să îndrăgesc această carte și să nu mă mai pot desprinde de ea. Simona Goșu pune foarte mult accent pe trăirile copiilor, pe modul în care aceștia percep lumea în care trăiesc și cum reacționează la ea, pe frica lor de a-și dezamăgi părinții, încercând, în același timp, să-i înțeleagă și să se înțeleagă pe ei înșiși în timp ce lucrurile par să se destrame în jurul lor.
Nu toate povestirile mi-au plăcut la fel de mult, dar unele m-au lovit direct („Lumină” îmi vine acum în minte, despre o bunică rămasă „a nimului”, dar și cele unde avem bullying, „Îndoieli” - cu doamna Garis, cea care nu a putut avea copii, „Negresa” - care mi-a adus aminte de o colegă de școală, și altele). Fiecare copil mi-a trecut prin suflet, fiecare povestire m-a atins, într-un fel sau altul.
Mi-a plăcut scriitura Simonei Goșu, atentă, curată, delicată, dar și tăioasă. Mi-a plăcut coerența volumului, mi-a plăcut abordarea. O autoare pe care o voi urmări îndeaproape.
Are o coerență surprinzătoare volumul acesta al Simonei Goșu, atât de oportun intitulat. Fragilitatea este tema recurentă în toate cele douăzeci de povestiri. Deși personajele sunt diferite, locațiile sunt diferite, varietatea temelor este mare, toate se învârt în jurul aceleiași teme: vulnerabilitatea în diversele ei forme - a copiilor, mai ales, dar și a mamelor singure, a taților nevoiți să plece de acasă, a femeilor care nu au putut avea copii. Simona Goșu intră în viața acestor oameni și „fură” momente din prezentul lor, neintruziv, delicat, și le pune pe hârtie prin ochii celor mai vulnerabili dintre ei.
De cele mai multe ori avem familii disfuncționale, monoparentale, cu tați absenți în mod voit sau alungați, dar și persoane singure sau cupluri aparent fericite. Problemele abordate pot părea de un cotidian banal, dar perspectiva la nivel micro, cu focus pe lumea interioară a personajului pus sub reflector, este cea care m-a făcut să îndrăgesc această carte și să nu mă mai pot desprinde de ea. Simona Goșu pune foarte mult accent pe trăirile copiilor, pe modul în care aceștia percep lumea în care trăiesc și cum reacționează la ea, pe frica lor de a-și dezamăgi părinții, încercând, în același timp, să-i înțeleagă și să se înțeleagă pe ei înșiși în timp ce lucrurile par să se destrame în jurul lor.
Nu toate povestirile mi-au plăcut la fel de mult, dar unele m-au lovit direct („Lumină” îmi vine acum în minte, despre o bunică rămasă „a nimului”, dar și cele unde avem bullying, „Îndoieli” - cu doamna Garis, cea care nu a putut avea copii, „Negresa” - care mi-a adus aminte de o colegă de școală, și altele). Fiecare copil mi-a trecut prin suflet, fiecare povestire m-a atins, într-un fel sau altul.
Mi-a plăcut scriitura Simonei Goșu, atentă, curată, delicată, dar și tăioasă. Mi-a plăcut coerența volumului, mi-a plăcut abordarea. O autoare pe care o voi urmări îndeaproape.
May 6, 2021
Aici recenzia completă: https://ramona.boldizsar.ro/fragil-si...
Am vrut să citesc cartea asta de când a apărut. Până să ajung eu la ea, deja îmi fusese recomandată stânga-dreapta, toată lumea părea să o fi citit și cam iubit. Eram curioasă. Aveam așteptări. Speram să-mi placă. Toate expectativele au fost luminoase. E un debut excelent și o carte de povestiri pe care o recomand cu ochii închiși.
Am vrut să citesc cartea asta de când a apărut. Până să ajung eu la ea, deja îmi fusese recomandată stânga-dreapta, toată lumea părea să o fi citit și cam iubit. Eram curioasă. Aveam așteptări. Speram să-mi placă. Toate expectativele au fost luminoase. E un debut excelent și o carte de povestiri pe care o recomand cu ochii închiși.
October 11, 2023
O carte plină de emoții prezentată în diverse mici povestiri care descriu viața fragilă a copiilor.
Un titlu foarte potrivit care redă radiografia fragilității cu o scriere fină a dramatismului situațiilor. Am admirat relatarea acestor subiecte atât de actuale, precum și atenția acordată trăirilor sufletești ale copiilor.
Un debut memorabil al autoarei care a redat realitatea care ne înconjoară. Cu toate acestea unele povestiri se terminau brusc, deci există potențial pentru mai mult.
Un titlu foarte potrivit care redă radiografia fragilității cu o scriere fină a dramatismului situațiilor. Am admirat relatarea acestor subiecte atât de actuale, precum și atenția acordată trăirilor sufletești ale copiilor.
Un debut memorabil al autoarei care a redat realitatea care ne înconjoară. Cu toate acestea unele povestiri se terminau brusc, deci există potențial pentru mai mult.
December 28, 2020
Un chirurg literar care disecă fin subiecte sensibile precum: sarcini nedorite, frici existențiale, copii lăsați de capul lor și adulți depășiți de situații.
December 28, 2024
De anul asta pot, oficial, sa spun ca citesc si proza scurta de tipul adunarilor de povesti. Nu le vedeam sensul, nu mi se pareau mai mult decat poveștile prietenilor, căci uneori realitatea e mai poveste decat fictiunea. Dar dupa Rodica Ojog Brasoveanu si poveștile ei scurte, dupa Ian McEwan si alte mici serii adunate de povesti, pot spune ca am devenit fan.
Fragil m-a surprins. E acolo, la limita intre realitate si brutalism, ca o cladire din Bucuresti. Nu atiu daca a vrut sa usture poveștile ei, dar unele o fac. Personajele principale fac in aceste povesti ceva necaracteristic: privesc copii în chiloti, lasă copiii nesupravegheati, fac bullying, înșală, mint. Sunt prinși in cel mai negru moment al lor, sau cel mai vulnerabil, de un ochi care judeca uneori si doar observă in alte clipe. Bărbații aici primesc un tratament neprietenos, sunt fie lași, fie mincinoși, slabi, dependenți sau prinși. Femeile sunt singure, complexate sau bătătorite bine de viață. Si doar copii si multele povesti ca spuse din mintea unui copil sunt devastatoare. Pentru ca in ei si in ceea ce văd creste samanta care devine in timp un matur ca ceilalti din povesti. Am adorat prima poveste, steteaza perfect tonul celorlate si per total mi-au amintit de acelasi sentiment pe care mi l-a dat povestea Party la Castel a lui Rodica Ojob Brasoveanu, din Si grasa și proasta.
Fragil m-a surprins. E acolo, la limita intre realitate si brutalism, ca o cladire din Bucuresti. Nu atiu daca a vrut sa usture poveștile ei, dar unele o fac. Personajele principale fac in aceste povesti ceva necaracteristic: privesc copii în chiloti, lasă copiii nesupravegheati, fac bullying, înșală, mint. Sunt prinși in cel mai negru moment al lor, sau cel mai vulnerabil, de un ochi care judeca uneori si doar observă in alte clipe. Bărbații aici primesc un tratament neprietenos, sunt fie lași, fie mincinoși, slabi, dependenți sau prinși. Femeile sunt singure, complexate sau bătătorite bine de viață. Si doar copii si multele povesti ca spuse din mintea unui copil sunt devastatoare. Pentru ca in ei si in ceea ce văd creste samanta care devine in timp un matur ca ceilalti din povesti. Am adorat prima poveste, steteaza perfect tonul celorlate si per total mi-au amintit de acelasi sentiment pe care mi l-a dat povestea Party la Castel a lui Rodica Ojob Brasoveanu, din Si grasa și proasta.
December 26, 2020
Douazeci de povestiri frumoase, al caror ritm iti alearga mintea, surprinzandu-te din loc in loc atat de tare incat te opresti din alergat sa iti tragi sufletul (si mintea:)) caci ambele sunt coplesite de o invalmaseala de trairi si emotii rasarite dintr-un cuvant sau un gest. Si apoi, alergi din nou ....ca mai vrei.
September 12, 2021
Aveau dreptate ăștia care ziceau că e ceva altceva
December 28, 2022
3,5* foarte bune proze de debut. aș fi vrut să mă distrez puțin mai mult citind-o
September 20, 2021
Mi-a plăcut, dar nu m-a dat pe spate (cum mă așteptam din cauza hype-ului).
Scriitura nu e așa de excelentă, ieșită din comun. Sunt curioasă să văd ce o să mai scrie, cum evoluează. Altfel, în povestirile din Fragil am simțit ezitări, stângăcii. Parcă sunt scrise prea mult cu gândul la regulile americănești de scriere - fraze scurte, timp prezent etc. E un ritm pe care l-am simțit artificial, construit, așa că nu l-am crezut. Mi-ar fi plăcut să simt un fel de independență, siguranță. Poate nici n-ai cum la debut.
Dincolo de asta, am apreciat subiectele și copiii personaje principale. Am putea să ne folosim de povestirile astea ca punct de pornire pentru a ne înțelege copilăriile și lumea toxică în care am fost crescuți, de unde ni se trag multe „bube” emoționale de-acum.
Uneori a fost prea multă anxietate pentru mine. Sunt foarte empatică, am simțit toate durerile copiilor ăstora. Așa că am citit doar câte o povestire, cel mult două, o dată; mai mult n-am putut duce, că durea. De-aia nu mi-a plăcut cum m-a făcut să mă simt volumul ăsta, dar nu-l consider minus, ci un talent al scriitoarei.
Scriitura nu e așa de excelentă, ieșită din comun. Sunt curioasă să văd ce o să mai scrie, cum evoluează. Altfel, în povestirile din Fragil am simțit ezitări, stângăcii. Parcă sunt scrise prea mult cu gândul la regulile americănești de scriere - fraze scurte, timp prezent etc. E un ritm pe care l-am simțit artificial, construit, așa că nu l-am crezut. Mi-ar fi plăcut să simt un fel de independență, siguranță. Poate nici n-ai cum la debut.
Dincolo de asta, am apreciat subiectele și copiii personaje principale. Am putea să ne folosim de povestirile astea ca punct de pornire pentru a ne înțelege copilăriile și lumea toxică în care am fost crescuți, de unde ni se trag multe „bube” emoționale de-acum.
Uneori a fost prea multă anxietate pentru mine. Sunt foarte empatică, am simțit toate durerile copiilor ăstora. Așa că am citit doar câte o povestire, cel mult două, o dată; mai mult n-am putut duce, că durea. De-aia nu mi-a plăcut cum m-a făcut să mă simt volumul ăsta, dar nu-l consider minus, ci un talent al scriitoarei.
January 15, 2021
Great reading of short stories. Sometimes you need time to digest the story, before going to read the next one as the message is so powerful and emotional and even more when the children are present.
Some places, some stories you might recognise from the current reality and the way they are written are very cinematographic, you can imagine yourself there.
Some places, some stories you might recognise from the current reality and the way they are written are very cinematographic, you can imagine yourself there.
December 20, 2020
Cartea conține 20 de feluri (proze scurte) în care fragilitatea umană este expusă, asumată, analizată, resimțită, claustrofobică și noduroasă.
Prima proză este și cea care m-a convins să merg mai departe, o povestire scurtă despre copii și suferințele lor mici care nu fac decât să crească împreună cu trupul lor. Mi-a plăcut elementul neașteptat, ca și în viață, al morții și impactul asurzitor pe care îl are asupra personajului.
În cea de-a doua proză, simțim din plin durerea nemărginită a unui copil abandonat, un context deloc singular în lume. Autoarea are un talent enorm de a scrie emoții general valabile, e un stil care îmi place foarte mult, aduce puțin a scriitură clasică dar sub auspiciile tehnicilor moderne actuale.
A treia proză dezvăluie sensibilitatea mirosurilor și cum acestea ne întorc în trecut, ne face să regăsim acel suflet predestinat. La pragul dintre moarte și viață, destinul înflorește sub patima iubirii.
Alte sentimente fragile expuse și resimțite prin intermediul copiilor sunt
- micimea și cât de importantă poate ajunge în viața noastră pentru a ne modela ca ființă umană,
- puterea de a trece peste superstiții - mi-a plăcut mult o poveste despre cucuveaua prevestitoare care cântă,
- indiferența adulților care și-au pierdut inocența copilăriei în drum spre maturitate,
- impunerea unui copil asupra femeii care doar așa își poate întregi familia,
- frica de moarte și căutarea luminii pe ultimul drum,
- identitatea sexuală,
- nebunia dorinței de a fi atins,
- consecințele devastatoare ale minciunilor,
- exaltarea și adrenalina, cum o doză de frică poate fi bună pentru spirit,
- îndoiala din deciziile noastre
- alăptarea și alte probleme cu care se confruntă o femeie după naștere
Deja sunt foarte curioasă să citesc un viitor roman al autoarei, mi-a plăcut foarte mult stilul ei intim, de proporții echilibrate.
Prima proză este și cea care m-a convins să merg mai departe, o povestire scurtă despre copii și suferințele lor mici care nu fac decât să crească împreună cu trupul lor. Mi-a plăcut elementul neașteptat, ca și în viață, al morții și impactul asurzitor pe care îl are asupra personajului.
În cea de-a doua proză, simțim din plin durerea nemărginită a unui copil abandonat, un context deloc singular în lume. Autoarea are un talent enorm de a scrie emoții general valabile, e un stil care îmi place foarte mult, aduce puțin a scriitură clasică dar sub auspiciile tehnicilor moderne actuale.
A treia proză dezvăluie sensibilitatea mirosurilor și cum acestea ne întorc în trecut, ne face să regăsim acel suflet predestinat. La pragul dintre moarte și viață, destinul înflorește sub patima iubirii.
Alte sentimente fragile expuse și resimțite prin intermediul copiilor sunt
- micimea și cât de importantă poate ajunge în viața noastră pentru a ne modela ca ființă umană,
- puterea de a trece peste superstiții - mi-a plăcut mult o poveste despre cucuveaua prevestitoare care cântă,
- indiferența adulților care și-au pierdut inocența copilăriei în drum spre maturitate,
- impunerea unui copil asupra femeii care doar așa își poate întregi familia,
- frica de moarte și căutarea luminii pe ultimul drum,
- identitatea sexuală,
- nebunia dorinței de a fi atins,
- consecințele devastatoare ale minciunilor,
- exaltarea și adrenalina, cum o doză de frică poate fi bună pentru spirit,
- îndoiala din deciziile noastre
- alăptarea și alte probleme cu care se confruntă o femeie după naștere
Deja sunt foarte curioasă să citesc un viitor roman al autoarei, mi-a plăcut foarte mult stilul ei intim, de proporții echilibrate.
May 21, 2022
Uf. E o carte despre care cu greu pot spune “mi-a plăcut”, pentru că fiecare povestire aproape că m-a secătuit. Chiar și cele care se termină “cu bine” m-au trecut printr-o serie de anxietăți. Și efectiv de multe ori simțeam nevoia să mă opresc din citit pentru că era pur și simplu prea mult de gestionat.
Mi s-a părut bine scrisă, mi s-au părut bine surprinse situațiile, este o colecție coerentă și justifică foarte bine titlul “Fragil”. Dar este și o carte dureroasă. Și nu de puține ori mi-a arătat cât de fragili suntem și noi și câte râni mai avem de vindecat.
Au fost povestiri care m-au enervat. Dar m-au enervat pentru că mi-au denotat propria neputință.
Am citit cartea pe parcursul a două luni. Sunt multe povestiri. Și totuși, multe mi-au rămas în minte.
Un debut spectaculos și o carte care merită explorată.
Mi s-a părut bine scrisă, mi s-au părut bine surprinse situațiile, este o colecție coerentă și justifică foarte bine titlul “Fragil”. Dar este și o carte dureroasă. Și nu de puține ori mi-a arătat cât de fragili suntem și noi și câte râni mai avem de vindecat.
Au fost povestiri care m-au enervat. Dar m-au enervat pentru că mi-au denotat propria neputință.
Am citit cartea pe parcursul a două luni. Sunt multe povestiri. Și totuși, multe mi-au rămas în minte.
Un debut spectaculos și o carte care merită explorată.
May 22, 2021
I-am dat doar 4* nu pentru ca nu mi-a placut, cu pentru ca povestirile scurte are not my thing. Mi se pare ca incep la mijloc si se termina in pic mai incolo. Dar altfel, mi-a placut cu scrie Simona. Stie ce scrie si o scrie bine. Stie sa surprinda trairi si sentimente, mici gesturi care fac o diferenta mare. Este un debut mai mult decat promitator si astept cu nerabdare sa citesc un roman scris de ea!
May 19, 2023
Simona Gosu reușește sa creeze o atmosfera enigmatica, peste care suprapune personaje autentice și complexe, pe care cititorul le descoperă cu ajutorul percepției nealterate a copiilor. As compara scriitura ei cu o presimțire.
June 20, 2022
O colecție de povestiri scurte despre fragilitate in multiple instanțe. Fiecare poveste a evidențiat un tip diferit de fragilitate, unele la care poate nici nu m-aș fi gândit.
December 28, 2023
parca am calatorit inapoi in timpurile copilariei citind cartea asta
Displaying 1 - 30 of 60 reviews