What do you think?
Rate this book
Dispariția
Dispariția inexplicabilă a unor săteni din Ardeal reprezintă doar punctul de pornire pentru ceea ce se va dovedi a fi o încercare de regăsire a sinelui, de reconciliere cu traumele trecutului, de (re)descoperire a ceea ce ne face în mod definitoriu umani. Între haosul birocrației excesive, omniprezența sufocantă a corupției, imposibilitatea de a comunica în mod real cu ceilalți și singurătatea insurmontabilă, inserarea fantasticului e cel mai firesc lucru cu putință, iar personajele, prinse în tumultul adaptării la un sistem diform după tranziția anilor ’90, suntem, până la un punct, fiecare dintre noi.
- GenresRomanian Literature
144 pages, Paperback
First published November 1, 2021
1 person is currently reading
93 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 17 of 17 reviews
June 7, 2022
Locuitorii unui sat dispar fără urmă, fără nicio explicație plauzibilă, fără ca situația să fie investigată. Există, desigur, indicii și legende, dar nimic mai mult. Nu suntem într-un trecut istoric, ci în penumbra tranziției anilor 90, iar sarcina de a descoperi adevărul (sau poate pentru ca ceața să devină și mai întunecată) aparține unui cuplu inedit de jurnaliști.
Nu mi s-a părut că „Dispariția” este un roman fantastic, ci un roman care împletește investigația polițistă cu cea jurnalistică, ambele foarte vii și alerte, totul suprapus pe o poveste care ne înfățișează atât viața rurală, cât și moravurile politicienilor post-decembriști. O mică bijuterie!
Nu mi s-a părut că „Dispariția” este un roman fantastic, ci un roman care împletește investigația polițistă cu cea jurnalistică, ambele foarte vii și alerte, totul suprapus pe o poveste care ne înfățișează atât viața rurală, cât și moravurile politicienilor post-decembriști. O mică bijuterie!
February 4, 2022
Mai mult intre 3 si 4, de fapt. Disparitia este un microroman bine gandit, bine structurat, scris intr-un registru realist cu un mic graunte de fantastic, care te tine pana la capat. Cosmin Perta are mereu idei bune. Problema este ca sunt multe personaje, fiecare cu biografia lui ofertanta, pe care mi-as fi dorit sa le vad dezvoltate mai mult, pe mai multe apisoade, si cateva teme de actualitate (coruptia, birocratia, traumele copiilor parasiti de parintii plecati la munca in strainatate) pe care, de asemenea, mi-as fi dorit sa le vad tratate mai pe larg. Structura ajuta foarte mult (prin capitolele separate pentru fiecare personaj nou introdus, care introduce si un unghi nou asupra disparitiei (unui sat intreg)) si naratiunea curge limpede si firesc, astfel incat nici numarul de personaje, relativ mare pentru spatiul naratiunii, si nici temele care sunt si ele multe, si in registre diverse, nu incurca cu nimic, doar ca mi-ar fi placut sa raman mai mult in fiecare cadru.
August 8, 2022
Din recenzia apărută pe Bookblog:
„Care socoteli, nimeni nu le cunoaște, dar știți bine cum se comportă cei care se simt cu musca pe căciulă. Așa că sunt poftiți frumos afară după ce încercarea de mituire cu porci și cu găini eșuează (pesemne că Bianca era vegană, altminteri chiar nu-mi explic subitul ei acces de cinste în fața unui asemenea plocon generos) și se văd nevoiți să plece singuri să pună întrebări despre sătenii dispăruți cine știe unde. Așa că ajung la preotul Teofil (un frumos cameo-omagiu-cine știe?) sau la băbuța care știe multe, dar zice puține, pentru ca în final să sosească în satul cel pustiu, unde timpul parcă a încremenit în loc – un peisaj postapocaliptic, cum de bună seamă veți întâlni dacă vă veți perinda prin satele lăsate complet de izbeliște de prin munți sau de aiurea de către cei plecați spre orizonturi mai tentante.
Senzația de deznădejde care pune stăpânire la un moment dat pe Bianca nu cred că ne-ar fi nici nouă străină dacă am ajunge în asemenea locuri. Cosmin Perța oferă însă o tentă aproape mistică, de o stranietate fascinantă, când se folosește de elementul de necunoscut care înconjoară ciudata dispariție în neant a oamenilor din Peștera (loc ocolit acum de toată lumea, căci pare blestemat și se alege praful de tot ce e furat de-acolo). Să nu uităm nici ciudatul episod cu comandantul de armată care îi zorește pe oameni să urce mai repede în camioane, că nu e timp de stat – să fie o deportare, o evacuare, cine poate ști în afară de autorul-maestru păpușar?
Un microroman pe care l-am citit în nici două ore, într-o sâmbătă, tare curios să văd încotro se îndreaptă povestea și ce poate ieși din imaginația unui autor ajuns la deplina maturitate cu acest întreg microcosmos schițat din doar câteva tușe discrete: o scurtă poveste de viață ici, o situație hilară colea, un mister rămas nerezolvat dincolo, câteva teme de actualitate (birocrația cea stufoasă, de exemplu, este un alt subiect menționat voalat, sau reticența la nou a celor obișnuiți din moși-strămoși cu un anumit stil de viață), toate împletindu-se perfect și oferindu-ne o adevărată esență tare într-o sticluță mică.”
Mai multe: https://www.bookblog.ro/recenzie/disp...
„Care socoteli, nimeni nu le cunoaște, dar știți bine cum se comportă cei care se simt cu musca pe căciulă. Așa că sunt poftiți frumos afară după ce încercarea de mituire cu porci și cu găini eșuează (pesemne că Bianca era vegană, altminteri chiar nu-mi explic subitul ei acces de cinste în fața unui asemenea plocon generos) și se văd nevoiți să plece singuri să pună întrebări despre sătenii dispăruți cine știe unde. Așa că ajung la preotul Teofil (un frumos cameo-omagiu-cine știe?) sau la băbuța care știe multe, dar zice puține, pentru ca în final să sosească în satul cel pustiu, unde timpul parcă a încremenit în loc – un peisaj postapocaliptic, cum de bună seamă veți întâlni dacă vă veți perinda prin satele lăsate complet de izbeliște de prin munți sau de aiurea de către cei plecați spre orizonturi mai tentante.
Senzația de deznădejde care pune stăpânire la un moment dat pe Bianca nu cred că ne-ar fi nici nouă străină dacă am ajunge în asemenea locuri. Cosmin Perța oferă însă o tentă aproape mistică, de o stranietate fascinantă, când se folosește de elementul de necunoscut care înconjoară ciudata dispariție în neant a oamenilor din Peștera (loc ocolit acum de toată lumea, căci pare blestemat și se alege praful de tot ce e furat de-acolo). Să nu uităm nici ciudatul episod cu comandantul de armată care îi zorește pe oameni să urce mai repede în camioane, că nu e timp de stat – să fie o deportare, o evacuare, cine poate ști în afară de autorul-maestru păpușar?
Un microroman pe care l-am citit în nici două ore, într-o sâmbătă, tare curios să văd încotro se îndreaptă povestea și ce poate ieși din imaginația unui autor ajuns la deplina maturitate cu acest întreg microcosmos schițat din doar câteva tușe discrete: o scurtă poveste de viață ici, o situație hilară colea, un mister rămas nerezolvat dincolo, câteva teme de actualitate (birocrația cea stufoasă, de exemplu, este un alt subiect menționat voalat, sau reticența la nou a celor obișnuiți din moși-strămoși cu un anumit stil de viață), toate împletindu-se perfect și oferindu-ne o adevărată esență tare într-o sticluță mică.”
Mai multe: https://www.bookblog.ro/recenzie/disp...
January 4, 2022
Mă întreabă mama ce citesc. Îi spun că îi citesc ultima carte a lui Cosmin Perța (unul dintre scriitorii mei preferați).
Și despre ce e vorba? continuă ea.
Despre un sat din care dispar oameni, așa pur și simplu.
Păi asta chiar s-a întâmplat, îmi zice. Să mi-o dai și mie după ce o termini.
Mama nu are goodreads, dar dacă ar avea, ar scrie despre carte cu aceeași plăcere cu care a și citit-o.
Dispariția e o carte fermecătoare, cu o tentă fantastică, plină de suspans. Personajele sunt foarte bine conturate și de unele chiar te atașezi și le porți cu tine, ca pe bucățele personale.
M-am apropiat de Bianca dar cel mai mult l-am înțeles pe Lori. Cumva mi-a adus aminte de mine, sau mai bine zis, de o personalitate uitată, lăsată în urmă, de pe vremea când viața încă nu venise tăvălug să mă înghită.
Cred că asta îmi place cel mai mult la scriitura lui Cosmin, sensibilitatea cu care ajunge la cititor prin personaje și situații pe care le cunoști, le-ai trăit. Oameni pe care simți nevoia să îi mângâi, să le spui că îi înțelegi, căci și tu ai fost așa, sau poate mai ești așa, oameni ‘de-ai tăi’, așa cum sunt ei, cu bune și rele.
Și despre ce e vorba? continuă ea.
Despre un sat din care dispar oameni, așa pur și simplu.
Păi asta chiar s-a întâmplat, îmi zice. Să mi-o dai și mie după ce o termini.
Mama nu are goodreads, dar dacă ar avea, ar scrie despre carte cu aceeași plăcere cu care a și citit-o.
Dispariția e o carte fermecătoare, cu o tentă fantastică, plină de suspans. Personajele sunt foarte bine conturate și de unele chiar te atașezi și le porți cu tine, ca pe bucățele personale.
M-am apropiat de Bianca dar cel mai mult l-am înțeles pe Lori. Cumva mi-a adus aminte de mine, sau mai bine zis, de o personalitate uitată, lăsată în urmă, de pe vremea când viața încă nu venise tăvălug să mă înghită.
Cred că asta îmi place cel mai mult la scriitura lui Cosmin, sensibilitatea cu care ajunge la cititor prin personaje și situații pe care le cunoști, le-ai trăit. Oameni pe care simți nevoia să îi mângâi, să le spui că îi înțelegi, căci și tu ai fost așa, sau poate mai ești așa, oameni ‘de-ai tăi’, așa cum sunt ei, cu bune și rele.
Read
April 8, 2022" Niciodată nu mai văzuse atât de clar constelațiile și nici atât de multe stele și cu atâta sclipire. Iată că era și ceva bun în plecarea oamenilor - cu ei duși, cerul prindea viață. Și-a șters lacrimile și a adus din casă salteaua de pe pat și câteva pături. Și-a încropit un culcuș pe prispă, s-a înfofolit și a stat așa, nemișcată, fără să poată închide ochii, fără să poată face nimic altceva. Nu-și mai dorea nimic de la viață. Voia doar să dispară ca oamenii ăia."
April 2, 2023
Mă așteptam la un parcurs mult mai intens, cu o intrigă mai accentuată sau măcar niște personaje care să evolueze într-o anumită direcție. Acțiunea putea fi dezvoltată mai mult, iar finalul a fost prea brusc. S-a vrut, probabil, a fi un roman în genul post-apocaliptic, dar i s-a grăbit sfârșitul. Personajele au propria poveste dar mi se pare că pe alocuri s-a cam "tras de păr ".
September 26, 2022
3,5* Istoria aceasta cere mai multe desvoltare a personajelor si a temei! Ideia si structura sunt foarte interesante.
December 18, 2021
Cea mai recentă carte a lui Cosmin Perța, autor român contemporan, este un microroman sau chiar o nuvelă care m-a atras încă de la descrierea de pe copertă. Cum adică să dispară un sat întreg? Și mai mult m-a intrigat că această premisă are o bază reală. Se pare că romanul a fost scris plecând de la dispariția reală a unui sat. Evenimentul a fost documentat de un jurnalist de la un ziar din Cluj. Jurnalistul respectiv era coleg cu autorul Dispariției, prilej cu care a și aflat de toată povestea. Chestiunea am aflat-o de la autor la lansarea online a cărții care se poate urmări pe pagina de Facebook a editurii Polirom.
Că e reală sau nu contează mai puțin. Ce mă interesează e că Dispariția e una dintre puținele cărți pe care le-am citit aproape fără să mă opresc. De altfel, am terminat-o în mai puțin de două ore și m-am simțit ca după un film (de obicei, sunt obișnuit cu cărțile mai lungi, pe care le termin în mai multe zile). Apropo de film, inițial povestea din carte a fost scrisă de Cosmin Perța sub formă de scenariu.
Am citit-o pe nerăsuflate tocmai fiindcă m-a prins șirul narativ, mi-au atras atenția personajele și modul lor distinct de a vedea lumea. Inițial căzusem în capcana de a crede că citesc un roman de mister, dar cartea e dincolo de mister. Misterul nu l-am rezolvat așa cum m-aș fi așteptat. Însă meritul cărții e că mi-a schimbat așteptările, nemaivrând, în final, să descifrez misterul, ci să reflectez asupra unor chestiuni care îl depășesc. Ca tipologie, probabil s-ar încadra undeva între fantastic, mister și chiar polițist, dar fără a se limita la asta.
Recenzie integrală aici https://booknation.ro/recenzie-dispar...
Că e reală sau nu contează mai puțin. Ce mă interesează e că Dispariția e una dintre puținele cărți pe care le-am citit aproape fără să mă opresc. De altfel, am terminat-o în mai puțin de două ore și m-am simțit ca după un film (de obicei, sunt obișnuit cu cărțile mai lungi, pe care le termin în mai multe zile). Apropo de film, inițial povestea din carte a fost scrisă de Cosmin Perța sub formă de scenariu.
Am citit-o pe nerăsuflate tocmai fiindcă m-a prins șirul narativ, mi-au atras atenția personajele și modul lor distinct de a vedea lumea. Inițial căzusem în capcana de a crede că citesc un roman de mister, dar cartea e dincolo de mister. Misterul nu l-am rezolvat așa cum m-aș fi așteptat. Însă meritul cărții e că mi-a schimbat așteptările, nemaivrând, în final, să descifrez misterul, ci să reflectez asupra unor chestiuni care îl depășesc. Ca tipologie, probabil s-ar încadra undeva între fantastic, mister și chiar polițist, dar fără a se limita la asta.
Recenzie integrală aici https://booknation.ro/recenzie-dispar...
April 8, 2023
There's a feeling I get
When I look to the west
And my spirit is crying for leaving
(Led Zeppelin / Starway to Heaven)
Cadrul romanului e ancheta jurnalistică pentru care Bianca și colegul fotoreporter, Lori, fac o deplasare în comuna din care populația unui sat a dispărut cu desăvărșire.
Bianca a fost crescută de o bunică, abandonată practic de părinții plecați să lucreze în vest. Pentru aceasta iși dorește 'să se facă procuroare. Să aibă bani. Și să-i pedească pe toți.'
Traseul ei va fi însă altul, descurajată de (aceeași) părinți. Va face Jurnalism și va începe prin a lucra la o revistă studențească, atrasă de de Georgeta, redactor-șef. Pentru că 'într-o lume nedreaptă în care Georgeta voia să fie dreaptă, așa cum voia și Bianca să fie' este și cea care 'părea crescută din altă plămadă, făcută pentru altă lume'.
După facultate, Bianca ajunge să lucreze la un ziar unde tot ce își închipuia că va putea face, nu se realizează.
Investigația despre satul ai cărui oameni au dispărut, e un eșec, zădărnicită de primar și de toți posibilii martori. Peste toate eșuează și apropierea de Lori, căruia Bianca îi mărturisește dragostea.
În ce fel lumea pentru care era făcută Georgeta, modul în care satul a dispărut și destinul Biancăi au vreo legătură, rămâne să aflați.
When I look to the west
And my spirit is crying for leaving
(Led Zeppelin / Starway to Heaven)
Cadrul romanului e ancheta jurnalistică pentru care Bianca și colegul fotoreporter, Lori, fac o deplasare în comuna din care populația unui sat a dispărut cu desăvărșire.
Bianca a fost crescută de o bunică, abandonată practic de părinții plecați să lucreze în vest. Pentru aceasta iși dorește 'să se facă procuroare. Să aibă bani. Și să-i pedească pe toți.'
Traseul ei va fi însă altul, descurajată de (aceeași) părinți. Va face Jurnalism și va începe prin a lucra la o revistă studențească, atrasă de de Georgeta, redactor-șef. Pentru că 'într-o lume nedreaptă în care Georgeta voia să fie dreaptă, așa cum voia și Bianca să fie' este și cea care 'părea crescută din altă plămadă, făcută pentru altă lume'.
După facultate, Bianca ajunge să lucreze la un ziar unde tot ce își închipuia că va putea face, nu se realizează.
Investigația despre satul ai cărui oameni au dispărut, e un eșec, zădărnicită de primar și de toți posibilii martori. Peste toate eșuează și apropierea de Lori, căruia Bianca îi mărturisește dragostea.
În ce fel lumea pentru care era făcută Georgeta, modul în care satul a dispărut și destinul Biancăi au vreo legătură, rămâne să aflați.
June 6, 2022
După ce am citit mare parte a cărților lui Cosmin Perța (excepția notabilă fiind „Teofil și cîinele de lemn“, pe care nu am mai găsit-o), mi-aș fi dorit să îmi placă mult mai mult „Dispariția“.
Tema, ideile, personajele, atmosfera sînt „de acolo“, sînt cele care mi-au plăcut atît de mult în celelalte proze și poezii ale lui. Dar surpriza nu tocmai plăcută mi s-a părut stilul în această carte. Pur și simplu nu curge cum ar trebui. M-am găsit deconectat nu doar o dată din cauza unor sincope sau chiar fracturi stilistice care m-au scos din poveste. Nu e deloc improbabil să fie vina mea, însă am simțit de cîteva ori un fel de contrast, cîteva cuvinte, expresii sau pasaje care m-au distras. Așa a ajuns la mine, asta vreau să zic.
În total, cartea are, cum spuneam, ideile, personajele și atmosfera care îmi plac atît de mult în scrierile autorului și de aceea cred că este sau ar fi putut fi o carte (mult mai) bună.
Tema, ideile, personajele, atmosfera sînt „de acolo“, sînt cele care mi-au plăcut atît de mult în celelalte proze și poezii ale lui. Dar surpriza nu tocmai plăcută mi s-a părut stilul în această carte. Pur și simplu nu curge cum ar trebui. M-am găsit deconectat nu doar o dată din cauza unor sincope sau chiar fracturi stilistice care m-au scos din poveste. Nu e deloc improbabil să fie vina mea, însă am simțit de cîteva ori un fel de contrast, cîteva cuvinte, expresii sau pasaje care m-au distras. Așa a ajuns la mine, asta vreau să zic.
În total, cartea are, cum spuneam, ideile, personajele și atmosfera care îmi plac atît de mult în scrierile autorului și de aceea cred că este sau ar fi putut fi o carte (mult mai) bună.
August 21, 2022
Foarte bun limbajul si regionalismele pentru actiune din Ardeal. Primarul si Baba vorbesc 100% real.
Sigurat este un micro-roman, ar fi meritat dezvoltat mult mai bine ca marime, direct si actiunea ar fi fost alta.
Alert, mult dialog, se citeste intr-o zi de plaja.
Lori la pescuit… Meh! Pregateste-ma pentru asta, spune-mi intr-o fraza cu 15 pagini in urma ca are undita la el.
Personaje principale doar cu numele, conturate foarte putin (un capitol atribuit fiecaruia pentru “trecutul personal”).
Gasita la Biblioteca Judeteana Oradea pe raftul de “Noutati”.
Sigurat este un micro-roman, ar fi meritat dezvoltat mult mai bine ca marime, direct si actiunea ar fi fost alta.
Alert, mult dialog, se citeste intr-o zi de plaja.
Lori la pescuit… Meh! Pregateste-ma pentru asta, spune-mi intr-o fraza cu 15 pagini in urma ca are undita la el.
Personaje principale doar cu numele, conturate foarte putin (un capitol atribuit fiecaruia pentru “trecutul personal”).
Gasita la Biblioteca Judeteana Oradea pe raftul de “Noutati”.
December 8, 2021
Un subiect inedit, foarte puternic centrat in proza, in jurul caruia se invart niste personaje atent conturate si care intra pe traiectoria subiectului rand pe rand, insotite de cele mai multe ori de fire narative distincte. Acestea aduc savoare si fateteaza perspectiva asupra ciudatei disparitii in zorii unei zile a unui intreg sat, oferind posibile explicatii, dar niciuna suficient de convingatoare. Astfel cititorul este "fortat" sa intre intr-un joc al imaginatiei, pe care eu il vad ca o capcana ce te extrage din inertia zilnica si te "forteaza" sa iti creezi propria perspectiva si explicatie. Secventa finala este ... cinematografica, influenta pe care o simtim dealtfel pe tot parcursul textului, la origine acesta fiind gandit ca un scenariu de film. Faina lectura
August 18, 2022
O carte dinamică, foarte bine scrisă, cu personaje bine conturate. Acest lucru am apreciat în mod deosebit, capacitatea scriitorului de a trasa, cu doar câteva detalii perfect plasate în text, destine, personalități, oameni reali ca mine și ca tine, ca noi toți. I-am dat 3 stele, poate 3,5 pentru că pe alocuri firul poveștii pare să se piardă. Apar unele fragmente parcă puse forțat în poveste. Însă stilul de scriere este de apreciat și arată mâna fermă a unui scriitor foarte bun.
December 12, 2021
Îmi place o carte care-mi dă peste cap propriile concluzii fix la ultimele paragrafe.
December 30, 2021
Cu impact, concis, cu timp pentru oamenii grăbiți.
Personaje fin conturate, articulate atipic în țesătura textului. Poetic. Faină scriere.
Personaje fin conturate, articulate atipic în țesătura textului. Poetic. Faină scriere.
March 20, 2023
Ce carte bizară
Recomand
-Bianca
-Lori
-baba ishada (?)
-grigori verensk
-ion Mariana doi copii
Recomand
-Bianca
-Lori
-baba ishada (?)
-grigori verensk
-ion Mariana doi copii
July 10, 2024
De ce doar 2 stele? Oh, let me count the ways...
Subiectul e generos, gras, deschis spre atatea niveluri. Toti locuitorii unui sat au disparut. Subiect frecat si rasfrecat de diversi autori: horror, SF, thriller "corporatist". But no. Perta se retrage, discret, cu mainle curate. Lasand concluzia cea mai plauzibila ca este o "metafora a lumii satului romanesc", bla-bla, globalizarea cea rea si distrugatoare, etc, etc.
Subiectul e generos, gras, deschis spre atatea niveluri. Toti locuitorii unui sat au disparut. Subiect frecat si rasfrecat de diversi autori: horror, SF, thriller "corporatist". But no. Perta se retrage, discret, cu mainle curate. Lasand concluzia cea mai plauzibila ca este o "metafora a lumii satului romanesc", bla-bla, globalizarea cea rea si distrugatoare, etc, etc.
Displaying 1 - 17 of 17 reviews