Stalin si poporul rus... Democratie si dictatura in Romania contemporana. Premisele instaurarii comunismului. Volumul 1

by Gheorghe Onișoru

Volumul prezintă pe scurt istoria României după realizarea Marii Uniri și insistă asupra evenimentelor care au dus la instalarea treptată a regimului comunist în România, după lovitura de la 23 august 1944.

Procesul de comunizare a României a urmat un model gândit până la ultimul detaliu la Kremlin, dar a avut și caracteristicile sale, izvorâte din particularitățile istoriei românești din prima parte a secolului XX. Abdicarea regelui Mihai I la sfârșitul lui 1947 și proclamarea Republicii Populare Române imediat după aceea nu pot fi înțelese fără studierea și analizarea celor peste două decenii de democrație interbelică și a perioadei tulbure a celui de-al Doilea Război Mondial.

În Stalin ș­i poporul rus... Democrație ș­i dictatură în România contemporană, Gheorghe Onișoru prezintă succesiunea de regimuri politice – democratic bazat pe Constituția de la 1923, autoritar al regelui Carol al II-lea în baza Constituției de la 1938, statul național-legionar și dictatura antonesciană – care a condus, într-un final, la actul de la 23 august 1944 și la încheierea Convenției de Armistițiu câteva săptămâni mai târziu. În același timp, autorul explică împrejurările instalării guvernului Petru Groza, primul cabinet cu prezență comunistă semnificativă.

552 pages, Hardcover

First published January 1, 2021

About the author

Gheorghe Onișoru s-a născut la data de 29 iulie 1963 în orașul Iași. A absolvit Facultatea de Istorie-Filozofie din cadrul Universității "Al. Ioan Cuza" din Iași în anul 1987. Urmează apoi cursuri de doctorat în cadrul aceleiași universități, în urma cărora obține titlul științific de Doctor în istorie în anul 1995), cu teza de doctorat: "Alianțe și confruntări între partidele politice din România, 1944-1947".

În paralel, a fost profesor de istorie la țară, apoi din anul 1991 lucrează în postul de cercetător științific la Institutul de Istorie "A.D. Xenopol" din Iași, devenind apoi membru în Consiliul științific al Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iași (1995-2003). În această calitate, a lucrat alături de alți cercetători la o Istorie a Partidului Național Liberal, apărută în anul 1997 sub coordonarea lui Șerban Rădulescu-Zoner, la acea vreme deputat liberal.

A fost membru în colegiile de redacție ale Anuarului Institutului de Istorie "A. D. Xenopol" din Iași, Arhivele totalitarismului - București, Cercetări istorice - Iași, Analele Facultății de Istorie de la Universitatea Spiru Haret - București și Arhivele Securității - București. De asemenea, a efectuat o serie de documentări științifice în Franța, Polonia, China, Germania, Ungaria, Republica Moldova, Bulgaria, Statele Unite, Olanda etc.
dată cu înființarea Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), la 8 martie 2000 a fost validat primul Colegiu al CNSAS, condus de către istoricul Gheorghe Onișoru (propus de către PNL). CNSAS este condus de un Colegiu compus din 11 membri numiți de Parlamentul României pentru un mandat de 6 ani. Istoricul Gheorghe Onișoru a deținut funcția de președinte al Colegiului Consiliului Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) în perioada marie 2000-martie 2006.

Mandatul său la CNSAS este caracterizat printr-o slabă activitate a acestei instituții, un număr mic de dosare de colaboratori cu fosta Securitate fiind făcute publice. În octombrie 2002, neînțelegerile din cadrul Colegiului CNSAS s-au acutizat, instituția scindându-se de facto în două tabere: una condusă de către președintele Gheorghe Onișoru și cealaltă, în fruntea căreia se aflau Andrei Pleșu, Mircea Dinescu și Horia Roman Patapievici. De mai multe ori s-a pus în discuție schimbarea din funcție a lui Onișoru, dar nu s-a reușit aceasta din lipsă de cvorum, reprezentanții PSD și PRM lipsind de la dezbateri. [1]

Printre altele, perioada în care CNSAS-ul a fost condus de către Onișoru s-a remarcat și printr-o serie de poziții controversate, cum ar fi declararea în octombrie 2004 a faptului că senatorul Corneliu Vadim Tudor nu a făcut poliție politică. [2] Direcția de Investigare a Fraudelor din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române a început în septembrie 2006 o cercetare penală la adresa lui Gheorghe Onișoru cu privire la suspiciunea existenței unor deconturi ilegale de două miliarde de lei vechi. [3]

În octombrie 2006, liderul liberal Mona Muscă a caracterizat astfel perioada în care Onișoru a condus CNSAS: "A fost depășit de funcția avută. L-a intimidat politica." [4]
În paralel, din anul 2002, Gheorghe Onișoru a devenit profesor universitar și decan al Facultății de Istorie din București din cadrul Universității "Spiru Haret". Este titular al cursurilor: Istoria contemporană universală (1918–1939) și Istoria contemporană universală (1939–2005). De asemenea, Prof. Onișoru predă și la Universitatea "Dunărea de Jos" din Galați, cursuri de istorie contemporană universală și istoria totalitarismului.

În paralel, el deține și funcțiile de cercetător științific principal I la Institutul Național pentru Studiul Totalitarismului (I.N.S.T.) și conducător de doctorat din anul 2002.

Este totodată membru al Consiliului Științific al Institutului Revoluției Române.

In prezent preda cursuri si la Facultatea de Relatii Internationale si Studii Europene din cadrul Universității "Spiru Haret".

Lucrari

Reviews

[Gabriel Cristocea · Rating 5 out of 5]

Deși este prima lucrare pe care o citesc (scrisă de către Gheorghe Onișoru) îi pot acorda cinci stele pentru documentația de arhiva destul de bine elaborata și pentru cursivitate in lectura, deși volumul este in mare parte scris in termeni tehnici.
Cu siguranța pot afirma ca citind acest volum am avut impresia ca vizionez un documentar despre România in perioada vizata.
De abia aștept sa finalizez și al doilea volum astfel încât sa am parte de un curs de istorie complet.
Recomand!
5 din 5