Conduri de saftian și anterie de ghermeșut, fire de borangic și ibrișin, inele cu diamante și cercei cu smaragduri, cucunari și cafea, cardamon și piper, covoare și evanghelii, mărgele și hurmuz, iatagane și puști, perine și așternuturi, linguri și besactele, untdelemn și zahar, șaluri și șalvari călătoresc în boccele și coropci, în lăzi și cufere, pe spatele catârilor sau în burțile corăbiilor, printre dealuri și munți, pe calea apelor sau pe drumurile prăfuite ale câmpiilor, legând Alepul de București, Viena de Brașov, Slivenul de Trieste, Zemunul de Iași, Sibiul de Constantinopol. Mămularii, mărgelarii, marchitanii, bogasierii, diplo-mații, doctorii, botaniștii, chirurgii, feluritele obraze curioase, șarlatanii, tâlharii, mercenarii și dezertorii călătoresc odată cu mărfurile și obiectele, ducând mai departe idei revoluționare, gusturi noi, mode sofisticate, cunoștințe felurite.
Cartea aceasta dezvăluie destine, oameni, slăbiciuni și mode care dau seamă de farmecul și culorile câtorva secole din istoria lumii noastre de azi.
Aceasta se întâmplă să fie cea mai frumoasă carte din biblioteca mea, dat fiind că este una dintre singurele cărți achiziționate, în ultimii ani, nouă și la preț întreg. M-am îndrăgostit de aspectul ei în Cărturești după ce trecusem prin literatura română veche și credeam că-mi voi dedica viața acestei perioade de literatură. Cartea aceasta este un studiu foarte bine documentat despre secolele XVI-XIX și despre influențele otomane, mai ales din Țara Românească și Moldova. Mi s-au părut încântătoare capitolele despre haine, despre cafea (ca mare amatoare de cafea care s-a bucurat nespus citind despre bietul boier al lui Neculce) și despre începuturile acelei perioade de tranziție, în care cele două țări își întorc fața către Occident (o lucrare foarte bună pe această temă este scrisă de Ștefan Cazimir).
Cartea aceasta este frumoasă în primul rând ca obiect: calitatea hârtiei, ilustrațiile, culorile sunt exact ca în cazul albumelor de artă. Autorii ne ajută să descoperim cum se trăia în partea noastră de Europă în acele vremuri. Cum se îmbrăcau oamenii la diferite ocazii? Cum erau albumele de modă? Cum călătoreau și ce își luau în bagaje? Cum și de unde își făceau cumpărăturile? Ce mâncau? Cum se tratau de boli? Cum își petreceau timpul liber? Oamenii nu erau prea diferiți pe vremea aceea, cel puțin în ceea ce privește apetitul pentru nou, pentru modă sau gusturi noi. Este interesantă povestea cafenelelor sau răspândirea consumului de tutun, trecerea de la vestimentația balcanică la cea a vesticilor, dar și alte aspecte, cum ar fi modul în care funcționa poșta sau cum se făcea vămuirea mărfurilor. Colecția de articole prezintă detaliat informații despre lux și consumerism. În contrapondere au apărut și legi care au încercat temporar să limiteze luxul. Legile somptuare încercau să controleze dependența de lux și excesele, și au fost preluate în Transilvania, Moldova și Țara Românească după modelele țărilor din jur. Aceste legi pretindeau că previn corupția societății. Prin cheltuieli nesăbuite și de fală, se spunea, se contribuie la ruina economică, la degradare și vanitate, așa încât se reglementau tot felul de lucruri, cum ar fi durata petrecerilor, numărul de invitați, felurile de mâncare servite, tipurile de bijuterii sau de țesături folosite la ținutele în public sau chiar și în spațiul privat. Un volum de păstrat în bibliotecă și de răsfoit oricând găsim un răgaz.
Some dense, but very interesting reading. Extremely well documented.
It took me so long to finish because I don't own this lovely book. I started reading it last winter, while visiting a friend who has it, and now, visiting him again, I had a chance to finish.