What do you think?
Rate this book
Culorile uitării
Galben. Aproape frate cu lumina. Țin minte la perfecție clipele unei gărzi în care am intrat în inima salonului pentru a arunca un ultim ochi asupra pacienților. Era târziu în noapte. M-am oprit între paturi și singura lumină vizibilă, galbenă și plăcută, izvora dintr-o lampă prinsă de perete. Era întoarsă spre noptieră, cât să genereze suficient vizibil pentru o priveliște încărcată de grijă. Pacienții dormeau. O doamnă fostă profesoară își ținea aproape carnetul pe care nota fel de fel de expresii, să nu le uite cât timp va mai avea. Un domn fusese cascador pe avioane și povestea cu lux de amănunte grozăviile lui din tinerețe. O doamnă trăise jumătate de veac în Franța. Un domn era actor la un teatru pentru copii. O doamnă își pusese peste zi părul pe bigudiuri, la cei 93 de ani ai săi. Un domn stătea fără șosete, pentru că acestea îi dispăreau într-un mod ciudat. Sub galbenul acela cu intensitate mică, timpul s-a prăbușit printre bătăile inimii mele. A devenit diastolic și nici nu l-am mai simțit. M-au răvășit, în liniștea deplină, amintirile cu fiecare dintre acești pacienți. Luptele, poveștile, gândurile. Când m-am răsucit pe vârfuri și timpul a devenit iar sistolic, am realizat că echilibrul lor actual e cel mai frumos lucru pe care l-am văzut în viața mea. Am ieșit din acel întuneric fulgerat calm de un galben aproape frate cu lumina. Orice lumină e bună, cum îmi spunea cineva, demult. Mai ales cea care oprește timpul.
- GenresRomanian Literature
288 pages, Paperback
Published April 21, 2021
11 people are currently reading
180 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 21 of 21 reviews
October 8, 2020
"Dacă ai lucruri neterminate, poate ar fi bine să le termini. Dacă ai "ce-ar fi fost dacă-uri", poate e mai bine să te scuturi de ele. Dacă ai gânduri oprite în gâtul încă mut, poate e bine să le treci prin corzile vocale. Dacă ai un trecut plin de suferință, poate e bine să fii recunoscător pentru asta, că poți privi altfel prezentul. Dacă ai vreo rătăcire, lasă-te purtat de gânduri și de alegerile creierului tău, că știe el cum să o scoată la capăt. Dacă nu găsești esențialul, poate e bine să-l cauți cu inima."
"Să nu ne mai luăm cu atâtea gânduri. Ele ne sufocă bucuriile din fiecare clipă."
"Ne sperie uitarea mai mult decât ne sperie moartea, pentru că pe a doua oricum nu o înțelegem."
"Nici nu te uiți la mine. Pentru că știi că eu mă uit la tine și e suficient."
"Suntem în clipa curentă un amalgam al trăirilor trecute și un cumul al oamenilor care și-au lăsat o amprentă bună asupra noastră. Nu toți lasă. Pe unii îi amestecăm în culorile uitării și nu-i mai scoatem de acolo. Sunt culori amestecate inegal și incomplet, cu dâre felurite, din care nu mai pricepi mare lucru pentru că n-au nimic clar, contur, entitate, suflu, miez."
"Crezi că ai timp pentru orice, dar timpul zboară în voia lui.
Crezi că poți face orice în viață, dar nici nu-ți dai seama când te trezești la capătul ei.
Crezi că te poți certa cu oricine, dar nu realizezi că s-ar putea să nu mai fie vreme pentru împăcare.
Crezi că mâine va fi o zi oportună pentru un anumit lucru mic sau mare, dar mâine nu prezintă nicio siguranță.
Crezi că e bine să aștepți să fii pregătit pentru ceva, dar nu vei fi niciodată pregătit pe deplin pentru nimic.
Crezi că poți amâna la nesfârșit o vizită, dar destinatarul poate sfârși în nesfârșitul tău.
Crezi că poți lăsa lucrurile neterminate cu duiumul în tine, dar ele te erodează mai ceva decât un râu viguros care sapă cu încăpățânare în calcarul ce-i iese în cale.
Crezi că-ți permiți luxul de a nu mai iubi, dar inima ta se răsucește în tine.
Crezi că poți trăi fără să fii un colecționar de povești, dar fuga după altceva te aruncă în nefericire.
Crezi că poți goni cu viteză prin timp și spațiu, dar e indicat să te mai oprești din când în când, stând doar tu cu tine, într-o dulce și lentoasă introspecție.
Crezi că fericirea continuă e ținta supremă, dar viața frumoasă include și lupte, suferință, durere.
Crezi că poți ține minte totul, dar de multe ori te uiți până și pe tine."
"(...) pentru că cele mai frumoase lucruri în viață nu pot fi măsurate, neavând atribute de mărime sau cantitate, ci trăire."
"Aș plânge, dar aici plânsul e și mai trist decât acasă."
"Noi construim din mers drumul de sub picioarele noastre. Îl facem mai bun sau mai prost. Uneori ne oprim și ne dăm seama că ne-am concentrat prea mult la drum și am ignorat frumusețile din jur. Alteori construcția ne obosește teribil, ne răpune, ne distruge, ne debusolează, în iluzia noastră de a face un drum cât mai bun. Fără să realizăm, cu capul jos, nici nu stabilim bine direcția; ne întoarcem de unde am plecat. Cel ce ajunge în stadiul în care cu o mână pune dalele, cu cealaltă mângâie, cu inima deschisă iubește, cu mintea limpede se minunează de ce e în jur, poate fi fericit. Fericirea nu va fi continuă, nici nu e optim să fie așa. Trebuie să avem și lupte, și suferințe, și căderi. Asta e viața. Și e foarte bine așa."
"Să nu ne mai luăm cu atâtea gânduri. Ele ne sufocă bucuriile din fiecare clipă."
"Ne sperie uitarea mai mult decât ne sperie moartea, pentru că pe a doua oricum nu o înțelegem."
"Nici nu te uiți la mine. Pentru că știi că eu mă uit la tine și e suficient."
"Suntem în clipa curentă un amalgam al trăirilor trecute și un cumul al oamenilor care și-au lăsat o amprentă bună asupra noastră. Nu toți lasă. Pe unii îi amestecăm în culorile uitării și nu-i mai scoatem de acolo. Sunt culori amestecate inegal și incomplet, cu dâre felurite, din care nu mai pricepi mare lucru pentru că n-au nimic clar, contur, entitate, suflu, miez."
"Crezi că ai timp pentru orice, dar timpul zboară în voia lui.
Crezi că poți face orice în viață, dar nici nu-ți dai seama când te trezești la capătul ei.
Crezi că te poți certa cu oricine, dar nu realizezi că s-ar putea să nu mai fie vreme pentru împăcare.
Crezi că mâine va fi o zi oportună pentru un anumit lucru mic sau mare, dar mâine nu prezintă nicio siguranță.
Crezi că e bine să aștepți să fii pregătit pentru ceva, dar nu vei fi niciodată pregătit pe deplin pentru nimic.
Crezi că poți amâna la nesfârșit o vizită, dar destinatarul poate sfârși în nesfârșitul tău.
Crezi că poți lăsa lucrurile neterminate cu duiumul în tine, dar ele te erodează mai ceva decât un râu viguros care sapă cu încăpățânare în calcarul ce-i iese în cale.
Crezi că-ți permiți luxul de a nu mai iubi, dar inima ta se răsucește în tine.
Crezi că poți trăi fără să fii un colecționar de povești, dar fuga după altceva te aruncă în nefericire.
Crezi că poți goni cu viteză prin timp și spațiu, dar e indicat să te mai oprești din când în când, stând doar tu cu tine, într-o dulce și lentoasă introspecție.
Crezi că fericirea continuă e ținta supremă, dar viața frumoasă include și lupte, suferință, durere.
Crezi că poți ține minte totul, dar de multe ori te uiți până și pe tine."
"(...) pentru că cele mai frumoase lucruri în viață nu pot fi măsurate, neavând atribute de mărime sau cantitate, ci trăire."
"Aș plânge, dar aici plânsul e și mai trist decât acasă."
"Noi construim din mers drumul de sub picioarele noastre. Îl facem mai bun sau mai prost. Uneori ne oprim și ne dăm seama că ne-am concentrat prea mult la drum și am ignorat frumusețile din jur. Alteori construcția ne obosește teribil, ne răpune, ne distruge, ne debusolează, în iluzia noastră de a face un drum cât mai bun. Fără să realizăm, cu capul jos, nici nu stabilim bine direcția; ne întoarcem de unde am plecat. Cel ce ajunge în stadiul în care cu o mână pune dalele, cu cealaltă mângâie, cu inima deschisă iubește, cu mintea limpede se minunează de ce e în jur, poate fi fericit. Fericirea nu va fi continuă, nici nu e optim să fie așa. Trebuie să avem și lupte, și suferințe, și căderi. Asta e viața. Și e foarte bine așa."
August 31, 2020
Un salt între dialoguri filozofice, detalii științifice și gânduri apăsătoare cu urme de speranță.
Câteva scenarii fictive.
O poveste de dragoste (care sper ca n-a fost inclusă în acele scenarii).
Povestea reală și tulburătoare a unui bătrân din Brașov care, după ce a fost bătut, făcut nebun, discriminat și privit cu repulsie o mare parte din viață, a găsit liniștea (poate chiar fericirea) într-un loc plin de bunătate, alături de oameni ca el, cu ajutorul lui Vasi.
Lăsând la o parte unele pasaje pe care, după ce le-am citit de mai multe ori, tot nu le-am înțeles (nu mă împac cu medicina, iar unele metafore m-au băgat în ceață), a fost o lectură din care am învățat destul de multe, sau mai bine zis din care mi-am amintit destule lucruri pe care ar trebui să le pun cât mai repede în practică.
Viața e frumoasă. Trăiește totul cu uimire. Aici și acum.
Câteva scenarii fictive.
O poveste de dragoste (care sper ca n-a fost inclusă în acele scenarii).
Povestea reală și tulburătoare a unui bătrân din Brașov care, după ce a fost bătut, făcut nebun, discriminat și privit cu repulsie o mare parte din viață, a găsit liniștea (poate chiar fericirea) într-un loc plin de bunătate, alături de oameni ca el, cu ajutorul lui Vasi.
Lăsând la o parte unele pasaje pe care, după ce le-am citit de mai multe ori, tot nu le-am înțeles (nu mă împac cu medicina, iar unele metafore m-au băgat în ceață), a fost o lectură din care am învățat destul de multe, sau mai bine zis din care mi-am amintit destule lucruri pe care ar trebui să le pun cât mai repede în practică.
Viața e frumoasă. Trăiește totul cu uimire. Aici și acum.
May 24, 2020
Prin culori povestite, domnul doctor(autorul), iti misca inima prin fel si fel de sentimente:uimire, iubire, compasiune.... Citita nu ca pe un roman, ci ca pe "povestea de seara" a adultului trecut cam mult prin viata!
January 27, 2022
O carte frumoasa cu povesti pe mai multe planuri. Mi-a adus aminte de copilarie si de bunica. Cateva idei au fost reluate din prima carte "Draga Inima" dar a fost o placere sa le recitesc.
Sa fim mai buni si sa traim totul cu uimire cum ne invata si domnul doctor.
Recomand!
Sa fim mai buni si sa traim totul cu uimire cum ne invata si domnul doctor.
Recomand!
This entire review has been hidden because of spoilers.
January 8, 2023
Incipitul constă într-o cercetare a confuziilor existentiale. Autorul incearca sa scoată ce-i mai bun din oameni, reverband motto-ul lui, ca-n ,,Sa-ti pui o dorinta": ,,Unitatea de masura a vietii ar trebui sa fie povestea, nu anul" .
Ofera exercitii de auto-cunoastere, inspirate dupa Frida Kahlo.
Ce este de apreciat este destăinuirea despre stările de singurătate, si nu numai. Altereaza aceste siruri nesfarsite de stari cu povesti despre paduri si unicorni.
Cu elemente de romantism, fictiune si termeni medicali răsfiraţi, este o capodopera care îndeamnă la introspectie. Acest jurnal dă şi omului conotaţia de jurnal prin citatul: ,,Jurnalul e întunecat când stă închis, el umplându-se de lumină la parcurgerea fiecărei file, când îl deschidem. La fel ca omul.
Şi-ntr-un final, dacă timpurile noastre sunt de blamat pentru cât suntem de reci, de ce nu ne-am lua prieteni virtuali să legăm conexiuni mai puternice decât reţelele de internet? De ce să nu devenim noi ,,oameni-far" cât încă putem fi? Gândim aceeasi idee în ipostaze diferite ale vieţii, iar asta e de ajuns ca să ne unească.
Ofera exercitii de auto-cunoastere, inspirate dupa Frida Kahlo.
Ce este de apreciat este destăinuirea despre stările de singurătate, si nu numai. Altereaza aceste siruri nesfarsite de stari cu povesti despre paduri si unicorni.
Cu elemente de romantism, fictiune si termeni medicali răsfiraţi, este o capodopera care îndeamnă la introspectie. Acest jurnal dă şi omului conotaţia de jurnal prin citatul: ,,Jurnalul e întunecat când stă închis, el umplându-se de lumină la parcurgerea fiecărei file, când îl deschidem. La fel ca omul.
Şi-ntr-un final, dacă timpurile noastre sunt de blamat pentru cât suntem de reci, de ce nu ne-am lua prieteni virtuali să legăm conexiuni mai puternice decât reţelele de internet? De ce să nu devenim noi ,,oameni-far" cât încă putem fi? Gândim aceeasi idee în ipostaze diferite ale vieţii, iar asta e de ajuns ca să ne unească.
March 16, 2022
E o lectura destul de confuza (cel putin pentru mine) la un moment dat, insa multe dintre povestioare sunt tare simpatice.
June 25, 2020
Deși nu ma asteptam, lectura a mers greu. Franturi din viata, gândurile, zilele unui om care luptă pentru bine, pentru viata. Lectii dure, uneori. Povești spuse cu detasare, deși se simte inca implicarea extrasă atent, înlăturată chiar, pe alocuri. Per total, o experiență literară plăcută!
May 2, 2022
"Crezi ca poți amâna la nesfârșit o vizita, dar destinatarul poate sfârși în nesfarsitul tău."
O lectura diferită, multe povestioare și dialoguri pline de învățături. Unele dintre metafore sunt foarte profunde, discuțiile cu cealaltă persoana ajuta la înțelegerea lumii într-un mod mai simplu, plin de optimism. După toate acestea, finalul prezintă, de-a lungul mai multor capitole, un bătrânel care a fost atacat de niște tineri într-un pasaj și, prin efortul multor persoane străine a devenit o persoana mai buna.
O lectura diferită, multe povestioare și dialoguri pline de învățături. Unele dintre metafore sunt foarte profunde, discuțiile cu cealaltă persoana ajuta la înțelegerea lumii într-un mod mai simplu, plin de optimism. După toate acestea, finalul prezintă, de-a lungul mai multor capitole, un bătrânel care a fost atacat de niște tineri într-un pasaj și, prin efortul multor persoane străine a devenit o persoana mai buna.
This entire review has been hidden because of spoilers.
December 2, 2018
Reia multe pasaje din prima carte, dar relateaza povestea batranului batut la Brașov spre final si acest lucru invioreaza putin atmosfera.
Read
January 31, 2022Prea multe pasaje sunt reluate, cuvânt cu cuvânt, din prima carte, "Dragă inimă".
September 2, 2019
Spre deosebire de celelalte carti ale autorului, aceasta nu m-a impresionat. Mi -as fi dorit sa nu regasesc pagini din "Draga inima" si sa nu imi dea senrimentul ca o recitesc cumva.
September 2, 2022
Secretul este probabil timpul! Cartea este calitativă, și mi-a făcut mai mare plăcere să o citesc! Idei frumoase, sentimente, emoții, descrise într-un stil ușor.
May 19, 2025
A opend jurnal about the struggles that a man can have in his life as an young pep, in medical spec,especially when you try to get the best of what you got and prove yourself and your family everything you learned till that point and transform it in skills and abilities that can make everybody happy and proud!
January 25, 2021
Din sutele de cărți pe care le-am citit cartea aceasta mi s-a lipit de inimă și m-a întrebat dacă poate să fie preferata mea. M-a convins de la prima pagină și o să o port în gând și amintire mult timp de acum înainte. Mulțumesc, Vasi!
January 2, 2019
Tulburătoare
April 15, 2019
3 stelute si jumate. O carte frumoasa, usor de citit, sensibila pe care o recomand. Totusi credeam ca vor fi mai multe informatii legate de boala asta a dementei...
March 10, 2020
Este a treia in topul cartilor mele preferate.
February 5, 2021
,, Unitatea de masura a vietii nu este anul, ci povestea." Ne-ar fi mult mai bine daca ne-am raporta astfel la a ne trai viata....🙂
March 10, 2021
Minunata carte <3
November 28, 2022
Nu-mi place frauda intelectuală! Nu o recomand
August 1, 2025
Repetitivă, dar au fost câteva pasaje notabile. Povestea de la final a fost un plus.
Displaying 1 - 21 of 21 reviews