What do you think?
Rate this book
Profetul tenebrelor
„Profetul Tenebrelor” este o epopee fantastică ce descrie aventurile unor râme dintr-o comunitate subterană stranie, autointitulată pompos „Inelaţii”. Romanul va fi o provocare pentru oricine îl deschide. Îţi va fi greu să povesteşti apoi cu entuziasm că ai citit o carte despre nişte râme, fără să fi luat drept puțin ţicnit, dar, în acelaşi timp, vei arde de nerăbdare să împărtăşeşti tuturor un pic din incredibila şi nebuneasca lume a unor Inelaţi care te-au cucerit. Atenție, deci, la Inelați!
Vă intră sub piele!
Vă intră sub piele!
138 pages, Paperback
Published January 1, 2022
26 people want to read
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 21 of 21 reviews
March 31, 2022
Încep prin a vă spune de ce am cumpărat cartea. Fac abstracție de faptul că autorul îmi este simpatic. Nu pot spune cu siguranță de ce, dar acesta-i adevărul. In descriere se afirmă că vei fi cucerit. Nu este o posibilitate ci o certitudine. Siguranța asta de sine, cu o notă arogantă, m-a convins pe loc. Admir oamenii care-și cunosc valoarea și nu se sfiesc să o evidențieze!
Să revin la poveste. Am terminat de citit de ceva vreme dar nu știam ce-aș putea scrie despre ea. Nu știu nici acum însă sper să vă conving să puneți mâna pe carte, este extraordinară!
Avem o turmă de râme, mi se pare cea mai potrivită exprimare pentru ceea ce-am eu în minte, care-și urmează orbește conducătorul. Profetul în acest caz. Inelaților li se atribuie calități și defecte umane, comportamentul acestora fiind reprezentativ societății actuale. Suntem mârlani, nepăsători, comozi și avem spiritul de turmă dus până la rang de artă. Cum este și firesc, unei asemeni societăți i se cuvine un conducător care să-și urmărească propriul interes și să calce pe cadavre pentru a și-l atinge. Vă sună cunoscut? Dacă nu, priviți puțin în jur.
Profetul luptă din răsputeri pentru a-și pune inelații la adăpost din calea pericolului. În acest caz, este vorba despre o Cârtiță. Dar oare construirea fortăreței are rolul de-a proteja comunitatea sau de-ai limita acesteia libertățile? Dacă Cârtița există sau nu, pur și simplu nu are nici o importanță. Cea mai ușoară cale spre manipulare este instaurarea fricii. Cauza nu trebuie să fie vizibilă ci doar menționată până se imprimă în subconștient. Restul este floare la ureche.
Avem și două râme care nu fac parte din populația condusă de Profet și în momentul în care descoperă secretul Graalului inelaților fac tot ce le stă în putere pentru a-și atinge propriile scopuri. De la sine înțeles, totul este pe interes. Dacă Cur-Retezat și Cap-Turtit o vor scoate la capăt cu planurile lor nu vă mai spun. Aflați singuri, merită!
Cartea nu are nici măcar o sută cincizeci de pagini, cam un centimetru grosime. Poți spune că este o broșurică mai grosuță. Dar fiecărui cuvânt ii este imprimată o asemenea forță încât te izbește în plex. Poate or fi inelați, sigur ți-i imaginezi ca oameni, dar ceea ce pot spune cu siguranță este că analiza societății te pălește cu acuratețea de care dă dovadă. Și nici nu nu realizezi cum te cucerește rând după rând. Se pot ascunde multe în spatele simbolismului dar trebuie să te și pricepi să o faci. De-ar fi fost simplu sunt convinsă că altfel ar sta literatura contemporană. Că mi-a zburat gândul deseori la Ferma animalelor cred că-i lesne de imaginat.
Ca să n-o mai lungesc și in speranța că am fost cât de cât coerentă, puneți mâna și citiți. Poate așa vom stopa ca istoria să se repete. Și vă promit o lectură pe cinste care te face să-ți pui nenumărate întrebări.
Mă declar iremediabil cucerită!
April 21, 2022
Am convingerea fermă că toate lucrurile care se petrec au un scop anume, că de-a lungul vieții citim tot felul de cărți și că de la unii scriitori învățăm ceva util. Datorită lor ajungem să ne lărgim orizontul de cunoaștere și ne îmbogățim mintea. În definitiv, fiecare scriitor are o viziune lui, un stil propriu de scriere, un fel anume de a-și imagina povestea. Iar noi, cititorii, încercăm să înțelegem exact ce a vrut să spună acesta sau ce lecție de viață a vrut să ne ofere. Chiar dacă la momentul respectiv ne folosim de cărți pentru a ne relaxa sau pentru a evada din cotidian, la final de lectură rămanem surprinși de esența lor. Iar romanul de față este un astfel de exemplu.
„Îmi place să cred că nimeni nu e perfect, cu toții purtăm un defect fie el fizic sau moral, ori o meteahnă urâtă care trage în jos perfecțiunea la care aspirăm sau pe care am moștenit-o.”
Trebuie să recunosc că nu am fost tentată să citesc această carte, atunci când și-a făcut apariția. Consideram că nu-i genul meu. Cum să mă descurc eu cu o poveste - cu o epopee fantastică - despre râme? De ce să-mi pierd timpul cu așa ceva? Dintotdeauna am alergat după literatura comercială, de consum, așa că simbolismul și alegoria au reprezentat pentru mine doar niște elemente abstracte de care fugeam ca dracul de tămâie. Totuși, atunci când un exemplar a ajuns la mine, mi-am spus că e cazul să-mi depășesc zona de confort (urăsc să fiu o ființă limitată), că dracul nu poate fi chiar atât de negru. Iar acum, după ce am citit povestea, nu-mi vine să cred cât de mult m-am înșelat în privința ei. Cred că a fost una dintre cele mai inedite experiențe în materie de lectură!
Ce mi-a plăcut atât de mult la ,,Profetul tenebrelor”? Universul creat de scriitor, felul în care le-a oferit inelațiilor proprietăți negative ale naturii umane, dialogul incisiv și replicile acide, caracterul ironic/autoironic al râmelor (au un talent nemaipomenit de a face haz de necaz), umorul de bună calitate și, nu în ultimul rând, mesajul autorului - și, implicit, morala acestei povești - despre provocările timpurilor pe care le trăim, dar și despre năravurile societății. Scriitorul Brunno Livadaru ne îndeamnă să facem un joc de imaginație, să fim martorii unor momente și fapte revoltătoare, iar la final, să tragem anumite concluzii.
Recenzia completa o gasiti aici:
https://literaturapetocuri.ro/profetu...
„Îmi place să cred că nimeni nu e perfect, cu toții purtăm un defect fie el fizic sau moral, ori o meteahnă urâtă care trage în jos perfecțiunea la care aspirăm sau pe care am moștenit-o.”
Trebuie să recunosc că nu am fost tentată să citesc această carte, atunci când și-a făcut apariția. Consideram că nu-i genul meu. Cum să mă descurc eu cu o poveste - cu o epopee fantastică - despre râme? De ce să-mi pierd timpul cu așa ceva? Dintotdeauna am alergat după literatura comercială, de consum, așa că simbolismul și alegoria au reprezentat pentru mine doar niște elemente abstracte de care fugeam ca dracul de tămâie. Totuși, atunci când un exemplar a ajuns la mine, mi-am spus că e cazul să-mi depășesc zona de confort (urăsc să fiu o ființă limitată), că dracul nu poate fi chiar atât de negru. Iar acum, după ce am citit povestea, nu-mi vine să cred cât de mult m-am înșelat în privința ei. Cred că a fost una dintre cele mai inedite experiențe în materie de lectură!
Ce mi-a plăcut atât de mult la ,,Profetul tenebrelor”? Universul creat de scriitor, felul în care le-a oferit inelațiilor proprietăți negative ale naturii umane, dialogul incisiv și replicile acide, caracterul ironic/autoironic al râmelor (au un talent nemaipomenit de a face haz de necaz), umorul de bună calitate și, nu în ultimul rând, mesajul autorului - și, implicit, morala acestei povești - despre provocările timpurilor pe care le trăim, dar și despre năravurile societății. Scriitorul Brunno Livadaru ne îndeamnă să facem un joc de imaginație, să fim martorii unor momente și fapte revoltătoare, iar la final, să tragem anumite concluzii.
Recenzia completa o gasiti aici:
https://literaturapetocuri.ro/profetu...
February 6, 2022
Simbolismul profund al acestei cărți, ce are ca protagoniști niște simple râme, m-a dat peste cap și mi-a generat o epifanie de zile mari. O lectură de-a dreptul revelatoare.
Brunno Livadaru a insuflat inelaților săi calități, dar mai ales defecte umane, dintre toate uitarea fiind cel mai mare. Uitarea faptului că istoria se repetă. Profetul tenebrelor este un roman manifest ce ne vorbește despre structura șubredă a unei societăți atât de asemănătoare cu ceea ce ne înconjoară în viața de zi cu zi, un fel de oglindă a acestei banale colonii numită omenire.
https://catalinapana.blogspot.com/202...
Brunno Livadaru a insuflat inelaților săi calități, dar mai ales defecte umane, dintre toate uitarea fiind cel mai mare. Uitarea faptului că istoria se repetă. Profetul tenebrelor este un roman manifest ce ne vorbește despre structura șubredă a unei societăți atât de asemănătoare cu ceea ce ne înconjoară în viața de zi cu zi, un fel de oglindă a acestei banale colonii numită omenire.
https://catalinapana.blogspot.com/202...
November 21, 2022
Profetul Tenebrelor - Brunno Livadaru
Mi-am zis să iau o pauză de la demoni, îngeri, zâne și cărți de dezvoltare personală. Cum urma să plec înapoi spre București, am luat în grabă din bibliotecă, din secțiunea scurtă de "to-read", una din cărțile cumpărate recent. Cum văzusem câteva postări pe FB despre această carte, am decis să îi dau o șansă pentru că, rebelă de fel, și un pic "țicnită", aventurile unor râme în lumea subterană erau fix ce aveam nevoie. Ce atâtea creaturi fantastice sau traume umane când pot sa citesc despre viața palpitantă a unor... râme? Pardon, Inelați! Unde mai pui ca autorul ne avertizează că ne pot intra sub piele. Ha-ha, ia să vedem ce e de capul lor. Ce drame au niște târâtoare amărâte, ce vise, ce aspirații, ce frici? Și, măi să fie, cartea a servit din plin cu o caricatură a lumii de Deasupra, unde te trezești că îndrăgești sau înjuri cu patos personaje, unde zâmbești melancolic din colțul buzelor în fața maximelor (deloc rare!)... un deliciu cu aromă de pământ proaspăt răscolit de ploi de toamnă. Mi-au plăcut Cap-Turtit pentru cam aceleași motive pentru care îl remarcase și Subțirica, am fost plăcut surprinsă de veridicitatea alegerilor umane, sau mai puțin umane (atât de tiranice, dure, răscolitoare) ale antagonistului, Profetul, am fost impresionată de ierarhia socială și problemele de zi cu zi ale coloniei... și de toată ideea autorului de a spune povestea unor râme într-un mod în care mi-a schimbat perspectiva asupra acestor vietăți. Pe alocuri am avut senzația ca sunt aruncată într-un univers macabru, marca Flavius Ardelean, dar stilurile sunt total diferite. Am regăsit umor inteligent, observații înțelepte și idei inedite care toate m-au făcut să zâmbesc. Am să urmăresc îndeaproape viitoarele scrieri ale lui Brunno Livadaru. Pe mine m-a convins.
#citesteromaneste #autoriromani #brunnolivadaru #morganhexnerreads #morganhexnerreviews #fantasy #clubulramelor #profetulTenebrelor #bookreviews
Mi-am zis să iau o pauză de la demoni, îngeri, zâne și cărți de dezvoltare personală. Cum urma să plec înapoi spre București, am luat în grabă din bibliotecă, din secțiunea scurtă de "to-read", una din cărțile cumpărate recent. Cum văzusem câteva postări pe FB despre această carte, am decis să îi dau o șansă pentru că, rebelă de fel, și un pic "țicnită", aventurile unor râme în lumea subterană erau fix ce aveam nevoie. Ce atâtea creaturi fantastice sau traume umane când pot sa citesc despre viața palpitantă a unor... râme? Pardon, Inelați! Unde mai pui ca autorul ne avertizează că ne pot intra sub piele. Ha-ha, ia să vedem ce e de capul lor. Ce drame au niște târâtoare amărâte, ce vise, ce aspirații, ce frici? Și, măi să fie, cartea a servit din plin cu o caricatură a lumii de Deasupra, unde te trezești că îndrăgești sau înjuri cu patos personaje, unde zâmbești melancolic din colțul buzelor în fața maximelor (deloc rare!)... un deliciu cu aromă de pământ proaspăt răscolit de ploi de toamnă. Mi-au plăcut Cap-Turtit pentru cam aceleași motive pentru care îl remarcase și Subțirica, am fost plăcut surprinsă de veridicitatea alegerilor umane, sau mai puțin umane (atât de tiranice, dure, răscolitoare) ale antagonistului, Profetul, am fost impresionată de ierarhia socială și problemele de zi cu zi ale coloniei... și de toată ideea autorului de a spune povestea unor râme într-un mod în care mi-a schimbat perspectiva asupra acestor vietăți. Pe alocuri am avut senzația ca sunt aruncată într-un univers macabru, marca Flavius Ardelean, dar stilurile sunt total diferite. Am regăsit umor inteligent, observații înțelepte și idei inedite care toate m-au făcut să zâmbesc. Am să urmăresc îndeaproape viitoarele scrieri ale lui Brunno Livadaru. Pe mine m-a convins.
#citesteromaneste #autoriromani #brunnolivadaru #morganhexnerreads #morganhexnerreviews #fantasy #clubulramelor #profetulTenebrelor #bookreviews
September 26, 2022
Abia am terminat aventura râmelor din „Profetul tenebrelor” de Brunno Livadaru și trebuia să vă împărtășesc și vouă de ce mi-a plăcut așa mult.
Avem o colonie de râme, care se autointitulează pompos „Inelații”. Aceasta e condusă de Profet. Regulile în colonie sunt dure. Viața unei râme e tare grea, mai ales dacă e o râmă hoinară sau defectă. Sătui de viața nomadă, Cap-Turtit și Cur-Retezat se gândesc să facă parte din colonia puternică a Profetului, dându-i la schimb o informație prețioasă (da, râmele astea au diverse roluri, de la Musculoși, la Extractori, la Comercianți, ce mai, e visul oricărei râme). Numai că e dificil să se infiltreze în baza inamică, mai ales când pedepsele sunt îngrozitoare (Țepeș ar fi mândru de ingeniozitatea lor), așa că pun la cale un plan aproape infailibil.
Pe lângă umorul negru, aventurile râmelor prezintă situații de viață și de moarte, dramă, dragoste, eroism. E tot ce v-ați putea dori de la o carte cu râme!
Recomand!
Avem o colonie de râme, care se autointitulează pompos „Inelații”. Aceasta e condusă de Profet. Regulile în colonie sunt dure. Viața unei râme e tare grea, mai ales dacă e o râmă hoinară sau defectă. Sătui de viața nomadă, Cap-Turtit și Cur-Retezat se gândesc să facă parte din colonia puternică a Profetului, dându-i la schimb o informație prețioasă (da, râmele astea au diverse roluri, de la Musculoși, la Extractori, la Comercianți, ce mai, e visul oricărei râme). Numai că e dificil să se infiltreze în baza inamică, mai ales când pedepsele sunt îngrozitoare (Țepeș ar fi mândru de ingeniozitatea lor), așa că pun la cale un plan aproape infailibil.
Pe lângă umorul negru, aventurile râmelor prezintă situații de viață și de moarte, dramă, dragoste, eroism. E tot ce v-ați putea dori de la o carte cu râme!
Recomand!
September 25, 2022
"Profetul Tenebrelor" un titlu care m-a dus cu gândul spre o lumea subterană, droguri, găști de cartier, detectivi și interlopi. Un proverb românesc spune: "Socoteala de acasă nu se potrivește cu cea din târg" și bine zice.
Sufăr de scolecifobie (frică de viermi). Știam subiectul cărți și m-am luptat foarte mult cu mine însumi: să o citesc sau să nu citesc. Eram precum un pacient al Spitalului de Psihiatrie Socola...cu o mână mă scărpinam, cu cealaltă țineam cartea, iar trupul se legăna precum o frunză în bătaia vântului. Citeam un paragraf, mă opream și mă încurajam singură: "Hai că poți. Hai că poți." și am reușit.
O colonie de râme condusă de Profet. Profetul este și el tot o râmă. Scopul Profetului este de a-și pune colonia la adăpost din calea Cârtiței. Știu pare ciudat...o râmă în post de lider, dar nu este o râmă oarecare, ci este o râmă ce are calități umane. Calități pe care le regăsim la actuali sau foști conducători. Profetul este mânat de propriul său interes și este dispus să facă pact cu diavolul pentru a-și atinge scopul. Atitudinea Profetului m-a dus cu gândul la P.... care este înconjurat de o armată de "inelați" dornici să se așeze în Sala Fortăreața pentru a se apăra de Cârțița de peste Pacific.
Inelații au calități umane. Inelații sunt nepăsători, comozi și acționează după regula "spiritului de turmă". Comportamentul lor este tipic societății în care trăim...la plăcinte înainte, la război înapoi.
Sala Fortăreața este acul ascuns în carul cu fân pe care Profetul încearcă să îl găsească. În ciuda eforturilor sale, Sala este descoperită de doi Inelați din afara coloniei: Cap-Turtit și Cur-Retezat. Cap-Turtit îl va conduce pe Profet în Sala Fortăreață în schimbul unui loc în colonie.
Sala Fortăreața va fi populată cu inelați din toate colțurile. Inelații speriați de lupta dintre Cârtiță și Viermele Mitic se vor înghesui să pupe coada Profetului pentru a obține un loc în colonie. Conviețuirea lor armonioasă este întreruptă de apariția Ochiului Cârtiței. Profetul decide să împartă colonia în două ridicând un zid de țepuse. Decizia sa m-a dus cu gândul la zidul Berlinului și modul de gândire a lui Hitler.
Cap-Turtit pornește în căutarea Viermelui Mitic și va descoperi că Profetul este un șarlatan.
Poate sună bizar să recomand o carte despre o colonie de viermi, dar cele 135 pagini scrise de Brunno Livaru te lovesc cu forță și nu ai cum să nu realizezi că ai în față un roman manifest. Trăim într-o lumea în care mulți preferă să se târască, să pupe și să bată mătănii doar pentru a nu ieși din oaza lor.
Sufăr de scolecifobie (frică de viermi). Știam subiectul cărți și m-am luptat foarte mult cu mine însumi: să o citesc sau să nu citesc. Eram precum un pacient al Spitalului de Psihiatrie Socola...cu o mână mă scărpinam, cu cealaltă țineam cartea, iar trupul se legăna precum o frunză în bătaia vântului. Citeam un paragraf, mă opream și mă încurajam singură: "Hai că poți. Hai că poți." și am reușit.
O colonie de râme condusă de Profet. Profetul este și el tot o râmă. Scopul Profetului este de a-și pune colonia la adăpost din calea Cârtiței. Știu pare ciudat...o râmă în post de lider, dar nu este o râmă oarecare, ci este o râmă ce are calități umane. Calități pe care le regăsim la actuali sau foști conducători. Profetul este mânat de propriul său interes și este dispus să facă pact cu diavolul pentru a-și atinge scopul. Atitudinea Profetului m-a dus cu gândul la P.... care este înconjurat de o armată de "inelați" dornici să se așeze în Sala Fortăreața pentru a se apăra de Cârțița de peste Pacific.
Inelații au calități umane. Inelații sunt nepăsători, comozi și acționează după regula "spiritului de turmă". Comportamentul lor este tipic societății în care trăim...la plăcinte înainte, la război înapoi.
Sala Fortăreața este acul ascuns în carul cu fân pe care Profetul încearcă să îl găsească. În ciuda eforturilor sale, Sala este descoperită de doi Inelați din afara coloniei: Cap-Turtit și Cur-Retezat. Cap-Turtit îl va conduce pe Profet în Sala Fortăreață în schimbul unui loc în colonie.
Sala Fortăreața va fi populată cu inelați din toate colțurile. Inelații speriați de lupta dintre Cârtiță și Viermele Mitic se vor înghesui să pupe coada Profetului pentru a obține un loc în colonie. Conviețuirea lor armonioasă este întreruptă de apariția Ochiului Cârtiței. Profetul decide să împartă colonia în două ridicând un zid de țepuse. Decizia sa m-a dus cu gândul la zidul Berlinului și modul de gândire a lui Hitler.
Cap-Turtit pornește în căutarea Viermelui Mitic și va descoperi că Profetul este un șarlatan.
Poate sună bizar să recomand o carte despre o colonie de viermi, dar cele 135 pagini scrise de Brunno Livaru te lovesc cu forță și nu ai cum să nu realizezi că ai în față un roman manifest. Trăim într-o lumea în care mulți preferă să se târască, să pupe și să bată mătănii doar pentru a nu ieși din oaza lor.
April 30, 2023
La prima vedere, avem de-a face cu o carte despre râme. Dacă citim în profunzime, descoperim o lume fantastică, o societate bine structurată, foarte asemănătoare cu societatea contemporană.
Colonia de râme a Inelaților are un singur scop: găsirea Sălii Fortăreață, singurul loc unde Inelații ar fi la adăpost din calea nemiloasei Cârtițe. Conducătorul lor, Profetul, a văzut Sala doar într-o viziune, astfel că acum toate râmele din colonie muncesc din greu pentru a o găsi. Căutarea a devenit atât de obsesivă, încât Profetul sacrifică orice și pe oricine pentru a găsi acel loc.
Deși societatea Inelaților e invidiată de multe râme, acestea dorindu-și să facă parte din ea, regulile acesteia sunt foarte stricte, așadar nu oricine este acceptat în interior.
În această situație se află Cap-Turtit și prietenul său. Întrucât sunt diferiți din punct de vedere de fizic de celelalte râme, nu se potrivesc nicăieri, astfel că hoinăresc liber prin pământ.
Dorința de a aparține unui loc este mai puternică, astfel că în urma oferirii unor informații prețioase Profetului, sunt acceptați în colonia sa.
La scurt timp însă, Cap-Turtit realizează că nimic nu este ceea ce pare în colonie, iar acum se află în situația de a pierde ceea ce a prețuit mereu cel mai mult: libertatea.
Cartea primeste 5⭐️
Colonia de râme a Inelaților are un singur scop: găsirea Sălii Fortăreață, singurul loc unde Inelații ar fi la adăpost din calea nemiloasei Cârtițe. Conducătorul lor, Profetul, a văzut Sala doar într-o viziune, astfel că acum toate râmele din colonie muncesc din greu pentru a o găsi. Căutarea a devenit atât de obsesivă, încât Profetul sacrifică orice și pe oricine pentru a găsi acel loc.
Deși societatea Inelaților e invidiată de multe râme, acestea dorindu-și să facă parte din ea, regulile acesteia sunt foarte stricte, așadar nu oricine este acceptat în interior.
În această situație se află Cap-Turtit și prietenul său. Întrucât sunt diferiți din punct de vedere de fizic de celelalte râme, nu se potrivesc nicăieri, astfel că hoinăresc liber prin pământ.
Dorința de a aparține unui loc este mai puternică, astfel că în urma oferirii unor informații prețioase Profetului, sunt acceptați în colonia sa.
La scurt timp însă, Cap-Turtit realizează că nimic nu este ceea ce pare în colonie, iar acum se află în situația de a pierde ceea ce a prețuit mereu cel mai mult: libertatea.
Cartea primeste 5⭐️
June 26, 2023
Am vrut să citesc această carte cu orice preț, iar când am ajuns, în sfârșit, la ea, n-am mai putut să o las din mână. Mi s-a spus că e o ,,distopie cu râme", cuvinte pe care le-am înghițit inițial puțin mai greu, apoi am hotărât că-mi place cum sună.
Nu m-am înșelat.
Încă din primele pagini, am rămas surprinsă de cât de similare erau gândurile și acțiunile râmelor, ale Profetului în special, cu cele ale marilor conducători din trecut sau din prezent. Protagonistul și amicul său au fost, de asemenea, tipologii diferite, cu rol temeinic în afectarea societății, a coloniei în care au pătruns cu un plan simplu, dar gândit. Narațiunea a scos câteva chicote de la mine, iar asemănările izbitoare ale inelaților cu oamenii m-au făcut să am nevoie de puțin timp de gândire după ce am epuizat paginile, înainte să pot spune că am terminat-o, într-adevăr, de citit.
Nu m-am înșelat.
Încă din primele pagini, am rămas surprinsă de cât de similare erau gândurile și acțiunile râmelor, ale Profetului în special, cu cele ale marilor conducători din trecut sau din prezent. Protagonistul și amicul său au fost, de asemenea, tipologii diferite, cu rol temeinic în afectarea societății, a coloniei în care au pătruns cu un plan simplu, dar gândit. Narațiunea a scos câteva chicote de la mine, iar asemănările izbitoare ale inelaților cu oamenii m-au făcut să am nevoie de puțin timp de gândire după ce am epuizat paginile, înainte să pot spune că am terminat-o, într-adevăr, de citit.
September 11, 2022
Pot să spun că romanul m-a scos complet din zona mea de confort, teleportându-mă într-o lume complet nouă, o lume a inelaților, a unor râme guvernate de frica necunoscutului, și anume a Cârtiței - teamă indusă de însăși Profet.
Mi-a plăcut mult ideea Marelui Vierme Mitic și am avut un șoc spre finalul cărții atunci când mi s-a dezvăluit adevărul cu privire la afirmația Profetului, și anume că ar fi înrudit cu acesta. Explicațiile au fost mult mai mult decât m-aș fi așteptat.
Acțiunea a fost destul de alertă, dar nu grăbită, existând pe alocuri și suficiente pasaje de introspecție.
Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost faptul că nu am aflat niciodată cu adevărat de ce Cap-Turtit l-a salvat pe Cur-Retezat de la moarte ci am avut parte doar de mici „păreri”. Am fost lăsați să ghicim, să ne dăm noi seama, făcând o antiteză cu viața noastră de zi cu zi și cu oamenii în general, fără să ni se pună pe tavă răspunsul în ceea ce privește intențiile lui Cap-Turtit.
Mi-au plăcut disputele lor, diferența lor de gândire, dar și momentele în care, în ciuda tuturor neajunsurilor, ne-au arătat că există între ei măcar un gram de prietenie și păsare.
Personajul meu preferat a fost Subțirica. M-a înduioșat teribil deznodământul ei, însă a fost un personaj foarte frumos conturat.
Recomand!!
Mi-a plăcut mult ideea Marelui Vierme Mitic și am avut un șoc spre finalul cărții atunci când mi s-a dezvăluit adevărul cu privire la afirmația Profetului, și anume că ar fi înrudit cu acesta. Explicațiile au fost mult mai mult decât m-aș fi așteptat.
Acțiunea a fost destul de alertă, dar nu grăbită, existând pe alocuri și suficiente pasaje de introspecție.
Ce mi-a plăcut cel mai mult a fost faptul că nu am aflat niciodată cu adevărat de ce Cap-Turtit l-a salvat pe Cur-Retezat de la moarte ci am avut parte doar de mici „păreri”. Am fost lăsați să ghicim, să ne dăm noi seama, făcând o antiteză cu viața noastră de zi cu zi și cu oamenii în general, fără să ni se pună pe tavă răspunsul în ceea ce privește intențiile lui Cap-Turtit.
Mi-au plăcut disputele lor, diferența lor de gândire, dar și momentele în care, în ciuda tuturor neajunsurilor, ne-au arătat că există între ei măcar un gram de prietenie și păsare.
Personajul meu preferat a fost Subțirica. M-a înduioșat teribil deznodământul ei, însă a fost un personaj foarte frumos conturat.
Recomand!!
December 18, 2022
Cartea asta este... Una dintre puținele cărți care mi-au dat mult de gândit. Toate defectele societății, toate realitățile sale sunt reflectate într-o lume a râmelor.
Într-un univers subteran, râmele se luptă cu frica lor pentru Cârtița care îi poate ucide în orice clipă. Profetul, o râmă "cu har", care poate comunica cu Viermele Mitic, le promite inelaților o Sală unde vor fi protejați de atacuri și vor trăi bine mersi.
Dar acest Profet este un impostor care, prin manipulare, atrage adepți. Orice inelat cu defect fizic este desconsiderat. Din cauza unor promisiuni deșarte, râmele aflate în ipostaze umane își uită credințele, se alătură unui alai fals, menit să le distrugă. Își uită rădăcinile, menirea.
Practic, în această carte pe care eu personal aș numi-o SF sunt prezentate toate realitățile crude ale lumii umane, transpuse într-o lume a râmelor, a subteranului. Bogat în descrieri, cu expresii specifice (" nu face nicio frunză", "îl lasă în plata pământului") este un roman cum nu am mai citit până acum, la care eu personal cred că s-a depus enorm de multă muncă. Îl văd ca pe un mesaj, un semnal de alarmă. Odată ce vă obișnuiți cu acea lume nouă, veți putea cu ușurință observa analogia dintre realitatea de azi și cea prezentată în carte.
Într-un univers subteran, râmele se luptă cu frica lor pentru Cârtița care îi poate ucide în orice clipă. Profetul, o râmă "cu har", care poate comunica cu Viermele Mitic, le promite inelaților o Sală unde vor fi protejați de atacuri și vor trăi bine mersi.
Dar acest Profet este un impostor care, prin manipulare, atrage adepți. Orice inelat cu defect fizic este desconsiderat. Din cauza unor promisiuni deșarte, râmele aflate în ipostaze umane își uită credințele, se alătură unui alai fals, menit să le distrugă. Își uită rădăcinile, menirea.
Practic, în această carte pe care eu personal aș numi-o SF sunt prezentate toate realitățile crude ale lumii umane, transpuse într-o lume a râmelor, a subteranului. Bogat în descrieri, cu expresii specifice (" nu face nicio frunză", "îl lasă în plata pământului") este un roman cum nu am mai citit până acum, la care eu personal cred că s-a depus enorm de multă muncă. Îl văd ca pe un mesaj, un semnal de alarmă. Odată ce vă obișnuiți cu acea lume nouă, veți putea cu ușurință observa analogia dintre realitatea de azi și cea prezentată în carte.
September 15, 2024
Ce sa va spun, am fost acaparata de la prima pagina cu citatul domnului Darwin.
Am citit recent „Profetul Tenebrelor” de Brunno Livadaru și am fost profund impresionata. Cartea m-a captivat imediat prin universul său fascinant și atmosferic. Autorul reușește să creeze o lume complexă și întunecată, plină de mistere și provocări, care te atrage de la prima pagină.
Protagonistul este un personaj bine construit, cu o adâncime psihologică remarcabilă. Am apreciat în mod special modul în care Livadaru dezvoltă conflictele interne ale acestuia și lupta sa personală între lumina și întunericul din jurul său. Personajele secundare sunt de asemenea bine conturate și aduc un plus de complexitate poveștii.
Stilul de scriere este captivant și vizual, cu descrieri detaliate care îți permit să te pierzi complet în lume creată de Livadaru. Fiecare capitol este încărcat de tensiune și surprize, iar ritmul cărții menține interesul constant.
În concluzie, „Profetul Tenebrelor” este o lectură recomandată celor care apreciază fantasy-ul întunecat și poveștile cu personaje complexe. M-am bucurat de fiecare moment al cărții și abia aștept să văd ce alte aventuri ne va aduce autorul în viitor."
Cam atat despre cartea cu rame.
Am citit recent „Profetul Tenebrelor” de Brunno Livadaru și am fost profund impresionata. Cartea m-a captivat imediat prin universul său fascinant și atmosferic. Autorul reușește să creeze o lume complexă și întunecată, plină de mistere și provocări, care te atrage de la prima pagină.
Protagonistul este un personaj bine construit, cu o adâncime psihologică remarcabilă. Am apreciat în mod special modul în care Livadaru dezvoltă conflictele interne ale acestuia și lupta sa personală între lumina și întunericul din jurul său. Personajele secundare sunt de asemenea bine conturate și aduc un plus de complexitate poveștii.
Stilul de scriere este captivant și vizual, cu descrieri detaliate care îți permit să te pierzi complet în lume creată de Livadaru. Fiecare capitol este încărcat de tensiune și surprize, iar ritmul cărții menține interesul constant.
În concluzie, „Profetul Tenebrelor” este o lectură recomandată celor care apreciază fantasy-ul întunecat și poveștile cu personaje complexe. M-am bucurat de fiecare moment al cărții și abia aștept să văd ce alte aventuri ne va aduce autorul în viitor."
Cam atat despre cartea cu rame.
September 26, 2023
O minunatie de carte.. atat de destept scrisa incat va recomand tuturor sa o cititi, chiar daca povestea are in centru niste rame.
Avem o colonie de rame care isi urmeaza orbeste conducatorul, pe numele lui Profetul. Minunatul conducator doreste sa-si tina colonia la adapost de orice pericol, in cazul de fata de o Cartita, si astfel decide ca intreaga colonie sa gaseasca Sala Fortareata care i-a aparut Profetului intr-o viziune. Evident ca toate ramele muncesc din greu si niciun sacrifiu nu e suficient pentru gasirea fortaretei.
Dar nu oricine este acceptat in marea colonie a Profetului. Cap-Turtit si prietenul sau, Cur-Retezat, sunt diferiti de restul ramelor, dar cum sentimentul de apartenenta este mult mai puternic, cei doi prieteni vor fi acceptati in comunitate in schimbul anumitor informatii. Insa marea capcana este renuntarea la libertate.
Va suna cunoscut totul?!
Foarte reusita cartea iar originalitatea autorului m-a cucerit. Recomand!
Avem o colonie de rame care isi urmeaza orbeste conducatorul, pe numele lui Profetul. Minunatul conducator doreste sa-si tina colonia la adapost de orice pericol, in cazul de fata de o Cartita, si astfel decide ca intreaga colonie sa gaseasca Sala Fortareata care i-a aparut Profetului intr-o viziune. Evident ca toate ramele muncesc din greu si niciun sacrifiu nu e suficient pentru gasirea fortaretei.
Dar nu oricine este acceptat in marea colonie a Profetului. Cap-Turtit si prietenul sau, Cur-Retezat, sunt diferiti de restul ramelor, dar cum sentimentul de apartenenta este mult mai puternic, cei doi prieteni vor fi acceptati in comunitate in schimbul anumitor informatii. Insa marea capcana este renuntarea la libertate.
Va suna cunoscut totul?!
Foarte reusita cartea iar originalitatea autorului m-a cucerit. Recomand!
May 1, 2025
Volumul este scris într-un ritm alert, cu întorsături de evenimente și de interpretări. Deși cartea prezintă aparent o colonie de râme sau inelați cum vor ele să se autointituleze, povestea este despre spirit, despre profunzimea naturii umane. Întâmplările nu fac decât să parcurgă o parte din viața personajului Cap-Turtit care trece printr-o inițiere care îi dezvăluie adevăruri ascunse. Mi-a plăcut ideea finală a ciclului viață-cunoaștere.
January 31, 2023
A fost o adevărată provocare să citesc această carte, pentru că nu m-am mai întâlnit cu genul acesta de lectură.
Autorul prezintă aventurile Inelaților, o colonie de râme ce caută drumul către Sala Fortăreață, un loc izolat de atacurile Cârtiței. Profetul, liderul acestora, susține că Viermele Mitic (creatură venerată de toți, dar pe care nimeni nu a văzut-o vreodată) i-ar fi arătat drumul spre Sală, doar pentru a atrage cât mai mulți adepți în colonie. Destinul comunității se schimbă în momentul în care doi proscriși imperfecți (Cap-Turtit și prietenul său, Cur-Retezat) decid să se afilieze coloniei, în schimbul indicării locului magic. Bineînțeles că lucrurile degenerează și aventurile Inelaților nu se opresc aici, având loc situații ce sparg bula mincinoasă a Profetului, finalul lăsându-mă cu mari semne de întrebare, căci nu am înțeles la ce personaj se face referire.
Mi-a plăcut faptul că am putut sesiza documentarea din spatele relatării. Astfel, am aflat lucruri interesante despre modul în care râmele se reproduc (celor din această carte nelipsindu-le absolut deloc libidoul), dar și despre ce ingrediente le produc stări euforice sau halucinogene (și la acest capitol, Inelații sunt experți).
Pe alocuri, ritmul narațiunii mi s-a părut mult prea lent. Am avut senzația că mă învârt în cerc și că acțiunea nu are pic de consistență, lucru ce nu m-aș fi așteptat să se întâmple în cele 138 pagini ale cărții. Pe lângă acest aspect, sunt prezente multe greșeli gramaticale și de typos.
Dacă doriți să parcurgeți o lectură inedită, "Profetul tenebrelor" vă va scoate din zona de confort, cu siguranță!
Autorul prezintă aventurile Inelaților, o colonie de râme ce caută drumul către Sala Fortăreață, un loc izolat de atacurile Cârtiței. Profetul, liderul acestora, susține că Viermele Mitic (creatură venerată de toți, dar pe care nimeni nu a văzut-o vreodată) i-ar fi arătat drumul spre Sală, doar pentru a atrage cât mai mulți adepți în colonie. Destinul comunității se schimbă în momentul în care doi proscriși imperfecți (Cap-Turtit și prietenul său, Cur-Retezat) decid să se afilieze coloniei, în schimbul indicării locului magic. Bineînțeles că lucrurile degenerează și aventurile Inelaților nu se opresc aici, având loc situații ce sparg bula mincinoasă a Profetului, finalul lăsându-mă cu mari semne de întrebare, căci nu am înțeles la ce personaj se face referire.
Mi-a plăcut faptul că am putut sesiza documentarea din spatele relatării. Astfel, am aflat lucruri interesante despre modul în care râmele se reproduc (celor din această carte nelipsindu-le absolut deloc libidoul), dar și despre ce ingrediente le produc stări euforice sau halucinogene (și la acest capitol, Inelații sunt experți).
Pe alocuri, ritmul narațiunii mi s-a părut mult prea lent. Am avut senzația că mă învârt în cerc și că acțiunea nu are pic de consistență, lucru ce nu m-aș fi așteptat să se întâmple în cele 138 pagini ale cărții. Pe lângă acest aspect, sunt prezente multe greșeli gramaticale și de typos.
Dacă doriți să parcurgeți o lectură inedită, "Profetul tenebrelor" vă va scoate din zona de confort, cu siguranță!
May 25, 2022
„Profetul Tenebrelor” de Brunno Livadaru este o carte total diferită dar cărei îi prinzi gustul doar citind, pagină cu pagină. Autorul a dat fiecărui personaj-râmă o personalitate, calități umane cumva, astfel am putut să-mi croiesc o imagine a unei societăți defecte care nu e departe de cea văzută în fiecare zi; unde critica, bârfa, minciuna și manipularea sunt aici și acum. Aspectul descriptiv a fost dus la nivel de artă, nu mi-aș fi putut imagina vreodată că un autor ar putea despica firul în patru redându-mi flash-uri de imagini în care apar inelați mai lungi, mai grași, mai deformați, mai deștepți și mai puțin, visători și săpători cu sentimente și dorințe. Uneori îmi ziceam, doamne- ce imaginație. Pe cuvânt că mă uimea ineditul și aspectul de proiecție a textului pe pagină. „Profetul Tenebrelor” poate se va dovedi o carte nu pentru oricine dar pentru toți cei care ar putea ieși din zona de confort pentru a descoperi o comunitate subterană tenebră, oricând pregătită să mișune prin labirinturile pământului. Cartea o văd ca pe o provocare, iar punând și aspectul final pe cântar am ajuns la concluzia că de fapt nu suntem cu mult prea departe, pentru că unii încă se mai târăsc prin viață, mai rătăcesc prin întuneric și mai merg orbește fără o țintă anume doar mărșăluind după o voce ce le promite marea și sarea. Vă spun, cartea atrage prin unicitatea ei. Doar trebuie descoperită, cu răbdare, pe alocuri cu zâmbete și luată ca atare!
link blog: https://vorbepentrusufletblog.wordpre...
link blog: https://vorbepentrusufletblog.wordpre...
September 27, 2022
Ce ziceți de o carte despre râme? Mă scuzați, „inelați”! Pun pariu că n-ați mai citit nimic asemănător! Și nici de personaje precum Cap-Turtit și Cur-Retezat n-ați mai auzit!
Dacă vă veți încumeta să pătrundeți în tenebrele acestui roman, veți descoperi o lume pestriță, dar nu oricum, ci cu blazon, pardon! Nu, nu mă refer aici la imperfecți, la muncitorii de rând, la propagandiști, sau la pansexuali – un fel de violatori cu normă întreagă. Mă refer la arhitecți, la extractorii de informații, la capetele ascuțite care deschid tuneluri și aduc bârfe despre alte colonii. Mă mai refer la jefuitorii de ouă, la buzunarele moarte și la musculoșii care bagă frica în intruși. (Despre frica în fața mandibulelor roșii sau a Cârtiței n-o să menționez nimic. Păstrăm suspansul!😉 ).
Evident, din acest tablou pâclos nu putea să lipsească Profetul, acel lider pe care, de teama tragerii în țeapă nimeni nu îndrăznea să-l conteste! Mai ales că era singurul în stare să descifreze semnele apocalipsei și să intre în legătură cu Marele Vierme Mitic. Doriți un exemplu de judecată sănătoasă? Iată-l: „Să faci pe cei ce te iubesc să te asculte orbește, prin frica unei alte frici mai mari, mimând că acea frică te stăpânește și pe tine. Asta se numește înțelepciunea unui adevărat conducător!”
Oare pe unde am mai auzit un dicton asemănător?
Dacă vă veți încumeta să pătrundeți în tenebrele acestui roman, veți descoperi o lume pestriță, dar nu oricum, ci cu blazon, pardon! Nu, nu mă refer aici la imperfecți, la muncitorii de rând, la propagandiști, sau la pansexuali – un fel de violatori cu normă întreagă. Mă refer la arhitecți, la extractorii de informații, la capetele ascuțite care deschid tuneluri și aduc bârfe despre alte colonii. Mă mai refer la jefuitorii de ouă, la buzunarele moarte și la musculoșii care bagă frica în intruși. (Despre frica în fața mandibulelor roșii sau a Cârtiței n-o să menționez nimic. Păstrăm suspansul!😉 ).
Evident, din acest tablou pâclos nu putea să lipsească Profetul, acel lider pe care, de teama tragerii în țeapă nimeni nu îndrăznea să-l conteste! Mai ales că era singurul în stare să descifreze semnele apocalipsei și să intre în legătură cu Marele Vierme Mitic. Doriți un exemplu de judecată sănătoasă? Iată-l: „Să faci pe cei ce te iubesc să te asculte orbește, prin frica unei alte frici mai mari, mimând că acea frică te stăpânește și pe tine. Asta se numește înțelepciunea unui adevărat conducător!”
Oare pe unde am mai auzit un dicton asemănător?
August 12, 2022
O carte cu multe substraturi ce reflecta realitatea .
January 3, 2024
Mi-a plăcut.
În adâncul pământului trăiesc colonii de râme. Sau „inelați”, cum își spun. Marele lor dușman este Cârtița, iar speranța inelaților este să găsească un adăpost inexpugnabil. Mai ales că Profetul lor pare să fie în legătură cu Viermele Mitic, cel ce-i poate apăra în fața primejdiei. Însă nu toți inelații sunt dornici să urmeze un Profet care se consideră deasupra tuturor și conduce ca un dictator.
Am avut ocazia să-l ascult pe autor vorbind cu diverse ocazii. Mi-a plăcut cum gândește și, mai ales, mi-a plăcut că are simțul măsurii. Chiar dacă se vedea că vorbea cu drag despre cartea lui, nu considera că a scris Cartea, că e ceva ce nu s-a mai auzit. Ci doar că a scris ce i-a plăcut lui să scrie, pe cât de bine s-a priceput s-o facă. Într-o lume de „genii neînțelese”, asta devine o calitate pe care o apreciez tot mai mult.
Toate astea, alături de tema cărții, m-au făcut curios s-o încerc. Și nu-mi pare rău. Ceea ce am remarcat după primele pagini ale nuvelei este că autorul știe să povestească. Are har, cum se zice. Mai are nevoie să-și cizeleze talentul, dar el există. Un alt lucru pe care l-am apreciat în mod deosebit a fosr acela că, pe tot parcursul cărții, reușește să meargă în echilibru pe linia aceea fină dintre „nu mă iau foarte în serios” și „vorbesc despre lucruri profunde”. Mai ales pentru un cititor ca mine, asta e o chestiune delicată. Puțini dintre autorii citiți de mine care au încercat să facă asta mi se pare că au reușit în demersul lor. Brunno Livadaru este unul dintre ei.
Există și unele stângăcii, apar uneori erori de logică sau erori de folosire a timpurilor (între perfectul simplu și mai mult ca perfect), dar sunt ocazionale, nu sistematice, așadar consider că sunt probleme ce se pot remedia în scrierile viitoare cu un pic mai multă atenție. Poate cel mai mare minus al cărții l-am găsit comparând-o cu „Furnicile” lui Werber. Autorul francez a încercat să „traducă” pe înțelesul nostru o societate de furnici (mai ales la nivel de limbaj). Livadaru a construit o societate de râme ca și cum ar fi fost una umană. Așa cum e acum, cartea poate fi citită ca o fantezie drăguță, dar care este, în principal, o alegorie. Reușită, mai ales pentru o carte de la începutul carierei, dar cam atât. Există un public care apreciază asta. Eu o fac la un prim text al unui autor, hai, poate și la un al doilea. Dacă, însă, el rămâne în continuare în zona asta, nu mai prezintă interes pentru mine, deoarece mizele care-mi plac sunt de altă factură.
În concluzie, o carte pe care a meritat s-o citesc, scrisă plăcut și mai profundă decât pare la prima vedere, un început promițător pentru un autor pe care-l voi mai urmări, curios în ce direcție va merge.
În adâncul pământului trăiesc colonii de râme. Sau „inelați”, cum își spun. Marele lor dușman este Cârtița, iar speranța inelaților este să găsească un adăpost inexpugnabil. Mai ales că Profetul lor pare să fie în legătură cu Viermele Mitic, cel ce-i poate apăra în fața primejdiei. Însă nu toți inelații sunt dornici să urmeze un Profet care se consideră deasupra tuturor și conduce ca un dictator.
Am avut ocazia să-l ascult pe autor vorbind cu diverse ocazii. Mi-a plăcut cum gândește și, mai ales, mi-a plăcut că are simțul măsurii. Chiar dacă se vedea că vorbea cu drag despre cartea lui, nu considera că a scris Cartea, că e ceva ce nu s-a mai auzit. Ci doar că a scris ce i-a plăcut lui să scrie, pe cât de bine s-a priceput s-o facă. Într-o lume de „genii neînțelese”, asta devine o calitate pe care o apreciez tot mai mult.
Toate astea, alături de tema cărții, m-au făcut curios s-o încerc. Și nu-mi pare rău. Ceea ce am remarcat după primele pagini ale nuvelei este că autorul știe să povestească. Are har, cum se zice. Mai are nevoie să-și cizeleze talentul, dar el există. Un alt lucru pe care l-am apreciat în mod deosebit a fosr acela că, pe tot parcursul cărții, reușește să meargă în echilibru pe linia aceea fină dintre „nu mă iau foarte în serios” și „vorbesc despre lucruri profunde”. Mai ales pentru un cititor ca mine, asta e o chestiune delicată. Puțini dintre autorii citiți de mine care au încercat să facă asta mi se pare că au reușit în demersul lor. Brunno Livadaru este unul dintre ei.
Există și unele stângăcii, apar uneori erori de logică sau erori de folosire a timpurilor (între perfectul simplu și mai mult ca perfect), dar sunt ocazionale, nu sistematice, așadar consider că sunt probleme ce se pot remedia în scrierile viitoare cu un pic mai multă atenție. Poate cel mai mare minus al cărții l-am găsit comparând-o cu „Furnicile” lui Werber. Autorul francez a încercat să „traducă” pe înțelesul nostru o societate de furnici (mai ales la nivel de limbaj). Livadaru a construit o societate de râme ca și cum ar fi fost una umană. Așa cum e acum, cartea poate fi citită ca o fantezie drăguță, dar care este, în principal, o alegorie. Reușită, mai ales pentru o carte de la începutul carierei, dar cam atât. Există un public care apreciază asta. Eu o fac la un prim text al unui autor, hai, poate și la un al doilea. Dacă, însă, el rămâne în continuare în zona asta, nu mai prezintă interes pentru mine, deoarece mizele care-mi plac sunt de altă factură.
În concluzie, o carte pe care a meritat s-o citesc, scrisă plăcut și mai profundă decât pare la prima vedere, un început promițător pentru un autor pe care-l voi mai urmări, curios în ce direcție va merge.
August 10, 2023
Surpriza plăcută a ultimelor zile a fost lectura romanului alegoric "Profetul tenebrelor", semnat de Brunno Livadaru . Acțiunea cărții se petrece în tenebrele pământului, actorii principali fiind o colonie de râme, în principal proscrișii Cap-Turtit și Cur-Retezat, ambii prea urâți pentru a fi primiți ca membri cu drepturi depline în colonia condusă de Profet. Însă cei doi, mai ales Cap-Turtit, au alte calități, mai importante ca aspectul fizic. Acestea vor duce la căderea actualului profet și instaurarea unei noi căpetenii. Ce se dovedește mai greu de combătut decât tenebrele subterane sunt tenebrele minții și găsirea adevărului, adică al miezului pentru care trebuie să scurmi, la figurat și uneori la propriu, în mult rahat.
Mi-a plăcut și scriitura romanului, pentru că se vede o măiestrie și ușurință în scris, pe care o atribui talentului și acelui "ceva" care te face să respecți o carte.
Profetul Tenebrelor se găsește pe site-ul Editurii Petale Scrise: https://editurapetalescrise.ro/produc...
Mi-a plăcut și scriitura romanului, pentru că se vede o măiestrie și ușurință în scris, pe care o atribui talentului și acelui "ceva" care te face să respecți o carte.
Profetul Tenebrelor se găsește pe site-ul Editurii Petale Scrise: https://editurapetalescrise.ro/produc...
This entire review has been hidden because of spoilers.
June 21, 2024
„Profetul tenebrelor” de Bruno Livadaru este o satiră captivantă care explorează viața unei colonii de râme, atribuindu-le trăsături și comportamente umane. Povestea îl urmărește pe Profet, un inelat bătrân și ușor senil, în opinia mea, care pretinde că are viziuni și comunică cu un Vierme Mitic, o divinitate enigmatică.
Eu am fost captivat însă de „Cap Turtit”, un alt personaj din carte. El încercă să ascundă nesiguranța și incertitudinea printr-un comportament aparent puternic, dar în adâncul său tânjește să aparțină unui loc, unei comunități.
Stilul lui Bruno Livadaru este presărat cu umor și ironie, construind o poveste care, deși amuzantă, ne provoacă să ne gândim la problemele adesea banale sau absurde din societatea noastră.
Aluziile din carte sunt puternice și reușesc să transmită mesaje ce te pun pe gânduri. „Profetul tenebrelor” este o carte provocatoare, inteligentă și pe alocuri hilară, care m-a ținut conectat de la început până la sfârșit. Au fost locuri unde m-am împotmolit, cu ceva „info dump”, însă povestea e cursivă, nu plictisește, așa că o recomand cu drag.
February 11, 2024
O surpriză plăcută această carte. Pe care am citit-o pentru că m-am întâlnit cu autorul la Bookfest. Un roman despre… râme. Dar, de fapt, este o odă închinată noțiunii de sistem de referință. Bună carte. De aia de te pune pe gânduri.
Cu ce am rămas din carte: ce-i zeu pentru râme, este un biet șarpe de grădină pentru oameni.
Cu ce am rămas din carte: ce-i zeu pentru râme, este un biet șarpe de grădină pentru oameni.
Displaying 1 - 21 of 21 reviews