What do you think?
Rate this book
Melania Lupu #3
320 de pisici negre
Simpatica Melania Lupu, cunoscută cititorilor din alte romane ale aceleiași autoare, a ajuns la închisoare și se pregătește de evadare. Englezul Ned Morton vrea să iasă de pe scena mafiei cu o lovitură de neuitat. Și toate personajele acestui roman piperat din belșug cu umor caută Fecioara din Insula Grotelor, statuie din aur, în mărime maturală, a Madonei. Cine și cum o va găsi?
288 pages, Paperback
First published January 1, 1978
33 people are currently reading
1000 people want to read
About the author
Rodica Ojog-Braşoveanu
40 books507 followersRodica Ojog-Brasoveanu was a Romanian writer of mystery novels. She published 35 novels, most of them mystery, some of them also romantic and historic novels. She is believed to be the "Lady of the Romanian policier".
Her cozy mystery series are aundant with humor and have a quick, light pace.
Some recurring characters:
- Melania Lupu, an elderly lady getting involved in crime solving, with a unique and charming style; the authority figure whose cases she gets involved in is Major Cristescu
- Minerva Tutovan, an authoritarian figure, a severe and extremely smart, unattractive woman; the authority figure whose cases she meddles with is Lieutanant Dobrescu
Romanian version:
Rodica Ojog-Brasoveanu(28 august 1939, Bucuresti – 2 septembrie 2002) a fost o scriitoare de romane politiste din Romania. A urmat primele clase la scoala „Maison de Francais” si si-a continuat studiile la liceul „Domnita Ileana” (astazi Liceul „Eminescu”).
A inceput apoi cursurile Facultatii de Drept din Bucuresti, dar, dupa doi ani, in 1956, a fost exmatriculata pe motive politice. Dupa un an de munca necalificata la fabrica de medicamente Galenica, a reluat studiile de drept, de data aceasta la Iasi. Dupa finalizarea studiilor a inceput sa profeseze avocatura.
In 1969 a debutat cu un scenariu de televiziune, iar primul roman politist, Moartea semneaza indescifrabil, l-a scris la insistenta sotului ei, actorul Cosma Brasoveanu, si l-a publicat in 1971. Dupa sapte ani de practica a renuntat la avocatura si s-a dedicat in intregime scrisului.
Pana in 1999, a publicat 35 de romane, in majoritate politiste, dar si cateva istorice si unul stiintifico-fantastic. Este considerata, in mod unanim, marea doamna a literaturii politiste romanesti.
Her cozy mystery series are aundant with humor and have a quick, light pace.
Some recurring characters:
- Melania Lupu, an elderly lady getting involved in crime solving, with a unique and charming style; the authority figure whose cases she gets involved in is Major Cristescu
- Minerva Tutovan, an authoritarian figure, a severe and extremely smart, unattractive woman; the authority figure whose cases she meddles with is Lieutanant Dobrescu
Romanian version:
Rodica Ojog-Brasoveanu(28 august 1939, Bucuresti – 2 septembrie 2002) a fost o scriitoare de romane politiste din Romania. A urmat primele clase la scoala „Maison de Francais” si si-a continuat studiile la liceul „Domnita Ileana” (astazi Liceul „Eminescu”).
A inceput apoi cursurile Facultatii de Drept din Bucuresti, dar, dupa doi ani, in 1956, a fost exmatriculata pe motive politice. Dupa un an de munca necalificata la fabrica de medicamente Galenica, a reluat studiile de drept, de data aceasta la Iasi. Dupa finalizarea studiilor a inceput sa profeseze avocatura.
In 1969 a debutat cu un scenariu de televiziune, iar primul roman politist, Moartea semneaza indescifrabil, l-a scris la insistenta sotului ei, actorul Cosma Brasoveanu, si l-a publicat in 1971. Dupa sapte ani de practica a renuntat la avocatura si s-a dedicat in intregime scrisului.
Pana in 1999, a publicat 35 de romane, in majoritate politiste, dar si cateva istorice si unul stiintifico-fantastic. Este considerata, in mod unanim, marea doamna a literaturii politiste romanesti.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 30 of 104 reviews
July 8, 2012
Ei bine, a fost for-mi-da-bi-lă!
June 17, 2013
Vai, deci nici nu mai țin minte care a fost ultima carte la care să râd atâta. Am ajuns la concluzia că Melania e absolut genială, la fel și autoarea acestei cărți.
După ce este deconspirată la sfârșitul volumului trecut, și anume Bună seara, Melania!, este condusă într-o celulă alături de alte două infractoare: Libelula și Olga Tudor. Datorită umor evenimente neașteptate, Melania evadează în locul doamnei Tudor, care decide să îi cedeze această plăcere. De ce? Asta o să aflați dacă citiți cartea. Ajunsă la ascunzătoarea celor care plănuiseră toată afacerea, și care evident habar nu aveau că nu eliberaseră pe cine trebuia, află că aceștia erau în căutarea unei Madone de aur a cărei locație o cunoștea Olga Tudor. Acum Melania trebuie să se descurce în noua situație și desigur mai este și problema evidențelor pe care maiorul Cristescu le are împotriva ei și de care, cumva, trebuie să se descotorosească.
Deși povestea de data asta a început ceva mai greu, odată ce am trecut de al doilea capitol totul a devenit foarte interesant și amuzant. Cum am mai spus, Melania mi se pare absolut genială și sincer la un moment dat mi se făcuse milă de maiorul Cristescu, și de locotenentul Azimioară, pentru că au avut ghinionul de a da peste cazurile Melaniei Lupu, și se pare că nu vor scăpa de ea prea curând, din nefericire pentru ei și spre amuzamentul cititorilor.
Nici nu știu ce aș mai putea adăuga. Chiar mă bucur că am început să citesc cărțile Rodicăi Ojog-Brașoveanu din pură plictiseală pentru că altfel nu aș fi făcut cunoștință cu Melania și nu m-aș fi distrat atât de tare citind despre ideile ingenioase pe care le are și modul în care reușește să rezolve tot felul de mistere și peripețiile prin care trece.
Eu recomand oricui aceste cărți, mai ales că spre deosebire de cărțile Agathei Christie acestea sunt mai amuzante, nu că Agatha Christie nu ar avea niște cărți absolut geniale.
După ce este deconspirată la sfârșitul volumului trecut, și anume Bună seara, Melania!, este condusă într-o celulă alături de alte două infractoare: Libelula și Olga Tudor. Datorită umor evenimente neașteptate, Melania evadează în locul doamnei Tudor, care decide să îi cedeze această plăcere. De ce? Asta o să aflați dacă citiți cartea. Ajunsă la ascunzătoarea celor care plănuiseră toată afacerea, și care evident habar nu aveau că nu eliberaseră pe cine trebuia, află că aceștia erau în căutarea unei Madone de aur a cărei locație o cunoștea Olga Tudor. Acum Melania trebuie să se descurce în noua situație și desigur mai este și problema evidențelor pe care maiorul Cristescu le are împotriva ei și de care, cumva, trebuie să se descotorosească.
Deși povestea de data asta a început ceva mai greu, odată ce am trecut de al doilea capitol totul a devenit foarte interesant și amuzant. Cum am mai spus, Melania mi se pare absolut genială și sincer la un moment dat mi se făcuse milă de maiorul Cristescu, și de locotenentul Azimioară, pentru că au avut ghinionul de a da peste cazurile Melaniei Lupu, și se pare că nu vor scăpa de ea prea curând, din nefericire pentru ei și spre amuzamentul cititorilor.
Nici nu știu ce aș mai putea adăuga. Chiar mă bucur că am început să citesc cărțile Rodicăi Ojog-Brașoveanu din pură plictiseală pentru că altfel nu aș fi făcut cunoștință cu Melania și nu m-aș fi distrat atât de tare citind despre ideile ingenioase pe care le are și modul în care reușește să rezolve tot felul de mistere și peripețiile prin care trece.
Eu recomand oricui aceste cărți, mai ales că spre deosebire de cărțile Agathei Christie acestea sunt mai amuzante, nu că Agatha Christie nu ar avea niște cărți absolut geniale.
August 30, 2023
Cel mai reușit roman al seriei și oricum unul dintre primele trei cele mai bune ale autoarei. Nici nu știu dacă cele 320 de pisici sunt un roman polițist, sau mai mult o parodie: umorul este la el acasă(lucru nu tocmai întâlnit...) povestea statuetei de zeci de kilograme în aur e mai degrabă romantică, nu există practic violență ( evadarea Melaniei , respectiv pățania lui Azimioară, pe când o urmărea sunt mai mult pete de culoare), nu există NICI O victimă, lucru rarissim pentru genul de față.
Remarcabil mi se pare dialogul interior al Melaniei, care cochetează inclusiv cu sine însăși. La capitolul bile negre, de fapt biluțe, ar intra coincidența temporală când Azimioară dă peste Melania, într-un oraș de peste 1 milion de locuitori și la o oră imposibilă, talentul protagonistei în lucrul cu șperaclul, rar întâlnit la o doamnă și pasiunea Lui Ned, nu foarte tânăr nici el, pentru o femeie cu mai mult de două decenii mai în vârstă.
A, și să nu uit: finalul. Nimeni nu moare, nimeni nu-i rănit, nu se întâmplă-n fiecare zi ca Miliția să recupereze statuete masive de aur și totuși maiorul Cristescu, ajutat de batista Desdemonei, o înfundă pe biata Melania, indiferent cât de mult ajunge să țină la ea. Tipic epocii, în care întotdeauna răul sfărșește prin a fi pus la colț, pentru că scris câteva decenii mai târziu, romanul s-ar fi terminat prin înapoierea obiectului buclucaș către proprietară și-un sfat prietenesc și-o bătaie pe umăr, data viitoare să fie mai atentă.
Sau cel puțin așa-mi place să cred...
Remarcabil mi se pare dialogul interior al Melaniei, care cochetează inclusiv cu sine însăși. La capitolul bile negre, de fapt biluțe, ar intra coincidența temporală când Azimioară dă peste Melania, într-un oraș de peste 1 milion de locuitori și la o oră imposibilă, talentul protagonistei în lucrul cu șperaclul, rar întâlnit la o doamnă și pasiunea Lui Ned, nu foarte tânăr nici el, pentru o femeie cu mai mult de două decenii mai în vârstă.
A, și să nu uit: finalul. Nimeni nu moare, nimeni nu-i rănit, nu se întâmplă-n fiecare zi ca Miliția să recupereze statuete masive de aur și totuși maiorul Cristescu, ajutat de batista Desdemonei, o înfundă pe biata Melania, indiferent cât de mult ajunge să țină la ea. Tipic epocii, în care întotdeauna răul sfărșește prin a fi pus la colț, pentru că scris câteva decenii mai târziu, romanul s-ar fi terminat prin înapoierea obiectului buclucaș către proprietară și-un sfat prietenesc și-o bătaie pe umăr, data viitoare să fie mai atentă.
Sau cel puțin așa-mi place să cred...
February 1, 2012
Melania este magnifica in 320 de pisici negre.M-am trezit placut surprinsa de aventurile ei si am ras cu pofta.Este cu siguranta un personaj captivant.
September 25, 2023
Nu pot spune că nu m-am amuzat copios citind această carte, că aș minți grav.
Am stat la câteva pagini și am "leșinat de râs" cum ar spune unii, dar pe bună dreptate.
Dintr-o "nefericită " întâmplare Melania Lupu ajunge să fie colegă de celulă cu Libelulă și dna Toma, femeie care urma să evadeze și să dezvăluie locul în care se ascundea o rară comoară.
Melania jucând rolul de babă nebună și senilă, este reperată drept dna Toma.
Dar nu poate gândi limpede fără motanul ei credincios, Mirciulică.
Ei bine, 4 huligani notorii se văd în conjunctura în care caută cotoi negri prin București. Semnalmente: raspunde la cuțu-cuțu, e negru curat, fără vreo lăbuță albă sau pată de altă culoare, mănâncă ciocolată, bea 2 degetare de coniac și ascultă cu interes povești despre zarzavaturi.
După 320 de pisici negri răpiți, se pare că apare și Mirciulică.
Povestea este țesută tare bine, umorul, interesul și misterul nelipsit fiind în întreaga carte.
Dna Melania ca de obicei o bomboană de femeie, deșteaptă foc, cu simțul umorului fin, genul de "babă" în care mi-aș dori să sper că voi fi și eu când 'oi avea vârsta mult stimabilei.
Superbă cartea.💗
Am stat la câteva pagini și am "leșinat de râs" cum ar spune unii, dar pe bună dreptate.
Dintr-o "nefericită " întâmplare Melania Lupu ajunge să fie colegă de celulă cu Libelulă și dna Toma, femeie care urma să evadeze și să dezvăluie locul în care se ascundea o rară comoară.
Melania jucând rolul de babă nebună și senilă, este reperată drept dna Toma.
Dar nu poate gândi limpede fără motanul ei credincios, Mirciulică.
Ei bine, 4 huligani notorii se văd în conjunctura în care caută cotoi negri prin București. Semnalmente: raspunde la cuțu-cuțu, e negru curat, fără vreo lăbuță albă sau pată de altă culoare, mănâncă ciocolată, bea 2 degetare de coniac și ascultă cu interes povești despre zarzavaturi.
După 320 de pisici negri răpiți, se pare că apare și Mirciulică.
Povestea este țesută tare bine, umorul, interesul și misterul nelipsit fiind în întreaga carte.
Dna Melania ca de obicei o bomboană de femeie, deșteaptă foc, cu simțul umorului fin, genul de "babă" în care mi-aș dori să sper că voi fi și eu când 'oi avea vârsta mult stimabilei.
Superbă cartea.💗
October 12, 2014
Mi-a părut rău că am citit "Bună seara, Melania" fără să mă documentez asupra seriei anterior. 320 de pisici negre continuă acțiunea începută în "Bună seara, Melania" și am citit-o aproape pe nerăsuflate.
O ador pe Melania, pur și simplu. E genul de personaj pe care mi-ar plăcea să-l smulg din filele cărții și să stăm de vorbă la un ceai. Bătrânica cu veleități de detectiv și gangster își joacă magnific rolul în desfășurarea acțiunii.
După cartea asta am încă un motiv să prefer căinii pisicilor. :D Mirciulică nu este deloc-deloc cel mai bun companion al Melaniei și oricât de bine și-ar aranja ea acțiunile, pisica neagră îi poartă în mod cert ghinion.
O ador pe Melania, pur și simplu. E genul de personaj pe care mi-ar plăcea să-l smulg din filele cărții și să stăm de vorbă la un ceai. Bătrânica cu veleități de detectiv și gangster își joacă magnific rolul în desfășurarea acțiunii.
După cartea asta am încă un motiv să prefer căinii pisicilor. :D Mirciulică nu este deloc-deloc cel mai bun companion al Melaniei și oricât de bine și-ar aranja ea acțiunile, pisica neagră îi poartă în mod cert ghinion.
March 6, 2020
Am ajuns la finalul celei de a treia aventuri ale Melaniei Lupu si sunt la fel de incantata, ca si la inceputul acestei serii. De aceasta data aceasta se trezeste in mijlocul actiunilor intreprinse de un infractor de talie internationala. Profitand de confuzia complicilor si manipulandu-i cu iscusinta, aceasta reuseste sa modifice probele incriminatoare din cazul spargerii de la muzeu. Dar oare reuseste Melania sa scape privirii scrutatoare ale maiorului Cristescu? Un roman politist plin de umor care te face dependent de jocul de-a soarecele si pisica dintre Melania Lupu si maiorul Cristescu.
October 22, 2021
Just so incredibly funny and cozy. 🍁
July 28, 2018
Dintre toate romanele cu Melania Lupu, cred ca acesta este cel mai slabut. Desigur, trebuie sa mai citesc inca unul - Disparitia statuii din parc, dar acolo nu ea este personaj principal (sau cel putin asa am inteles).
320... are toate ingredientele unui roman politist de Rodica Ojog-Brasoveanu, dar are si multa fantezie, poate prea multa fantezie si asta nu imi place mai deloc. Asta este si ceea ce reprosez romanului. Daca primele doua volume din serie se concetrau mai mult pe actiune, dar o individualizau si pe Melia Lupu, acest volum este prea fantezist, prea neverosimil.
Oricum, ROB ramane una din autorii mei preferati si stiu sigur ca atunci cand sunt intr-un reading slump, la ea ma pot duce. Stiu sigur ca este entertaining.
320... are toate ingredientele unui roman politist de Rodica Ojog-Brasoveanu, dar are si multa fantezie, poate prea multa fantezie si asta nu imi place mai deloc. Asta este si ceea ce reprosez romanului. Daca primele doua volume din serie se concetrau mai mult pe actiune, dar o individualizau si pe Melia Lupu, acest volum este prea fantezist, prea neverosimil.
Oricum, ROB ramane una din autorii mei preferati si stiu sigur ca atunci cand sunt intr-un reading slump, la ea ma pot duce. Stiu sigur ca este entertaining.
December 27, 2018
Cred c-am să iau o pauză de la fermecătoarea Melania și m-apuc de Minerva. Mă întristează gîndul că numai inflexibila morală comunistă a obligat autoarea la acest final, îndemînatic, dar dezamăgitor. :(
August 10, 2016
Mult prea tare, citesc si rad cu lacrimi la propriu, demult nu am mai citit o carte care sa ma scoata pur si simplu din cotidian si sa-mi dea o stare de bine incredibila.
March 25, 2022
"...Esti singur?
Trage scaunul si asaza-te.
Ce s-a intamplat?
Melania Lupu a evadat."
Nu exista in nico carte polițista un infractor mai exasperant si un polițist mai terorizat.
Trage scaunul si asaza-te.
Ce s-a intamplat?
Melania Lupu a evadat."
Nu exista in nico carte polițista un infractor mai exasperant si un polițist mai terorizat.
August 20, 2022
Continui seria Melania Lupu cu o altă gustoșenie.
Trebuie să menționez că titlul acestui roman m-a intrigant. Mi-a dat năbădăi și mă întrebam “ce or fi făcând 320 de pisici negre toate la un loc? Este vorba de vreun ritual gotic sau de vreun cult satanist?”🤔 Voi lăsa intriga nedezlegată, pentru a vă păstra curiozitatea.
Englezul Ned Morton, unul din cei mai mari infractori europeni, planifică lovitura sa de grație prin găsirea Fecioarei din Insula Grotelor, o statuie din aur, în mărime naturală a Madonei. Pentru a-și pune planul în aplicare merge la București, unde organizează evadarea celei care ar avea informații privind locul statuii, o oarecare Olga Tudor. Însă, printr-o serie de întâmplări năstrușnice și din nou bizare (cum ne-a deprins deja autoarea), cea ajutată să evadeze este nimeni alta decât Melania Lupu. Ce făcea ea în închisoare rămâne să descoperiți în cartea precedentă din serie, în “Bună seara, Melania!”.
Aici, ghemul cu care se joacă Melania nu-i mai aparține exclusiv. Melania nu mai este vedeta absolută, ci doar unul dintre personaje, deși își păstrează ponderea. Multitudinea personajelor prezente fac ca Melania să apară aici un pic mai estompat, nu mai este figura de bază. Năzbâtiile ei nu sunt în centrul atenției, însă, deși din umbră, știe să se facă auzită.
Fiind a treia carte din serie, trebuie să recunosc că mi-a plăcut ceva mai puțin decât celelalte două precedente. Se prea poate cauza să fie că intrarea în scenă a Melaniei nu se face de la începutul romanului. Acțiunea parcă a început ceva mai greu. Pe-alocuri s-a pus prea multă atenție pe celelalte personaje. Până la urmă este o idee subiectivă, se prea poate că multitudinea personajelor bine dezvoltate din acest roman să fi fost raționamentul pentru care alți cititori au apreciat această carte în mod deosebit.
Spre exemplu personalitatea lui Ned Morton este bine conturată și dezvoltată. El este o figură cheie a acestui roman. Ned este acel infractor de talie mondială cu mintea ascuțită, cu ochii în patru și capabil să ducă de nas poliția românească. Dar cel mai important, el este în măsură să descopere adevărata față a Melaniei Lupu și chiar să meargă mai departe de atât. Este un spoiler prea fain pentru a vi-l da aici. Vedeți voi cum se termină aventura dintre un escroc de calibru și o bătrânică năzbâtioasă.
În acest roman, Melania îl aduce la disperare pe maiorul Cristescu (ca de-obicei😅). Devine la un moment dat o mică obsesie, ea îi tronează toate gândurile. Este o relație de Love-Hate; îi admiră perspicacitatea, dar și îi dă mari bătăi de cap.
✍️“De ce a trebuit să-mi pice mie istoria asta pe cap? Bătrâna are un farmec căruia nu-i pot rezista, mă fascinează mintea și personalitatea ei, surâsul și aerul de fetiță neajutorată, parfumul odăii, și Mirciulică, și punga de fondante din scrin…”
Ceea ce îmi pare puțin credibil aici (la fel și în romanele precendente din aceeași serie) este felul în care se exagerează pe eleganța și rafinamentul Melaniei, bărbați cu mult mai tineri decât ea se simt cuceriți iremediabil. Ei na… chiar așa?! Totuși este vorba de o bătrânică de 63 de ani… Sunt conștientă că dragostea nu are vârstă și că există relații mai puțin convenționale, însă aici se pune accentul prea tare pe “puterile supranaturale” ale Melaniei, pe farmecele ei feminine.
Dar să-i dăm cezarului ce e al cezarului. Și aici veți găsi stilul inconfundabil al Rodicăi Ojog-Brasoveanu. Vă veți distra și veți admira bătrâna buclucașă.
“320 de pisici negre”, Rodica Ojog-Brașoveanu
Trebuie să menționez că titlul acestui roman m-a intrigant. Mi-a dat năbădăi și mă întrebam “ce or fi făcând 320 de pisici negre toate la un loc? Este vorba de vreun ritual gotic sau de vreun cult satanist?”🤔 Voi lăsa intriga nedezlegată, pentru a vă păstra curiozitatea.
Englezul Ned Morton, unul din cei mai mari infractori europeni, planifică lovitura sa de grație prin găsirea Fecioarei din Insula Grotelor, o statuie din aur, în mărime naturală a Madonei. Pentru a-și pune planul în aplicare merge la București, unde organizează evadarea celei care ar avea informații privind locul statuii, o oarecare Olga Tudor. Însă, printr-o serie de întâmplări năstrușnice și din nou bizare (cum ne-a deprins deja autoarea), cea ajutată să evadeze este nimeni alta decât Melania Lupu. Ce făcea ea în închisoare rămâne să descoperiți în cartea precedentă din serie, în “Bună seara, Melania!”.
Aici, ghemul cu care se joacă Melania nu-i mai aparține exclusiv. Melania nu mai este vedeta absolută, ci doar unul dintre personaje, deși își păstrează ponderea. Multitudinea personajelor prezente fac ca Melania să apară aici un pic mai estompat, nu mai este figura de bază. Năzbâtiile ei nu sunt în centrul atenției, însă, deși din umbră, știe să se facă auzită.
Fiind a treia carte din serie, trebuie să recunosc că mi-a plăcut ceva mai puțin decât celelalte două precedente. Se prea poate cauza să fie că intrarea în scenă a Melaniei nu se face de la începutul romanului. Acțiunea parcă a început ceva mai greu. Pe-alocuri s-a pus prea multă atenție pe celelalte personaje. Până la urmă este o idee subiectivă, se prea poate că multitudinea personajelor bine dezvoltate din acest roman să fi fost raționamentul pentru care alți cititori au apreciat această carte în mod deosebit.
Spre exemplu personalitatea lui Ned Morton este bine conturată și dezvoltată. El este o figură cheie a acestui roman. Ned este acel infractor de talie mondială cu mintea ascuțită, cu ochii în patru și capabil să ducă de nas poliția românească. Dar cel mai important, el este în măsură să descopere adevărata față a Melaniei Lupu și chiar să meargă mai departe de atât. Este un spoiler prea fain pentru a vi-l da aici. Vedeți voi cum se termină aventura dintre un escroc de calibru și o bătrânică năzbâtioasă.
În acest roman, Melania îl aduce la disperare pe maiorul Cristescu (ca de-obicei😅). Devine la un moment dat o mică obsesie, ea îi tronează toate gândurile. Este o relație de Love-Hate; îi admiră perspicacitatea, dar și îi dă mari bătăi de cap.
✍️“De ce a trebuit să-mi pice mie istoria asta pe cap? Bătrâna are un farmec căruia nu-i pot rezista, mă fascinează mintea și personalitatea ei, surâsul și aerul de fetiță neajutorată, parfumul odăii, și Mirciulică, și punga de fondante din scrin…”
Ceea ce îmi pare puțin credibil aici (la fel și în romanele precendente din aceeași serie) este felul în care se exagerează pe eleganța și rafinamentul Melaniei, bărbați cu mult mai tineri decât ea se simt cuceriți iremediabil. Ei na… chiar așa?! Totuși este vorba de o bătrânică de 63 de ani… Sunt conștientă că dragostea nu are vârstă și că există relații mai puțin convenționale, însă aici se pune accentul prea tare pe “puterile supranaturale” ale Melaniei, pe farmecele ei feminine.
Dar să-i dăm cezarului ce e al cezarului. Și aici veți găsi stilul inconfundabil al Rodicăi Ojog-Brasoveanu. Vă veți distra și veți admira bătrâna buclucașă.
“320 de pisici negre”, Rodica Ojog-Brașoveanu
May 15, 2016
Previzibilă în comparație cu cărțile anterioare, dar merită 5 steluțe pentru umor. Numai Melania Lupu e capabilă să convingă un grup de gangsteri de profesie să-i caute prietenul pufos și necuvântător prin tot orașul
August 6, 2020
Ce se întâmplă când Melania Lupu este arestată? Pune ceva la cale? Nuuu, se preface că ar fi într-o ureche (la o adică, senilitatea poartă toată vina). Pun alții ceva la cale, iar prin jocul circumstanțelor, Melania ajunge în centrul acțiunilor. Lor li se pare că sunt discreți la maximum, însă nimeni dintre ei nu știe cu cine se pune. Numai că Ned Morton are miros bun... Și ce ofertă incendiară aproape de final...
Mi-a plăcut cum bătrânica și-a recuperat pisoiul (mai bine zis, impostorul) 😂
Am râs și la această carte. E despre goana după o madonă de aur. La a patra de Rodica Ojog-Brașoveanu, fac cunoștință cu Melania Lupu. E bestială bătrânica. Nu trebuie subapreciată.
Am pus 4/5 nu că nu mi-a plăcut cartea. Nu! Mi-a plăcut. Dar nu e genul de lectură memorabilă.
Recomand!
Mi-a plăcut cum bătrânica și-a recuperat pisoiul (mai bine zis, impostorul) 😂
Am râs și la această carte. E despre goana după o madonă de aur. La a patra de Rodica Ojog-Brașoveanu, fac cunoștință cu Melania Lupu. E bestială bătrânica. Nu trebuie subapreciată.
Am pus 4/5 nu că nu mi-a plăcut cartea. Nu! Mi-a plăcut. Dar nu e genul de lectură memorabilă.
Recomand!
October 20, 2013
Melania Lupu, sub masca perfectă a bonomiei, este bătrânica tipică ce iși petrece zilele aproape tot timpul în interiorul comod al garsonierei având drept companie doar pe Mirciulică, motanul cel negru cu ochi galbeni.
Anii mulți au atins-o doar fizic, deoarece spiritul îi este mai proaspăt ca nicioadată și mereu în căutare de provocări din cele mai neconvenționale iar întelepciunea, fruct al experienței, compensează slăbiciunea fizică.
Pasiunea ei? Hoția.
Dar Melania nu este un hoț obișnuit, întrucât ea pune la cale cele mai complicate jafuri, având o capacitate uimitoare de a țese intrigi și a manipula pe oricine după bunul plac.
Cum orice naș își are nașul, pe urmele ei se află maiorul Cristescu, ce reușește sa fie cu un pas înaintea ei in cazul unui jaf de tablouri de la o celebră galerie de arta pe care Melania îl organizase.
Ned Morton este un englez șarmant, hoț desăvârșit dar cu un cazier impecabil.
Deși încă tânăr, are o carieră lungă în domeniul infracțiunilor și consideră că este momentul să se retragă și să se căsătorească cu femeia de care era îndrăgostit; nu înainte de a da o ultimă lovitură care să îi asigure un trai fară grji financiare pentru tot restul vieții.
El află ca în București există ascunsă bine în casa unui român o statuie de aur de statura unui om.
Acesta este mobilul care duce la interacțiunea celor trei și o serie de întâmplări hazlii au loc.
Mi-a pl[cut cartea pentru că oferă o lectură ușoară, fluidă. Nu mi-a lăsat senzația că există personaje negative ci doar victime ale unor destine potrivnice.
Cu toate acestea, replicile personajelor nu au fost atât de savuroase pe cât mi le-aș fi dorit iar comicul situațiilor și finalul cărtii mi-au lasat senzația ca era loc de mai mult.
Anii mulți au atins-o doar fizic, deoarece spiritul îi este mai proaspăt ca nicioadată și mereu în căutare de provocări din cele mai neconvenționale iar întelepciunea, fruct al experienței, compensează slăbiciunea fizică.
Pasiunea ei? Hoția.
Dar Melania nu este un hoț obișnuit, întrucât ea pune la cale cele mai complicate jafuri, având o capacitate uimitoare de a țese intrigi și a manipula pe oricine după bunul plac.
Cum orice naș își are nașul, pe urmele ei se află maiorul Cristescu, ce reușește sa fie cu un pas înaintea ei in cazul unui jaf de tablouri de la o celebră galerie de arta pe care Melania îl organizase.
Ned Morton este un englez șarmant, hoț desăvârșit dar cu un cazier impecabil.
Deși încă tânăr, are o carieră lungă în domeniul infracțiunilor și consideră că este momentul să se retragă și să se căsătorească cu femeia de care era îndrăgostit; nu înainte de a da o ultimă lovitură care să îi asigure un trai fară grji financiare pentru tot restul vieții.
El află ca în București există ascunsă bine în casa unui român o statuie de aur de statura unui om.
Acesta este mobilul care duce la interacțiunea celor trei și o serie de întâmplări hazlii au loc.
Mi-a pl[cut cartea pentru că oferă o lectură ușoară, fluidă. Nu mi-a lăsat senzația că există personaje negative ci doar victime ale unor destine potrivnice.
Cu toate acestea, replicile personajelor nu au fost atât de savuroase pe cât mi le-aș fi dorit iar comicul situațiilor și finalul cărtii mi-au lasat senzația ca era loc de mai mult.
December 21, 2019
*5/5*
"320 de pisici negre". Un titlu care nu-ți sugerează mare lucru dar care face ca volumul sa para mult mai interesant.
După ce am savurat primele două volume din seria "Melania Lupu", așteptările mele cu privire la acest roman au fost la cote înalte. Surprinzător, mi-a plăcut la fel de mult ca "Buna seara, Melania!". Așa cum i-am spus și prietenei mele, zici că citesc un serial!
Actiunea o surprinde pe Melania Lupu la închisoare, ea fiind arestată de către maiorul Cristescu pentru spargerea muzeului unde se afla mult râvnitul tablou al lui Goya pe care și-l dorea atât de mult. Cumva, totuși, reușește să evadeze sub identitatea unei alte femei, și anume Olga Tudor. Ajungând în compania lui Ned Morton, un englez, membru al unei asociații de infractori, Melania își dovedește încă o dată abilitățile de manipulare si, nu in ultimul rand, teatrale.
Romanul are parte de întorsături, flashback-uri ale unor personaje dar și de multă acțiune care te tine pur și simplu in tensiune până la final.
"320 de pisici negre". Un titlu care nu-ți sugerează mare lucru dar care face ca volumul sa para mult mai interesant.
După ce am savurat primele două volume din seria "Melania Lupu", așteptările mele cu privire la acest roman au fost la cote înalte. Surprinzător, mi-a plăcut la fel de mult ca "Buna seara, Melania!". Așa cum i-am spus și prietenei mele, zici că citesc un serial!
Actiunea o surprinde pe Melania Lupu la închisoare, ea fiind arestată de către maiorul Cristescu pentru spargerea muzeului unde se afla mult râvnitul tablou al lui Goya pe care și-l dorea atât de mult. Cumva, totuși, reușește să evadeze sub identitatea unei alte femei, și anume Olga Tudor. Ajungând în compania lui Ned Morton, un englez, membru al unei asociații de infractori, Melania își dovedește încă o dată abilitățile de manipulare si, nu in ultimul rand, teatrale.
Romanul are parte de întorsături, flashback-uri ale unor personaje dar și de multă acțiune care te tine pur și simplu in tensiune până la final.
November 17, 2019
O nouă aventură marca Melania Lupu, plus o scenă tare amuzantă cu 320 de pisici
August 29, 2023
Îndrăznesc să spun că nu există în literatura română un personaj mai interesant și complex decât Melania Lupu. Absolut delicioasă!
September 7, 2016
Încep cu o mică atenționare: articolul poate conține mici spoilere legate de Buna seara,Melania!, așa că citiți doar în cazul în care știți ce se va întâmpa la sfîrșitul volumului menționat.
În prim planul acestui volum îi întălnim pe șarmantul gangster britanic Ned Morton și cîțiva din prietenii săi intimi. Ned e sătul de viața infracțională pe care o duce, însă își dorește o ieșire triumfală din spectrele nelegiuiților cu o lovitură plasată în plexul mondial. Își dorește Fecioara de aur, în mărime naturală, o comoară care îi asigură o pagină de istorie. Pontul său este că statuia e ascunsă undeva în București și în ciuda avertismentelor primite de la prietenii săi, o apucă pe un drum fără întoarcere.
Pe ceea ce nu mizează Ned, este că odată ajuns pe plaiurile autohtone, drumul său se intersectează cu cel a Melaniei și de aici iese una din cele mai simaptice și originale aventuri.
Cum era de așteptat, năzdrăvăniile Melaniei din primele două volume nu întârzie să fie pedepsite conform legii, astfel simpatica bunicuță-gangster ajunge inevitabil la închisoare.
Dar atunci când jocurile sorții îți sunt favorabile, ei bine, Melania prin cea mai fericită coincidență(o coincidență provocată de colega sa de celulă, Olga Tudor, sursa care știe unde este ascunsă Madona de aur), ajunge să evadeze, fiind răpită, chiar de sub nasul autorităților, spre disperarea maiorului Cristescu.
Odată ajunsă înafara gratiilor, Melania, cu șarmul său caracteristic, se avântă fără oboseală în jocurile puse la cale de Morton. Astfel fără a-și periclita identitatea, Ned considerând că a răpit-o de fapt pe Olga Tudor, Melania reușește să saboteze probele maiorului Cristescu, să afle mai multe informații cu privire la comoara căutată și nu în ultimul rând să îi angreneze pe cei trei răpitori să vâneze pisici negre prin București, în căutarea lui Mirciulică.
Titlul volumului vine după un episod din carte, atunci când vînătoarea de pisici se încheie, iar Melania trebuie să îl dibuiască pe Mirciulică între alte 320 de feline miorlăitoare.
mai jos redau un mic fragment:
„Mirciulica a fost al o sută optzeci și treilea motan cercetat. Spre surpriza celorlalți, răspunse admirabil testelor Melaniei. Mâncă ciocolată, trase o dușcă zdravănă de rom și ascultă cu interes povestea piticilor rătăciți în grădina de zarzavat a cumetrei Zamfira.„
Scenele petrecute între Melania și răpitori sunt absolut delicioase. Ned Morton intuiește mintea ascuțită a femeii, ascunsă sub masca senilității, Nicolaescu nu contenește faptul că Melania e o băbuță senilă și regretă că s-a implicat în toată afacerea, Vlăduț Tolea mizează pe faptul ca Ned nu va da greș iar el va avea o viață mult mai bună,iar Emilia Popleanu, însărcinată cu supravegherea Melaniei, este pe aceeași lungime de undă cu Nicolaescu, considerând că totul este o pierdere de vreme și regretând că s-a alăturat unei afaceri fără sorți de izbândă.
Și acest volum respectă stilul celui precedent. În fiecare moment știm personajele care se află de o parte și de alta a baricadei. Jocul este pe două fronturi iar cititorii ajung să îi îndragească atât pe infractori (Ned și complicii români și desigur pe Melania) cât și pe apărătorii legii (nu poți să nu fi solidar cu maiorul Cristescu și să nu resimți frustrarea acestuia)
De altfel aceasta este prima serie citită a genului polițist care împletește notele comice cu suspansul într-un mod natural. Mi-a plăcut, de asemena contrucția personajelor. Excentrice fără a cădea în penibil. Autoarea a reușit să mă facă să cred că de fapt îi cunosc pe fiecare dintre ei. A apelat la banalități în dozajul ideal, la fel de bine a dozat și umorul, frustrarea, ignoranța sau naivitatea.Pur și simplu fiecare secvență curge în mod natural, iar după ce am terminat de citit, nu îmi puteam imagina acțiunea altfel.
În prim planul acestui volum îi întălnim pe șarmantul gangster britanic Ned Morton și cîțiva din prietenii săi intimi. Ned e sătul de viața infracțională pe care o duce, însă își dorește o ieșire triumfală din spectrele nelegiuiților cu o lovitură plasată în plexul mondial. Își dorește Fecioara de aur, în mărime naturală, o comoară care îi asigură o pagină de istorie. Pontul său este că statuia e ascunsă undeva în București și în ciuda avertismentelor primite de la prietenii săi, o apucă pe un drum fără întoarcere.
Pe ceea ce nu mizează Ned, este că odată ajuns pe plaiurile autohtone, drumul său se intersectează cu cel a Melaniei și de aici iese una din cele mai simaptice și originale aventuri.
Cum era de așteptat, năzdrăvăniile Melaniei din primele două volume nu întârzie să fie pedepsite conform legii, astfel simpatica bunicuță-gangster ajunge inevitabil la închisoare.
Dar atunci când jocurile sorții îți sunt favorabile, ei bine, Melania prin cea mai fericită coincidență(o coincidență provocată de colega sa de celulă, Olga Tudor, sursa care știe unde este ascunsă Madona de aur), ajunge să evadeze, fiind răpită, chiar de sub nasul autorităților, spre disperarea maiorului Cristescu.
Odată ajunsă înafara gratiilor, Melania, cu șarmul său caracteristic, se avântă fără oboseală în jocurile puse la cale de Morton. Astfel fără a-și periclita identitatea, Ned considerând că a răpit-o de fapt pe Olga Tudor, Melania reușește să saboteze probele maiorului Cristescu, să afle mai multe informații cu privire la comoara căutată și nu în ultimul rând să îi angreneze pe cei trei răpitori să vâneze pisici negre prin București, în căutarea lui Mirciulică.
Titlul volumului vine după un episod din carte, atunci când vînătoarea de pisici se încheie, iar Melania trebuie să îl dibuiască pe Mirciulică între alte 320 de feline miorlăitoare.
mai jos redau un mic fragment:
„Mirciulica a fost al o sută optzeci și treilea motan cercetat. Spre surpriza celorlalți, răspunse admirabil testelor Melaniei. Mâncă ciocolată, trase o dușcă zdravănă de rom și ascultă cu interes povestea piticilor rătăciți în grădina de zarzavat a cumetrei Zamfira.„
Scenele petrecute între Melania și răpitori sunt absolut delicioase. Ned Morton intuiește mintea ascuțită a femeii, ascunsă sub masca senilității, Nicolaescu nu contenește faptul că Melania e o băbuță senilă și regretă că s-a implicat în toată afacerea, Vlăduț Tolea mizează pe faptul ca Ned nu va da greș iar el va avea o viață mult mai bună,iar Emilia Popleanu, însărcinată cu supravegherea Melaniei, este pe aceeași lungime de undă cu Nicolaescu, considerând că totul este o pierdere de vreme și regretând că s-a alăturat unei afaceri fără sorți de izbândă.
Și acest volum respectă stilul celui precedent. În fiecare moment știm personajele care se află de o parte și de alta a baricadei. Jocul este pe două fronturi iar cititorii ajung să îi îndragească atât pe infractori (Ned și complicii români și desigur pe Melania) cât și pe apărătorii legii (nu poți să nu fi solidar cu maiorul Cristescu și să nu resimți frustrarea acestuia)
De altfel aceasta este prima serie citită a genului polițist care împletește notele comice cu suspansul într-un mod natural. Mi-a plăcut, de asemena contrucția personajelor. Excentrice fără a cădea în penibil. Autoarea a reușit să mă facă să cred că de fapt îi cunosc pe fiecare dintre ei. A apelat la banalități în dozajul ideal, la fel de bine a dozat și umorul, frustrarea, ignoranța sau naivitatea.Pur și simplu fiecare secvență curge în mod natural, iar după ce am terminat de citit, nu îmi puteam imagina acțiunea altfel.
September 4, 2021
Cea de-a treia carte din seria Melania Lupu continuă nebuniile cu care ne-am obișnuit deja.
Melania este în arest și maiorul Cristescu nu mai poate de încântare că în sfârșit are o dovadă, cât de mică, că femeia a fost în spatele spargerii de la muzeu (evenimentele din „Bună seara, Melania”). Întâmplarea face ca Melania să împartă celula cu Olga Tudor, fostă soție de infractor.
Facem cunoștință cu Ned Morton, șarmantul, inteligentul infractor englez. Caută o ultimă fărâmă de adrenalină, un ultim spectacol infracțional a cărui personaj principal să fie el înainte de a ieși din scenă. Da, unul dintre cei mai abili infractori ai lumii urmărește să se pensioneze cu buzunarele pline. Și astfel ajunge la povestea Madonei de aur, o statuie în mărime naturală, aur masiv a Mariei. Și, să citim și să nu credem, statuia e undeva în România, lăsată în urmă de fostul soț al Olgăi Tudor.
Ned ajunge în România unde află că Olga Tudor e închisă. Nu e o problemă pentru un infractor iscusit și, în cel mai scurt timp planul de evadare e gata de pus în execuție. Doar că Olga îi pasează biletul de ieșire Melaniei, care a lăsat aceeași impresie asupra ei ca asupra tuturor persoanelor pe care le întâlnește: bătrânica prostuță, ușor senilă.
Melania, perspicace, își dă seama repede ce planuri au cu ea cele patru persoane care au ajutat-o să iasă din închisoare (Emilia Plopeanu, Mirel Nicolaescu și Vlad Tolea, cei trei complici ai lui Ned Morton) și, ca să își facă timp de gândit, îl cere pe Mirciulică. Și astfel ajungem să ne dăm seama și de ce cartea se numește cum se numește. În încercarea de a-l găsi pe Mirciulică, cei patru strâng 320 de pisici negre de prin tot Bucureștiul, o activitate pe cât de grea, pe atât de hilară.
Long story short, Melania reușește să afle unde e Madona (în ceva grădină), reușește să modifice apartamentul fotografiat, astfel încât maiorul Cristescu să nu mai aibă nicio dovadă împotriva ei și, nu în ultimul rând, reușește să îl facă pe Ned, un bărbat mai tânăr cu 25 de ani decât ea să se îndrăgostească de ea (cu cerere de căsătorie și promisul cu fugitul în lume, tot tacâmul).
Ned și gașca sunt prinși de poliție (de ce toate persoanele cu care interacționează Melania ajung într-o cameră de interogatoriu în final?) și, spre bucuria maiorului Cristescu, acesta găsește un indiciu micuț și important la casa Melaniei, îndeajuns încât să o incrimineze pe aceasta că a fost acolo în intervalul în care era dispărută (batistuța brodată unicat a Melaniei pe care o avea asupra ei în închisoare când era închisă cu Olga Tudor și Libelula). Aparent Mirciulică vrea cu tot dinadinsul să o vadă închisă. Cred că motanul și-a ales până la urmă partea (încă o dovadă în susținerea faptului că pisicile sunt malefice).
Îmi plac poveștile Melaniei din ce în ce mai mult. Se citesc foarte ușor și sunt amuzante. Nu îmi mai amintesc când am râs ultima dată la o carte așa cum am râs la cărțile Rodicăi.
Melania este în arest și maiorul Cristescu nu mai poate de încântare că în sfârșit are o dovadă, cât de mică, că femeia a fost în spatele spargerii de la muzeu (evenimentele din „Bună seara, Melania”). Întâmplarea face ca Melania să împartă celula cu Olga Tudor, fostă soție de infractor.
Facem cunoștință cu Ned Morton, șarmantul, inteligentul infractor englez. Caută o ultimă fărâmă de adrenalină, un ultim spectacol infracțional a cărui personaj principal să fie el înainte de a ieși din scenă. Da, unul dintre cei mai abili infractori ai lumii urmărește să se pensioneze cu buzunarele pline. Și astfel ajunge la povestea Madonei de aur, o statuie în mărime naturală, aur masiv a Mariei. Și, să citim și să nu credem, statuia e undeva în România, lăsată în urmă de fostul soț al Olgăi Tudor.
Ned ajunge în România unde află că Olga Tudor e închisă. Nu e o problemă pentru un infractor iscusit și, în cel mai scurt timp planul de evadare e gata de pus în execuție. Doar că Olga îi pasează biletul de ieșire Melaniei, care a lăsat aceeași impresie asupra ei ca asupra tuturor persoanelor pe care le întâlnește: bătrânica prostuță, ușor senilă.
Melania, perspicace, își dă seama repede ce planuri au cu ea cele patru persoane care au ajutat-o să iasă din închisoare (Emilia Plopeanu, Mirel Nicolaescu și Vlad Tolea, cei trei complici ai lui Ned Morton) și, ca să își facă timp de gândit, îl cere pe Mirciulică. Și astfel ajungem să ne dăm seama și de ce cartea se numește cum se numește. În încercarea de a-l găsi pe Mirciulică, cei patru strâng 320 de pisici negre de prin tot Bucureștiul, o activitate pe cât de grea, pe atât de hilară.
Long story short, Melania reușește să afle unde e Madona (în ceva grădină), reușește să modifice apartamentul fotografiat, astfel încât maiorul Cristescu să nu mai aibă nicio dovadă împotriva ei și, nu în ultimul rând, reușește să îl facă pe Ned, un bărbat mai tânăr cu 25 de ani decât ea să se îndrăgostească de ea (cu cerere de căsătorie și promisul cu fugitul în lume, tot tacâmul).
Ned și gașca sunt prinși de poliție (de ce toate persoanele cu care interacționează Melania ajung într-o cameră de interogatoriu în final?) și, spre bucuria maiorului Cristescu, acesta găsește un indiciu micuț și important la casa Melaniei, îndeajuns încât să o incrimineze pe aceasta că a fost acolo în intervalul în care era dispărută (batistuța brodată unicat a Melaniei pe care o avea asupra ei în închisoare când era închisă cu Olga Tudor și Libelula). Aparent Mirciulică vrea cu tot dinadinsul să o vadă închisă. Cred că motanul și-a ales până la urmă partea (încă o dovadă în susținerea faptului că pisicile sunt malefice).
Îmi plac poveștile Melaniei din ce în ce mai mult. Se citesc foarte ușor și sunt amuzante. Nu îmi mai amintesc când am râs ultima dată la o carte așa cum am râs la cărțile Rodicăi.
This entire review has been hidden because of spoilers.
May 1, 2020
Rodica Ojog Brasoveanu era printre scriitoarele mele preferate in copilarie, alaturi de aventurile capitanului Apostolescu, autor Horia Tecuceanu. Anii s au scurs , am mai citit cateva povestiri scrise de ROB si cam atata...
Cele 320 de pisici negre a fost pt mine o reintoarcere la simplitate si inteligenta pura, mascata sub mina nestiintei.
Melania Lupu, batranica inzestrata cu o minte brici este pusa in arest de catre capitanul Cristescu - caruia ii face multe zile fripte- alaturi de Libelula si Olga Tudor. In urma unui concurs de imprejurari, Melania este rapita in locul Olgai. Aceasta din urma era pastratoarea secretului Madonei de aur, pentru care Ned Morton, infractor cu patalama in Anglia, vine in Romania.
Firul povestii se complica treptat, apoi se lamuresc toate, mai mult sau mai putin frustrant pentru personaje.
Mi a placut umorul fin, actiunea antrenanta, dar lipsita de macabru.
De ce acest titlu?Voi dezvalui doar un indiciu, Mirciulica, motanul Melaniei este negru.Cum se vor strange la un loc 320 de pisici negre, va las pe voi sa descoperiti. Va veti amuza citind aceasta carte , va veti reaminti (daca este cazul) perioada anilor 90 si veti remarca cel mai pur spirit nationalist al autoarei. Nota 10 de la mine!
Cele 320 de pisici negre a fost pt mine o reintoarcere la simplitate si inteligenta pura, mascata sub mina nestiintei.
Melania Lupu, batranica inzestrata cu o minte brici este pusa in arest de catre capitanul Cristescu - caruia ii face multe zile fripte- alaturi de Libelula si Olga Tudor. In urma unui concurs de imprejurari, Melania este rapita in locul Olgai. Aceasta din urma era pastratoarea secretului Madonei de aur, pentru care Ned Morton, infractor cu patalama in Anglia, vine in Romania.
Firul povestii se complica treptat, apoi se lamuresc toate, mai mult sau mai putin frustrant pentru personaje.
Mi a placut umorul fin, actiunea antrenanta, dar lipsita de macabru.
De ce acest titlu?Voi dezvalui doar un indiciu, Mirciulica, motanul Melaniei este negru.Cum se vor strange la un loc 320 de pisici negre, va las pe voi sa descoperiti. Va veti amuza citind aceasta carte , va veti reaminti (daca este cazul) perioada anilor 90 si veti remarca cel mai pur spirit nationalist al autoarei. Nota 10 de la mine!
July 6, 2021
Mi-a placut povestea. E un fel de "soft" crime investigation. Actiunea se desfasoare destul de lent, fara prea mare violenta..seamana putin cu stilul midsomer murders sau miss marple. Personajele sunt descrise destul de fain, nu sunt nici prea putine detalii..ci exact cat trebuie ca sa ajute cititorul sa isi imagineze putin personalitatea personajului. Si firul epic in sine mi se pare bine construit.Desi am citit multe carti de tipul asta, m-a surprins actiunea, deci nu as zice ca e usor previzibila.
April 17, 2022
Poate ar fi prea mult aprecierea de capodopera, dar e greu sa nu te gandesti la asta citind povestea noua despre Melania.
Nici nu a ajuns bine in aresy, ca si evadeaza, fara sa vrea, aproape.
Ideea cu "vanatoarea" celor 320 pisici negre, si nu ma pot abtine sa nu-mi doresc sa vad scenele ecranizate (stiind ca, inevitabil, sunt scenarizate).
Avertismentul catre Ned, la inceput, ca va fi vai de el daca incearca ceva in Romania m-a dus cu gandul la B.D. si incercarea nereusita de a fura icoana din manastire
Nici nu a ajuns bine in aresy, ca si evadeaza, fara sa vrea, aproape.
Ideea cu "vanatoarea" celor 320 pisici negre, si nu ma pot abtine sa nu-mi doresc sa vad scenele ecranizate (stiind ca, inevitabil, sunt scenarizate).
Avertismentul catre Ned, la inceput, ca va fi vai de el daca incearca ceva in Romania m-a dus cu gandul la B.D. si incercarea nereusita de a fura icoana din manastire
May 2, 2018
Melania ....un deliciu <3
August 30, 2018
❤️ ! ! ! ! !
February 9, 2021
In 320 de pisici negre simpatica si excentrica Melania Lupu impreuna cu motanul Mirciulica isi continua aventurile. Primele 2 volume le-am citit prin 2014.
De data aceasta Melania ajunge in custodia politiei, fiind deconspirata chiar de Mirciulica, care a declansat aparatul foto si astfel a produs o dovada a vinovatiei ei. In arest Melania le cunoaste pe ... si pe Olga Tudor. Nedorind sa le arate minte ei sclipitoare, Melania intra in rolul batranei simpatice, dar neghioabe, chiar senila pentru ca sa nu fie perceputa ca o amenintare.
Un personaj interesant este Ned Morton, un englez ce face parte dintr-o asociatie de contrabandisti, falsificatori, hoti, etc. Ned a primit niste ponturi legate de o comoara latin americana, care se pare ca ar fi ascunsa in Romania. Cand intra in contact cu cel care s-a aflat in ultimii vreo 30 de ani in posesia statuii de aur, acesta il sfatuieste pe Morton sa nu mearga in Romania, unde nu au loc jafuri atat de mari sau evadari. Atras de mirajul comorii, englezul nu tine cont de sfaturi si vine la Bucuresti unde isi aloca 8 zile pentru a gasi Madona de aur.
Abia sosit in capitala, Ned afla ca sotia hotului roman a fost arestata si incearca sa o ajute sa evadeze, dar ce faci cand persoana pe care vrei sa o scoti din inchisoare nu vrea sa evadeze? mai rau de atat, este ca ii da solutia evadarii neghioabei senile.
Adusa intr-un adapost, Melania reuseste sa-i duca de nas cateva zile, timp in care banda de infractori improvizata de englez nu isi dau seama ca au scos din inchisoare pe altcineva. Ca sa o ajute sa-si recapete memoria, Melania le cere 'rapitorilor' sa i-l aduca pe motanul Mirciulica, astfel ajunge sa faca trierea dintre 320 de motani negri.
Stilul Rodicai Ojoc Brasoveanu este foarte fluid, povestile ei te prind usor si ajungi in situatia in care nu stii daca sa tii cu Maiorul Cristescu sau cu excentrica de Melania. Umor cat cuprinde, personaje colorate si bine conturate, dar cateva elemente de logic m-au facut sa nu-i acord 5 stele. Unul ar fi: cineva care s-a aflat in posesia statuii de 70 kg de aur, nu o sa dea detaliile locatiei catre alt infractor, cand tu ai stiut unde se afla mai bine de 30 de ani, ai fi incercat sa gasesti o cale de a o scoate din tara. Altul ar fi reactia lui Ingrid cand afla ca Morton s-a lasat fermecat de Melania, avand in vedere ca la inceputul cartii aflam ca ea si Popa au avut o relatia, iar diferenta de varsta dintre ei ar fi de cel putin 40 de ani versul Melania si englezul unde ar fi cam 25. Ca sa nu mai zic de cele 5 minute peste ora 11.
Una peste alta este un roman care m-a facut sa ma destind si abia astept sa citesc si restul de 3 romane din serie.
De data aceasta Melania ajunge in custodia politiei, fiind deconspirata chiar de Mirciulica, care a declansat aparatul foto si astfel a produs o dovada a vinovatiei ei. In arest Melania le cunoaste pe ... si pe Olga Tudor. Nedorind sa le arate minte ei sclipitoare, Melania intra in rolul batranei simpatice, dar neghioabe, chiar senila pentru ca sa nu fie perceputa ca o amenintare.
Un personaj interesant este Ned Morton, un englez ce face parte dintr-o asociatie de contrabandisti, falsificatori, hoti, etc. Ned a primit niste ponturi legate de o comoara latin americana, care se pare ca ar fi ascunsa in Romania. Cand intra in contact cu cel care s-a aflat in ultimii vreo 30 de ani in posesia statuii de aur, acesta il sfatuieste pe Morton sa nu mearga in Romania, unde nu au loc jafuri atat de mari sau evadari. Atras de mirajul comorii, englezul nu tine cont de sfaturi si vine la Bucuresti unde isi aloca 8 zile pentru a gasi Madona de aur.
Abia sosit in capitala, Ned afla ca sotia hotului roman a fost arestata si incearca sa o ajute sa evadeze, dar ce faci cand persoana pe care vrei sa o scoti din inchisoare nu vrea sa evadeze? mai rau de atat, este ca ii da solutia evadarii neghioabei senile.
Adusa intr-un adapost, Melania reuseste sa-i duca de nas cateva zile, timp in care banda de infractori improvizata de englez nu isi dau seama ca au scos din inchisoare pe altcineva. Ca sa o ajute sa-si recapete memoria, Melania le cere 'rapitorilor' sa i-l aduca pe motanul Mirciulica, astfel ajunge sa faca trierea dintre 320 de motani negri.
Stilul Rodicai Ojoc Brasoveanu este foarte fluid, povestile ei te prind usor si ajungi in situatia in care nu stii daca sa tii cu Maiorul Cristescu sau cu excentrica de Melania. Umor cat cuprinde, personaje colorate si bine conturate, dar cateva elemente de logic m-au facut sa nu-i acord 5 stele. Unul ar fi: cineva care s-a aflat in posesia statuii de 70 kg de aur, nu o sa dea detaliile locatiei catre alt infractor, cand tu ai stiut unde se afla mai bine de 30 de ani, ai fi incercat sa gasesti o cale de a o scoate din tara. Altul ar fi reactia lui Ingrid cand afla ca Morton s-a lasat fermecat de Melania, avand in vedere ca la inceputul cartii aflam ca ea si Popa au avut o relatia, iar diferenta de varsta dintre ei ar fi de cel putin 40 de ani versul Melania si englezul unde ar fi cam 25. Ca sa nu mai zic de cele 5 minute peste ora 11.
Una peste alta este un roman care m-a facut sa ma destind si abia astept sa citesc si restul de 3 romane din serie.
July 16, 2021
O carte complet ge-ni-a-lă. Am râs de la început și până la final, o altă capodoperă în care Rodica Ojog-Brașoveanu nu mă dezamăgește nici măcar puțin. Aceasta chiar a intrat la favorite, pur și simplu a atins locul perfect și încă de pe la jumătate eram convinsă că o să aibe un loc special.
Pot spune că nu mă așteptam la acel final, dar nici că exista altul mai potrivit. Chiar mă întrebam ce legătură are o anumită chestie și de ce apare unde apare (no spoilers here), părea lipsită de sens, dar uite că s-a încadrat perfect. Până acum toate cărțile din seria Melania Lupu au 5 steluțe din partea mea. Chiar îmi doresc să rămână așa până la capăt.
Pot spune că nu mă așteptam la acel final, dar nici că exista altul mai potrivit. Chiar mă întrebam ce legătură are o anumită chestie și de ce apare unde apare (no spoilers here), părea lipsită de sens, dar uite că s-a încadrat perfect. Până acum toate cărțile din seria Melania Lupu au 5 steluțe din partea mea. Chiar îmi doresc să rămână așa până la capăt.
September 21, 2024
Rodica Ojog-Brașoveanu clar este Agatha Christie de România :)).
Iar Melania Lupu, un adevărat personaj, n-are cum sa nu te captiveze personalitatea ei; pentru unii pare o imbecila si puțin nebuna, unul din motive fiind faptul ca vorbește si ii povestește lui Mirciulica, motanul ei, absolut tot.
Este un personaj savuros; o bătrânică simpatică, năstrușnică, isteață; are un farmec deosebit, iar umorul ei te face sa râzi copios. :))
Iar Melania Lupu, un adevărat personaj, n-are cum sa nu te captiveze personalitatea ei; pentru unii pare o imbecila si puțin nebuna, unul din motive fiind faptul ca vorbește si ii povestește lui Mirciulica, motanul ei, absolut tot.
Este un personaj savuros; o bătrânică simpatică, năstrușnică, isteață; are un farmec deosebit, iar umorul ei te face sa râzi copios. :))
August 16, 2020
Pentru mine a fost cam fantezist să vină un englez în București și să se simtă precum în Roma sau alt oraș sicilian.
Ițele au fost foarte bine ticluite, în continuare mă fascinează autoarea, dar acestui roman mai mult de 3 stele nu-i pot da.
Melania e adorabilă, mai ales când se preface că este senilă, că o dor bătrânețele, deși, mintea și curajul îi merg strună.
Ițele au fost foarte bine ticluite, în continuare mă fascinează autoarea, dar acestui roman mai mult de 3 stele nu-i pot da.
Melania e adorabilă, mai ales când se preface că este senilă, că o dor bătrânețele, deși, mintea și curajul îi merg strună.
Displaying 1 - 30 of 104 reviews