A parcurs de la un capăt la altul Siberia, ţinutul unde nu se poate trăi, dar nu se poate nici muri. S-a încumetat să calce pe gheţarii Islandei. A stat în calea vântului pe falezele abrupte ale Scoţiei. A traversat Anzii în Columbia, până a ajuns în bazinul fluviului Orinoco. A dormit nopţi întregi în mijlocul junglei de pe Insula cea Mare a Braziliei, din Atlantic. A visat acelaşi vis împreună cu milioane de oameni la Carnavalul din Rio. În timpul pandemiei, nevoit să stea închis în casă, şi-a explorat amintirile şi a sondat, în măsura posibilului, memoria speciei umane. Specie supusă mecanismelor evoluţiei, ceea ce înseamnă, s-a gândit, că suntem mai degrabă căzuţi din junglă decât din paradis… Aşa a scris şi rescris Alexandru Stermin aceste poveşti fascinante despre Natură şi Om.
ALEXANDRU N. STERMIN este biolog și explorator. Predă la Facultatea de Biologie și Geologie a Universității Babeș‑Bolyai cursuri de anatomia comparată a vertebratelor, etologie, bioetică și ecologie umană. Este licențiat în biologie și teologie, a absolvit un masterat în filozofie și un program de formare în psihoterapie pozitivă.
A participat la expediții în jungla Americii de Sud și în Siberia, a fost bursier la Universitatea din Greifswald și la Universitatea de Stat din Rio de Janeiro. Se implică activ în popularizarea științei și conservarea naturii. În 2015 a contribuit la seria Fauna României (Păsări) publicată de Academia Română. În 2017 și-a lansat prima carte, Jurnalul unui ornitolog. Scrie articole în revistele Sinteza și National Geographic. În 2021 a primit Premiul de Excelență din partea Universității Babeș‑Bolyai, pentru implicarea culturală și deschiderea spre comunitate.
Am văzut numai păreri bune despre cărțile lui Alexandru Stermin și acum pot să înțeleg de ce. Omul este ca o enciclopedie vie și poți să-i simți pasiunea pentru natură în felul în care scrie, ceea ce face ca lectura să curgă ca o adevărată călătorie. La prima mea întâlnire literară cu autorul am oscilat între “oare de ce nu ni s-a spus asta și la școală?” și “perfect de acord cu tine!” pentru că nu sunt expuse doar poveștile și învățăturile unui explorator, ci și părerile sale. De exemplu, care a fost cursul evenimentelor în decurs de milioane de ani și care a fost șansa evoluției noastre, impactul pandemiei asupra naturii sau adevărul incontestabil că “Nu putem să spunem că îl iubim pe Dumnezeu ignorându-i și distrugându-i Creația” și faptul că limba în care vorbim ne influențează modul în care gândim, ceea ce în opinia autorului și a mea totodată, considerăm că ar trebui făcut un studiu serios asupra evoluției limbilor și a gândirii. Despre unele lucruri din carte am mai citit, iar despre altele nu mi-aș fi imaginat că ăsta a fost cursul evenimentelor. Mi-a plăcut totuși să ajung în imaginație în vastul Siberiei, în Scoția și Islanda, în junglă sau la Carnavalul de la Rio și să cunosc poveștile unui explorator prin ochii minții sale pentru că sunt redate și foarte multe exemple, ceea ce face ca această carte să fie cu atât mai mult o călătorie pe cinste. Literatură, biologie, religie, psihologie, filosofie, geografie, istorie, toate la un loc. Mi-a plăcut mult. Mai citim.
„Oricât de departe am pleca, oricâte jungle urbane vom construi sau oricâte alte planete vom popula, nu vom reuși să ne rupem de Natură.” Volumul lui Alexandru N. Stermin are două părți importante, fără să existe granițe evidente. În primul rând, vorbim de „poveștile unui explorator” modern, un biolog care încearcă să găsească în anii pandemiei lucruri inedite într-o lume foarte urbanizată, umanizată, civilizată de oameni. Ajunge astfel în Brazilia, Siberia, Scoția etc. și ne povestește câteva aventuri pline de laudă, de informații, de suspans și de învățăminte pentru toți dintre noi. O parte cu adevărat splendidă. În al doilea rând, mare parte din a doua jumătate a cărții o reprezintă gânduri despre mediu, ecologie, filosofie, îmbinarea omului cu Natura, pandemie, însemnări personale și idei, o alcătuire care m-a îndepărtat un pic de plăcerea de a explora și de a citi povestirile despre expediții, pe care am simțit-o în prima parte. Alexandru N. Stermin este de urmărit și de citit, pentru calitatea povestirii, pentru erudiție și pentru pasiunea sa pentru biologie și călătorie, care se simte la fiecare pagină!
Sandu Stermin ne poartă în această carte în Siberia, Islanda, Scoția și America de Sud (în pădurea atlantică de pe coasta Braziliei și în Columbia). Mai mult decât un jurnal de explorator, cartea este o incursiune în ecologie, biologie, psihologie și antropologie culturală.
Mi-a plăcut explicația postului. Postul, practicat nu numai în creștinism, ci și în alte religii, contribuie la economisirea resurselor de hrană stânse peste vară, pentru a trece peste sezonul rece. Primăvara, postul are o motivație ce ține de ciclul biologic al celorlalte animale de care depinde omul: interdicția de a mânca ouă, lapte și carne coincide cu perioada de reproducere a majorității animalelor. Postul este ecoul unei lumi când oamenii erau mai conectați la Natură.
Autorul leagă creativitatea și cultura de instinctul de reproducere. 90% din spectacolele naturii sunt legate de reproducere. Amintesc aici de dansurile și de trilul păsărilor.
Carantina nu este specifică omului (cartea a fost scrisă în timpul pandemiei). Spre exemplu, larvele de albine infectate cu o anumită bacterie sunt izolate de restul grupului. Jane Goodall a descoperit că cimpanzeii infectați cu poliomielită sunt de asemenea izolați.
Bucuros că un cercetător român are așa mare succes de librărie și aflând că e pasionat de păsări, am zis să îi încerc volumul. Titlul tentant nu e acoperit în totalitate de textul cărții: există o parte dedicată expedițiilor la care a luat parte: junglă, siberia, islanda etc, dar parcă jurnalele acestea de expediție sunt tratate prea în viteză, cu prea puține detalii, lucru care nu mi-a picat bine pentru că eu unul altceva mi-am dorit de la carte. Iar în cazul păsărilor, insectelor etc. pomenite, mai ales când unele povești sunt legate de o specie anume, ar fi ajutat o pagină cu o poză sau un desen. Aici cred că e vina editurii, însă.
Prima parte e mult mai coerentă și mai bine scrisă, a doua se pierde în multe considerații filozofice sau personale, utile pentru cineva interesat de așa ceva, nu chiar pentru mine. Zic că se pierde pentru că din punctul meu de vedere sunt cam multe capitole care se depărtează binișor de temă (covid, carnavalul de la rio, relații sentimentale etc), însă pot înțelege intenția autorului de a construi o carte ca un soi de jurnal de descoperire personală care să fie un manual pentru cititorii săi.
Concluzia: îi voi citi și primul volum, e un autor care scrie suficient de bine și se mișcă cu lejeritate între domenii diverse, sper să am parte de mai multă biologie-genetică-știință și mai puține explicații filozofice :)
A fost foarte interesantă ! Am înțeles -o în întregime ei! In final va las un mic fragment din aceasta cartea minunată " .. Prietenii sunt acum " suflete pereche " care își găsesc sprijinul unul în celălalt și se încurajează reciproc pentru a trăi o viață cu sens, curaj și creativitate . Daca nu există un suflet atunci când ne naștem, aceasta se construiește încet - încet cu ajutorul prietenilor pe care-i avem
M-am așteptat să fie un jurnal de călătorie, gen cu care nu mă prea împac. Dar am participat, la un moment dat, la un seminar ținut de Sandu Stermin, și tot ce-a povestit acolo m-a făcut să-mi placă tare de el. Așa că, în timp ce mă plimbam printr-o librărie, am dat de cartea lui și mi s-a lipit de mână. Am zis că, poate-poate, chiar dacă o fi jurnal de călătorie, o fi bunuț. Doar că nu e, iar asta a fost o surpriză imensă. Bucățile de relatate din călătorii sunt relativ scurte în raport cu introspecțiile, analizele, frământările, ideile și temerile despre care vorbește. Cartea asta aduce, pe rând, vorba despre istorie, antropologie, sociologie, filozofie, psihologie și, evident, științe ale naturii. Eu am găsit în ea multe teme de gândire și am pus-o frumos în bibliotecă, să revin, cândva, la ea.
Mi-au plăcut extraordinar de mult întrebările mari al lumii asupra cărora autorul, și pe de-o parte omul, s-a pornit să găsească răspunsuri. Mai mult decât atât, mi-a plăcut mintea ageră care în căutarea răspunsurilor genera întrebări cu și mai mare valoare/însemnătate. Teoriile, logica și expertiza din spate au stat la baza generării unor potențiale răspunsuri și au deschis drumuri spre noi perspective.
Legat de subiectul pandemiei și al legăturii om-natură nu pot decât să fiu întru totul de acord și să aduc aprecieri acestei cărți (și totodată autorului ei) pentru momentele de conștientizare a riscurilor pe termen lung a acțiunilor oamenilor. Următorii pași: reflexie constantă asupra lucrurilor cu adevărat importante în viață și acțiuni.
Cartea este o explorare om-natura intr-o maniera pe care nu ne-o imaginam in viata de zi cu zi, usor de inteles si de reținut, oamenii modeland natura asa cum si ea ne-a modelat pe noi in parcursul evolutiei. Chiar daca este o lectura non-fictiune, cartea te introduce intr-o aventura bazată pe introspectie si abordeaza teme precum moarte, psihologie, libertate, prietenie si chiar pandemia. Lectura este o invitatie sa deschizi ochii la ce este in jur exclamand ca “viata este aici si acum”. Daca vrei sa aflii de ce prietenia este o perna, ce sunt arhetipurile sau despre frica si cum reactionam fata in fata cu moartea, incurajez citirea cartii acesteia cat si “Calatorie in jurului omului”(de la acelasi autor).
Cartea continuă aventrile biologului prin Siberia, Asia, America de Sud, prin jungle urbane sau naturale. Scrisă, ca și prima, din perspectivă evoluționistă, are și marele merit de a purta un dialog cu religia, din care cea din urmă nu iese șifonată. Nu se încearcă neapărat crearea unor legături, dar nici a unori prăpăstii.
Jurnal de călatorie, dar și de idei, cu referințe la filozofie și psihanaliză, este atât o călătorie prin lumea fizică, dar mai ales prin cea interioară.
O prăpastie între titlul cărții și conținut. Idei disparate, insirate fără un fir epic sau logic pe tot parcursul cărții. Lipsesc poveștile de explorator, au fost înlocuite cu un amalgam de gânduri.
am cumpărat aceasta carte la recomandarea celei mai bune prietene care mi-a descris-o că un "sapiens de Romania". ulterior, am aflat doar lucruri de bine despre Sandu de la o alta draga prietena de a mea ,și într-adevăr cartea nu dezamăgește! o împletitură de biologie, religie, filozofie și psihologie, cartea este mai mult decât un jurnal de călătorie către unele din cele mai exotice locuri ale planetei, de la Siberia la pădurea Atlantica sau Rio de Janeiro (cum am crezut inițial), dar o chemare către natura, către conștientizarea faptului că omul fara natura nu este nimic și o lecție importantă de ecologie. este o carte pe care o voi dărui persoanelor mele dragi și o invitație pt a-i citi și cărțile celelalte pt că avem nevoie enorma de genul asta de oameni în România, care își împărtășesc cunoștințele cu oamenii de rând într-o manieră ludică, dar care invită spre reflecție proprie. și așa cum încheie "un lucru e cert: poveștile și natura sunt forma noastră de nemurire, sunt tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte"
Mi-au placut enorm bucuriile, dar si peripețiile autorului din Siberia, Asia, America de Sud, din jungle urbane sau naturale.
Avem un jurnal de calatorie impletit cu un strop de biologie, religie, filosofie si psihologie, in care intalnim diverse citate ale altor scriitori, cum sunt Jung, Freud, Platon, Aristotel, Liiceanu, Cioran si nu numai.
Recunosc ca intr-o mana tineam cartea si in cealalta telefonul pentru a improspata imaginile pasarilor si a reptilelor intalnite pe parcursul lecturii.
"Cazuti din jungla" am inteles ca ar fi continuarea aventurilor celeilalte carti ale autorului (Calatorie in jurul omului, carte pe care vreau sa o citesc neaparat), dar nu am simtit ca nu se pot citi si separat.
Mi-ar fi placut sa dezvolte ceva mai mult, sa fie mai multa profunzime, dar cred ca ar fi devenit o carte mai greu accesibila.
Eu, una, abia astept sa mai scrii Alexandru Stermin!
O adevărată enciclopedie cuprinsa in paginile acestei cărți. O cartea care îți va schimba mentalitatea și modul de a vedea lumea, precum și înțelegerea in profunzime a ceea ce înseamnă natura, legătura noastră cu ea, evoluția, sinele, religia, tradiția, sexualitatea, cum funcționează creierul uman, pandemia și schimbările pe care le-a produs in natură dar și în noi, oamenii.
Carte de 5 stele. M-a cucerit acest autor, om de știință... biolog, ornitolog și profesor universitar la Cluj. M-a fascinat cu prima carte publicata la Humanitas - Călătorie în jurul omului... M-a fermecat și m-a sedus intelectual, cultural și filozofic... în diverse ocazii ce l-am văzut și ascultat pe Facebook. Faptul că a studiat și Biologia... și Teologia... și Filosofie și Psihologie... e un ,,tot,, pentru mine ce îmi dovedește ca în această nouă carte ,,Căzuți din jungla,, ... nu avem de a face doar cu un eseist sau om de știință, ci cu un scriitor adevărat. Recomand cu încredere, dragoste și plăcere!
This entire review has been hidden because of spoilers.
Cartile lui Alexandru Stermin mi-au deschis apetitul pentru a studia mai in detaliu biologia si teoria evolutiei. Recomand ambele carti scrise de acesta!
Mi se pare o carte foarte potrivita pentru curiosi. Personal, m-a captivat imbinarea dintre mai multe discipline, povestite in jurul aventurilor din expeditiile sale.
" Cazuti din jungla" este una dintre cele mai bune carti, daca nu, chiar cea mai buna carte pe care am citit-o in acest an. Stilul cartii m-a captivat de la prima pagina si cred cel mai mare merit al cartii este ca te face sa vrei sa te duci si tu in jungla sau in padure imediat ce o lasi jos din mana. In ziua de azi in care suntem conectati 24/7 la tehnologie si la confortul casei noastre am uitat ca si noi facem parte din Natura, dar partea buna este ca o astfel de carte te face sa revii cu "picioarele pe pamant". Poate avem nevoie de mai multe carti ca acesta care sa ne aduca aminte ca sunt lucruri mai importante decat joburile si vietile noastre marunte si ca e bine din cand in cand sa punem totul pe pauza si sa ne uitam si in jurul nostru si sa vedem ce am facut mediului de langa noi si sa incercam sa-l protejam pentru a se bucura de el si generatiile viitoare. "Acesta este motivul pentru care ne plac povestile si ne recunoastem in ele: in esenta noastra suntem personajele unei povesti. La fel, ne place Natura si ne recunoastem in ea pentru ca nu suntem altceva decat elemente din dinamica ei. Asa cum uneori uitam de povesti, uitam si de Natura si, implicit de noi."
O surpriză extrem de plăcută această carte. Nu știu cât de bun biolog (ornitolog) este Stermin, dar cu siguranță este unul dintre cei mai buni biologi scriitori pe care i-am citit. Un om de știință cu un talent de povestitor ieșit din comun. Prima parte a cărții (mai axată pe aventuri) poate fi citită cu aceeași plăcere de oameni între 14 si 104 ani. A doua parte e mai puțin aventuroasă și mai degrabă un eseu filozofic împănat cu referințe din teologie, filozofie și chiar psihologia comportamentală. Deși o parte din autorii citați în această a doua parte sunt oarecum anacronici în domeniul lor, faptul că Stermin îi privește din perspectivă biologică îi încarcă cu un nou sens, ceea ce dă prospețime inclusiv acestei părți mai puțin aventuroase. Una peste alta, o plăcere de carte. Sunt sigur că dacă ar fi citită prin toate liceele din România ar ține prinsă atenția adolescenților, atât de bine povestită e (atenție: nu e o carte de aventuri pentru adolescenți). Merită să-i dați timp fie și numai pentru a afla răspunsul factual biologic la întrebarea ce a fost mai întâi: oul sau găina?
Genul de carte care se citeste singura. O spuma, placuta, efemera pentru ca - deh! - asa e spuma, aerisita si care iti da o stare generala buna. Cred ca este pentru ca Alexandru Stermin stie sa isi transmita emotiile fara nici un pic de teama si fara nici un voal social si atinge astfel o nevoie acuta de sinceritate nejucata pe care eu o am, cred ca mai toata lumea din jur manifesta o atare nevoie. In plus, este si abordarea lui reconfortanta, chiar in fata unor mari orori cum este agricultura intensiva din Ucraina care ne-a alungat si noua pasaretul, puterea de a nu judeca, ci doar a pune degetul pe o rana si cu energia pozitiva a lui “hai sa facem noi ceva bun” in lic de “nu e bine ce au facut altii/ceilalti”.
Overall, a pleasant read due to the author's knack for storytelling. Felt like browsing through a revised version of the author's journal, mixing impressions from their current/past travels with notes on biology, psychology, philosophy, etc. but without going too deep in the details. One thing that clearly stood out from the book to me was the author's overall enthusiasm and sense of wonder (hence the 4-star rating).
Câteva scene frumoase și descrieri din junglă, câteva gânduri utile despre schimbări climatice și acapararea de teritorii, dar mult prea multă filozofie clasică și nepolitizată. Din păcate, a fost prea puțin din experiența de teren a unui biolog (pe care o căutam) și prea mult despre propriile teorii despre religie și altele.
Mi-a plăcut mult să citesc și “altceva” in română. Mi-ar fi plăcut însă mai multă profunzime. A fost ca o sinteza de foarte multe gânduri și idei și prea puține duse mai departe de epidermă. Mulțumesc
De-a dreptul minunată sau poate doar faptul că sunt de formare biolog-ecolog mă face sa apreciez și sa relaționez cu stilul de scriere și cu informațiile prezentate. Bine structurată cartea și o lectură foarte interesantă ce surprinde cu desăvârșire toate preocupările autorului
Prime jumatate a fost superba, dar m-a pierdut in capitolele din pandemie - cred ca datorita optimismului ca va fi bine si omenirea isi va vedea greselile... Cred ca stelele in minus nu sunt pentru carte, ci pentru deznadejde