La marginea bună a corpului

by Raluca Boantă

Raluca e singura persoană din viața mea de adult cu care am corespondat prin emailuri lungi pe care le citeam mereu ca pe niște poeme, La marginea bună a corpului aduce o intimitate de care eram deja pregătită, și totuși mă surprinde, ca un gest cald într-o zi în care chiar ai nevoie de el. E o carte pentru noi toți cei care ne gândim atât de des la toate modurile în care-ți poate ceda corpul, dar ne și bucurăm atunci când îl credem, în sfârșit, că e tânăr și puternic și de partea noastră, pentru noi toți cei atenți la toate mișcările fine, pentru noi toți cei forever overwhelmed.

– Cătălina Stanislav


Cred că dacă am citi mai des cărți ca asta, ne-am împăca mai ușor cu timpul, cu oboseala, cu frumusețea și distanțele ei și am fi, în general, oameni mai ok. Mereu atentă la oscilațiile tranziției de la tinerețe la gesturile responsabile ale maturității, La marginea bună a corpului e cadoul pe care oricine merită să și-l facă.

– Alex Văsieș

Genres: Poetry, Romanian Literature, 21st Century, Romania

76 pages

Published January 1, 2022

Reviews

[Paul Mihai · Rating 5 out of 5]

absolut minunat. fragment din poemul "cortul":

atâta agitație pe străzi și pe internet
crispați la unul dintre capetele răbdării
confundăm toleranța cu progresul
nesiguri, ne punem piedică
ne alăturăm celor care, de aici
pare că stau în picioare neclintiți
nu anticipare nici empatie
impresia grea
că ne-am văzut undeva
că am mai fost pe aici

[Andrei Dósa · Rating 4 out of 5]

Afect mutat în corp, tradus prin corp. Atenţie maniacală la corp, niciodată luat în stăpânire pe de-a-ntregul, supus unor experimente cu căldură şi defazaje umane. Un corp niciodată suficient de important, singur. Apoi, în partea a doua, my fav, afectul direcţionat către un alt corp/ corpuri, un altfel de suflu, stârnit de flacăra intimităţii.

[merima · Rating 4 out of 5]

la dimensiuni reale

seara
să fiu precaută când toate mecanismele
sunt oricum numai de apărare nu
să inventariez interioarele

seara și numai dacă s-a întunecat deja
să aproximez în termeni de siguranță
distanța de la entuziasm la manie
de la lâncezeală la declin
ca să elimin boala să rămân în grafice
să-i privesc pe toți dintr-un loc bun și ocrotitor

tot seara mai târziu
mă uit la o fotografie din 2004 cu marea neagră făcută din satelit
privesc când degetele când fotografia
amețesc și mă duc să vomit

[Ema · Rating 3 out of 5]

bi anthem?

[Mina H · Rating 5 out of 5]

Un debut reușit.

[Roxy Pak · Rating 5 out of 5]

Corp
Un moment mai bun ca alte momente
"sunt unele gesturi ale naturii
ca mangaierea soarelui la apus
pe obrajii grasuti si ochii pe jumatate inchisi
care te fac sa te simti
confortabil cu tot ce ai trait pana acum"

La corp
Pe noi nu ne stie nimeni asa
"dar eu n-am dormit in noaptea aia
si dragostea mea s-a pornit in rafale
spre toate spaimele si grijile tale
la scurt timp ti-am spus
cred ca-mi place de tine si nu stiu ce sa fac"

[☞￣ᴥ￣☞ · Rating 4 out of 5]

partea a doua parca mi-a placut mai mult ca prima
„câmp comun
cele mai reușite amintiri ale noastre
de la un punct încolo
sunt din imaginație
(...)
pe sub masă îmi lipesc piciorul de tine cu precizie
este o singură așezare perfectă a corpurilor
în care atingerea să fie doar pe jumătate
dar să se simtă întreagă”

[Ioana Cătinean · Rating 5 out of 5]

uită-te la mine acum
sunt un personaj
mă aprind ușor în ultima vreme
încă din somn
ne admirăm în liniște și-n beznă

[teotoh · Rating 5 out of 5]

măi ce superb şi ce blând

[andi · Rating 4 out of 5]

"la corp" is actually a masterpiece

[Alina · Rating 3 out of 5]

Simt că dacă aș fi citit această carte până la 30 de ani i-aș fi dat 5⭐.

[clau isbășoiu · Rating 5 out of 5]

Dragă Raluca, îți mulțumesc pentru aceste poeme. După cum spuneai și tu, unele sunt așa ca strângerea mea de mână, altele sunt mai leneșe. Te strâng de mână înapoi și îți urez să ai parte de o sursă infinită de inspirație pentru următoarele poeme. Semnat, o simplă cititoare etern recunoscătoare că te-a cunoscut.

„și fără ei cine aș fi fost eu
în gândurile mele fără grija corpului”

„visez la o țară cu climat tropical
în care mișcările noastre să fie
mai importante decât noi
în tinerețea noastră dezordonată și pripită
să fim și noi importanți
să dăm insomnii”

[Costin Stanciu · Rating 3 out of 5]

2.5

[anda · Rating 4 out of 5]

cât pot eu

oboseala dintre oameni
mai mare când lipsești tu
asta însemni tu pentru mine -
mângaiere în amiază
cu semnale slabe
din corpuri de veghe
mângâiere când în filme
oamenii mor prostește

când vin târziu acasã
cu energie nouă din afară
îmi pare rău

tu la picioarele mele
fotografiezi în lumină slabă
sitcomul rulează în fundal -
asta e viața noastră

plantele încă verzi
părinții ne sună
supa e bună.
n-am făcut-o eu.

[andreea ꩜ · Rating 5 out of 5]

“unde e rău
fiindcă-mi trece dintr-o dată prin cap
cât de mult îl uram pe fratele tău
că dormea în aceeași cameră cu tine
și dimineața te putea gâdila
dacă mi s-ar fi îngăduit și mie o noapte
ne-am fi uitat amândoi la tine
și ne-am fi despărțit la plecare la fel
cu dragoste, mirare și frică”

[Ioan · Rating 5 out of 5]

cât mai durează balansul final în favoarea echilibrului?

[Rue Solomon · Rating 3 out of 5]

stau cu tine
cum e iarnă și deja întuneric demult
pare că toate s-au dus de râpă

[Robert Trașcu · Rating 5 out of 5]

Volumul acesta e pe departe unul dintre cele mai dragi, prin simplul fapt ca lovește atât de aproape de tine. Nu există să nu empatizezi cu ce Raluca, ca o armă împotriva tristeții, numește vulnerabilitate, care e decojită de pe fiecare centimetru din corpul ei pentru a ți-o așeza în mâini ție zicând: fă ce vrei cu asta.
Și eu mi-am făcut cea mai frumoasă casă de vacanță în care mă ascund de fiecare dată când simt nevoia unei îmbrățișări.

[Sandra Saade · Rating 3 out of 5]

Deși am avut așteptări mari, mi s-a părut un volum destul de comun, fără vreun element de noutate. Într-adevăr, e posibil să fi rămas cu impresia asta pentru că toate poemele sunt relativ scurte, și imediat ce terminam de citit unul, cu greu puteam să spun că am rămas cu ceva din el, sau că am prins despre ce a fost.

Nu mi-a displăcut volumul, dar nu m-a surprins nicicum.

[ili · Rating 5 out of 5]

Nemărginit de atacant fiecare cuvânt. Raluca parcă ne așează la masă și ne spune ce a văzut și ce a trăit.
"mă descurc cu cei care stau să moară
cam asta e punctul final al groazei
mă resetez îmi spun vorbe mari funcționează
fiindcă tot ce-am făcut e pentru mine
chiar dacă prin tine
și chiar dacă aici e iluzia defapt"
O plăcere să citesc , mulțumesc!

[toni · Rating 5 out of 5]

un volum asemenea unui corp, rezultatul evoluției entropiei universului sau atingerea divină de care nu vom știi. citești versuri care-ți par exact artere și drumuri directe către inimă, pline de emoție și teamă și incertitudine. mai departe ajungi în creier și procesezi imaginile vizuale, inițial răsturnate, le dai formă și culoare și acestea te fac să vrei mai mult. ordinul pleacă către picioare și mergi înainte, totul e tactil, simți atingerea, simți mirosul, simți gustul. mi-a trezit amintiri îngropate adânc și m-a făcut să reflectez asupra unor sentimente banale la prima vedere, dar esențiale înțelegerii de sine. “la marginea bună a corpului” arată o deteriorare și o refacere atât a corpului cât și a sufletului aș zice eu, se citește precum o conversație cu o persoană dragă într-o seară în care tot ce vrei să faci este să te odihnești și să uiți ca mâine totul începe din nou.

[mihicius · Rating 3 out of 5]

Uneori abstractizarile par mai mult sa incurce transmiterea felului in care autoarea se raporteaza la corp. In ideea in care ele tind sa lase pe dinafara sentimentele intr-un volum care trateaza de altfel un subiect f intim.

[LaviniaAlexandra · Rating 4 out of 5]

am avut bafta de a citi volumul la golden hour, într-un vagon încins, numai bun pentru a metaboliza estetica de aproape studio ghibli cu buget românesc a poemelor ralucăi boantă.

am întrat mai greu în volum, căutam o miză în spatele vizualului atât de refreshing. am găsit-o încet, după vreo cinci poeme. a meritat așteptarea, numărați câte sublinieri neîndemânatice, steluțe și comentarii am pe marginea versurilor. a meritat.

de discursul corporalității nu mă voi sătura niciodată. felul în care poeta discută asta e mai mult decât satisfăcător.

volumul ralucăi boantă nu e un showstopper care să te lase fără aer, ci e prietena ta cea mai bună care te liniștește când ai un atac de panică și te ține de mână până adormi. ca o soră mai mare, plecată la facultate dar venită în oraș ca să te mângâie puțin.

[Daria-Ioana · Rating 4 out of 5]

vizita

cand se așează lângă tine cineva
care a venit de foarte departe
și-ți spune numai povești liniștitoare
și pândește să vadă dacă zâmbești

noaptea să-și facă mișcările
în liniște și protecție
să duci mâna în voie
spre o bucată de corp
tot mai cunoscut după miros

să se așeze
dar să se mai și ducă
mai ales pe finalul puterilor
când corpul îți cere să te potolești
și ațipești în picioare

[Iris · Rating 5 out of 5]

Superb

[Denisa Ștefan · Rating 4 out of 5]

Un volum care ustură, un volum cu masă şi muşchi, citit la recomandarea unui prieten drag.
"confundăm toleranța cu progresul
nesiguri, ne punem piedică"

[Catalina Pereteanu · Rating 2 out of 5]

2,5

[Diandra Velica · Rating 5 out of 5]

"Eu chiar am vrut să fug cu tine în lume
să-ți intre soarele în ochi când vorbești pe bancă
și să nu mă pot uita la tine pentru că râd"

[Sandra · Rating 4 out of 5]

3,5

[Ramona Boldizsar · Rating 4 out of 5]

Aici am scris despre ea: https://citestema.ro/mai-multa-blande...