What do you think?
Rate this book
Cel care are un motiv pentru care să trăiască...
Durata: 10h 34m
“Cel care are un motiv pentru care să trăiască poate îndura aproape orice“ – cu acest motto, Viktor Frankl a studiat cum, chiar și în fața celor mai crunte lovituri ale vieții, sensul este posibil și cum le permite oamenilor să rămână sănătoși mental în vremuri de criză. Să spui da vieții, să supraviețuiești greutăților, fricii și durerii înseamnă să găsești un sens în suferință. Dar forța interioară a omului îl poate ridica deasupra destinului său. Chiar dacă nu putem schimba circumstanțele, avem mereu libertatea de a ne alege atitudinea în privința lor. Sensul vieții și reziliența se află în atenția logoterapiei lui Frankl, a studiului său asupra supraviețuitorilor Holocaustului și a atitudinii sale critice față de pustiul interior al societății consumeriste moderne.
Această carte vă invită să redescoperiți un mare umanist. Textele lui, scrise pe parcursul a șase decenii, simbolizează puntea pe care Frankl a construit-o între psihologie și arta filosofică a vieții.
“Cel care are un motiv pentru care să trăiască poate îndura aproape orice“ – cu acest motto, Viktor Frankl a studiat cum, chiar și în fața celor mai crunte lovituri ale vieții, sensul este posibil și cum le permite oamenilor să rămână sănătoși mental în vremuri de criză. Să spui da vieții, să supraviețuiești greutăților, fricii și durerii înseamnă să găsești un sens în suferință. Dar forța interioară a omului îl poate ridica deasupra destinului său. Chiar dacă nu putem schimba circumstanțele, avem mereu libertatea de a ne alege atitudinea în privința lor. Sensul vieții și reziliența se află în atenția logoterapiei lui Frankl, a studiului său asupra supraviețuitorilor Holocaustului și a atitudinii sale critice față de pustiul interior al societății consumeriste moderne.
Această carte vă invită să redescoperiți un mare umanist. Textele lui, scrise pe parcursul a șase decenii, simbolizează puntea pe care Frankl a construit-o între psihologie și arta filosofică a vieții.
11 pages, Audiobook
First published July 11, 2017
25 people are currently reading
262 people want to read
About the author
Viktor E. Frankl
186 books8,171 followersViktor Emil Frankl was an Austrian neurologist, psychologist, philosopher, and Holocaust survivor, who founded logotherapy, a school of psychotherapy that describes a search for a life's meaning as the central human motivational force. Logotherapy is part of existential and humanistic psychology theories.
Logotherapy was promoted as the third school of Viennese Psychotherapy, after those established by Sigmund Freud and Alfred Adler.
Frankl published 39 books. The autobiographical Man's Search for Meaning, a best-selling book, is based on his experiences in various Nazi concentration camps.
Logotherapy was promoted as the third school of Viennese Psychotherapy, after those established by Sigmund Freud and Alfred Adler.
Frankl published 39 books. The autobiographical Man's Search for Meaning, a best-selling book, is based on his experiences in various Nazi concentration camps.
Ratings & Reviews
Friends & Following
Create a free account to discover what your friends think of this book!
Community Reviews
Displaying 1 - 7 of 7 reviews
June 5, 2021
,,Dacă vom întreba care este experiența fundamentală din lagărele de concentrare, în condițiile acestei existențe în abis, atunci iese la iveală chintesența tuturor celor trăite: l-am cunoscut pe om poate mai bine decât orice generație până la noi. Ce este, prin urmare, omul? E o ființă care decide mereu ceea ce este. Este ființa care a inventat camerele de gazare, dar, în același timp, e ființa care a intrat în camerele de gazare, cu capul ridicat mândru și cu Tatăl Nostru pe buze sau cu Sch'ma Israel.”
,,Omul are instincte - dar nu instinctele în fac pe om. El face ceva din aceste instincte - dar nu instinctele îl fac să fie cel care este. Noi nu am negat, deci, instinctele în sine; dar eu nu pot confirma un lucru fără ca mai înainte să mi se dea libertatea să-l neg.”
,,Nu doar că acționez în funcție de cel care sunt, ci devin cel care voi fi în funcție de modul în care acționez. Făcând-mereu-bine ajunge în cele din urmă să Fiu-Bun. Știm: o faptă este în fond transpunerea în realitate a unei posibilități, a unei ,,potentia in actus”. În ceea ce privește în special acțiunea morală, cel care face o faptă morală nu se limitează la unicitatea unei acțiuni morale: el mai face un pas, transformând ,,actus” într-un ,,habitus”. Ceea ce era cândva o acțiune morală a devenit acum o atitudine morală.”
,,Decizia de astăzi este instinctul de mâine
,,Nu există, deci, doar foamea de pâine, ci și foamea de sens al existenței. Iar acest fapt este neglijat prea mult tocmai în societatea bunăstării din prezent.”
,,Dacă societatea industrială își stabilește necontenit ca obiectiv să satisfacă pe cât posibil toate nevoile umane și efectele lor secundare, societatea de consum are ca scop să creeze nevoi, pentru a le putea mai apoi satisface. Doar cea mai omenească dintre nevoile umane, nevoia unui sens în viață, nu este satisfăcută de nici una dintre acestea. Industralizarea merge mână în mână cu urbanizarea și-l dezrădăcinează pe om, înstrăinându-l de tradiții și de valorile mijlocite de tradiții. Se înțelege de la sine că tânăra generație este cea care are de suferit, în primul rând, în urma sentimentului de inutilitate, fapt în favoarea căruia vorbesc și rezultatele cercetărilor empirice. În acest context, aș dori să atrag atenția asupra sindromului nevrozei în masă, care este alcătuit din triada ,,dependență, agresivitate și depresie” și care stă - și asta este demonstrabil - la baza sentimentului de inutilitate. ”
,,Omul are instincte - dar nu instinctele în fac pe om. El face ceva din aceste instincte - dar nu instinctele îl fac să fie cel care este. Noi nu am negat, deci, instinctele în sine; dar eu nu pot confirma un lucru fără ca mai înainte să mi se dea libertatea să-l neg.”
,,Nu doar că acționez în funcție de cel care sunt, ci devin cel care voi fi în funcție de modul în care acționez. Făcând-mereu-bine ajunge în cele din urmă să Fiu-Bun. Știm: o faptă este în fond transpunerea în realitate a unei posibilități, a unei ,,potentia in actus”. În ceea ce privește în special acțiunea morală, cel care face o faptă morală nu se limitează la unicitatea unei acțiuni morale: el mai face un pas, transformând ,,actus” într-un ,,habitus”. Ceea ce era cândva o acțiune morală a devenit acum o atitudine morală.”
,,Decizia de astăzi este instinctul de mâine
,,Nu există, deci, doar foamea de pâine, ci și foamea de sens al existenței. Iar acest fapt este neglijat prea mult tocmai în societatea bunăstării din prezent.”
,,Dacă societatea industrială își stabilește necontenit ca obiectiv să satisfacă pe cât posibil toate nevoile umane și efectele lor secundare, societatea de consum are ca scop să creeze nevoi, pentru a le putea mai apoi satisface. Doar cea mai omenească dintre nevoile umane, nevoia unui sens în viață, nu este satisfăcută de nici una dintre acestea. Industralizarea merge mână în mână cu urbanizarea și-l dezrădăcinează pe om, înstrăinându-l de tradiții și de valorile mijlocite de tradiții. Se înțelege de la sine că tânăra generație este cea care are de suferit, în primul rând, în urma sentimentului de inutilitate, fapt în favoarea căruia vorbesc și rezultatele cercetărilor empirice. În acest context, aș dori să atrag atenția asupra sindromului nevrozei în masă, care este alcătuit din triada ,,dependență, agresivitate și depresie” și care stă - și asta este demonstrabil - la baza sentimentului de inutilitate. ”
March 30, 2021
Putin cam tehnica a doua parte pentru un cititor ocazional de carti de psihologie. Mi se pare mai potrivita pentru un terapeut. Cu toate astea contine niste idei foarte interesante
November 23, 2021
Nu sunt doar medic cu două specializări, ci și un supravieţuitor trecut prin patru lagăre, lagăre de concentrare, și știu, prin urmare, câte ceva despre libertatea omului care scapă condiţionării sale și se opune, luptă în cele mai rele și mai dure condiţii și împrejurări, în virtutea cărora definesc eu așa-zisa putere de a înfrunta a spiritului.
Pe când Viktor Frankl scria aceste rânduri, cu puţin timp înainte să fie eliberat din lagărul de concentrare, nu vorbea nimeni, încă, de „rezilienţă“. Acest termen a pătruns în limbajul medical abia spre sfârșitul anilor 1970, odată cu amplul studiu longitudinal al lui Emmy Werners, intitulat Copiii din Kauai. Pe parcursul a 40 de ani, experta americană în psihologia dezvoltării a urmărit 698 de copii născuţi în 1955, pe insula hawaiiană, crescuți, cu toţii, în medii care-i defavorizau. O treime
s-au dezvoltat în pofida sărăciei, a șomajului sau a alcoolismului din casa părintească, devenind adulţi de succes, echilibrați psihic. Cercetând mai atent acest eșantion, Weiner a descoperit o serie de „factori care favorizează rezilienţa“, cel mai important fiind legătura trainică și susținută cu o persoană de referinţă, dar și umorul, disponibilitatea de a accepta ajutorul venit din partea altcuiva și diverse forme de spiritualitate. Odată cu apariţia psihologiei pozitive, cercetătorii preocupați de rezilienţă au studiat mai îndeaproape, în calitate de determinanţi, factorii sus-numiţi, precum și
alţii, și și-au dat seama, în scurt timp, că aceștia sunt de luat în calcul nu doar în gestionarea situaţiilor de viaţă dificile, ci și în general, ca linii directoare pentru o viață trăită bine. În consecinţă, în ultima vreme conceptul de rezilienţă s-a bucurat de o atenţie din ce în ce mai mare, în cărţile de psihologie cu fond știinţific, dar și în cele de popularizare.
Pe când Viktor Frankl scria aceste rânduri, cu puţin timp înainte să fie eliberat din lagărul de concentrare, nu vorbea nimeni, încă, de „rezilienţă“. Acest termen a pătruns în limbajul medical abia spre sfârșitul anilor 1970, odată cu amplul studiu longitudinal al lui Emmy Werners, intitulat Copiii din Kauai. Pe parcursul a 40 de ani, experta americană în psihologia dezvoltării a urmărit 698 de copii născuţi în 1955, pe insula hawaiiană, crescuți, cu toţii, în medii care-i defavorizau. O treime
s-au dezvoltat în pofida sărăciei, a șomajului sau a alcoolismului din casa părintească, devenind adulţi de succes, echilibrați psihic. Cercetând mai atent acest eșantion, Weiner a descoperit o serie de „factori care favorizează rezilienţa“, cel mai important fiind legătura trainică și susținută cu o persoană de referinţă, dar și umorul, disponibilitatea de a accepta ajutorul venit din partea altcuiva și diverse forme de spiritualitate. Odată cu apariţia psihologiei pozitive, cercetătorii preocupați de rezilienţă au studiat mai îndeaproape, în calitate de determinanţi, factorii sus-numiţi, precum și
alţii, și și-au dat seama, în scurt timp, că aceștia sunt de luat în calcul nu doar în gestionarea situaţiilor de viaţă dificile, ci și în general, ca linii directoare pentru o viață trăită bine. În consecinţă, în ultima vreme conceptul de rezilienţă s-a bucurat de o atenţie din ce în ce mai mare, în cărţile de psihologie cu fond știinţific, dar și în cele de popularizare.
April 18, 2021
"Capacitatea de a indura suferința nu este, de fapt, altceva decât capacitatea de a materializa ceea ce denumim valorile de calibrare. Nu doar creația (care corespunde capacității de munca) poate da sens existentei - vorbim atunci de materializarea valorilor creatoare, și nu doar experienta, întâmplarea și iubirea(care corespund capacității de a se desfata) pot face viata sa aibă sens - atunci vorbim de valori ale experientei-, ci și suferința; da, în acest context nu e vorba, pur și simplu, de vreo posibilitate oarecare, ci de posibilitatea de a materializa cea mai înaltă valoare, despre șansa de a împlini cel mai profund sens. "
Subscriu la o recenzie anterioara, cartea e foarte tehnica pe alocuri dar e bogata în idei interesante și sigur o s-o mai răsfoiesc în timp, să mi le reamintesc.
Subscriu la o recenzie anterioara, cartea e foarte tehnica pe alocuri dar e bogata în idei interesante și sigur o s-o mai răsfoiesc în timp, să mi le reamintesc.
November 30, 2025
The first half of the book was very insightful and easier to read compared to the second half. There, you can learn much about Logotherapy's theroretical assumptions and applications. I liked the description of the single case studies the most. A truly fascinating book, but not an easy read!
September 22, 2021
Content 6 Stars still difficult to digest given the significance and gravity of Victor Frankl‘s thoughts. If you want Frankl in German this is your choice.
November 12, 2023
A little bit obsolete and disturbingly god-centered for a scientific analysis.
Displaying 1 - 7 of 7 reviews