Munca actorului cu sine insusi, vol. 1

by Konstantin Stanislavski

O CARTE FUNDAMENTALĂ ÎN ISTORIA TEATRULUI ȘI UN MANUAL DE STUDIU PENTRU ACTORI, REGIZORI ȘI PROFESIONIȘTI AI SCENEI

Munca actorului cu sine însuși, celebra lucrare a lui Stanislavski, marchează o schimbare fundamentală în felul în care este gândit, jucat și privit teatrul. Pe lângă faptul că face trecerea de la stilul demonstrativ, „teatral“ de a juca la cel autentic, axat pe adevărul personajului, cartea lui Stanislavski legitimează academic arta actorului drept o sondare extrem de complexă, fizic și emoțional, a comportamentului uman.

Pentru profesioniștii scenei, această carte este un manual, inclus în bibliografia esențială a facultăților de profil. Pentru publicul nespecializat, rămâne o lectură fascinantă, care combină concepte din psihologie, sociologie și istorie – ca nivel de influență în domeniul său, Stanislavski este adesea comparat cu Freud în domeniul psihanalizei. Fiecare cititor al acestei cărți se va familiariza cu „sistemul“: un set de principii, procedee și exerciții în care imaginația dictează mersul firesc al artei autentice, iar magicul „dacă“ deschide în permanență lumi posibile.

„Adevărul tău imaginar te ajută să reprezinți «personaje și pasiuni». Adevărul meu te ajută să creezi personaje și dă naștere pasiunilor înseși. Între arta mea și a ta este aceeași diferență care există între «a fi» și «a părea». Eu am nevoie de un adevăr autentic, pe când tu te mulțumești cu ceva plauzibil. Eu am nevoie de credință, iar tu, de încrederea organică în tine a spectatorilor. Privindu-te pe scenă, spectatorul este liniștit că totul va fi făcut cu exactitate, după metodele de interpretare stabilite o dată pentru totdeauna. Spectatorul are încredere în măiestria ta, așa cum crede că acrobatul nu va cădea de pe trapez. În arta ta, spectatorul este spectator. În arta mea, el devine martor involuntar și participant la creație, el pătrunde în miezul vieții care se întâmplă pe scenă și crede în ea.“

632 pages, Paperback

First published January 1, 1938

About the author

Konstantin Sergeyevich Stanislavski
Alternative spelling profile for Constantin Stanislavski

Reviews

[Socrate · Rating 4 out of 5]

La Casa-muzeu „Konstantin Sergheevici Stanislavski" din Moscova se găseşte o ediţie în limba romană a „Vieţii mele în artă", trimisă în dar de către oamenii de teatru din România. Publicarea acestei opere în ţara noastră constituie un însemnat eveniment cultural, o posibilitate concretă de îmbogăţire a orizontului creator, oferită tuturor oamenilor de teatru. Personalitatea lui Konstantin Sergheevici Stanislavski creşte din paginile cărţii, îmbrăcând proporţiile grandioase ale uneia dintre figurile cele mai mari din istoria teatrului universal. Când la 14 (27) octombrie 1898 la Moscova şi-a deschis porţile „Teatrul de Artă", nimeni nu putea încă să-şi imagineze excepţionala însemnătate pe care avea s-o dobândească acest aşezământ de cultură; nici chiar ctitorii săi, Konstantin Sergheevici Stanislavski şi V. Nemirovici-Dancenko. Pe măsură însă ce se succedau spectacolele: Pescăruşul (1898), Unchiul Vania (1899) şi Trei surori (1901) de Cehov, Micii burghezi şi Azilul de noapte (1902) de Gorki, Prea multă minte strică de Griboedov (1906), Boris Godunov de Puşkin (1907), Revizorul de Gogol (1908), O lună la ţară de Turgheniev (1909), Cadavrul viu de Tolstoi şi altele - opinia publică mondială îşi dădea seama că s-a născut, cu adevărat, un nou teatru, o nouă metodă de creaţie artistică, zămislită în laboratorul de muncă al actorului de către Konstantin Sergheevici Stanislavski. Sistemul lui Stanislavski nu neagă tot ceea ce a dobândit cu trudă arta actoricească de-a lungul veacurilor de experienţă. Dimpotrivă, el susţine cu căldură adevăratele valori ale teatrului în acest domeniu, valori pe care le împlineşte cu o experienţă nouă, ştiinţifică. Metoda de creaţie a lui Konstantin Sergheevici Stanislavski, fiind indisolubil legată de tradiţiile realiste ale culturii ruseşti, reprezintă o fuziune armonică a acestor tradiţii cu inovaţia genială a marelui om de teatru. Sistemul lui Konstantin Sergheevici Stanislavski nu stabileşte reguli rigide, de natură să uniformizeze genurile şi stilurile în munca actorului. în limitele unor principii generale, universal valabile în munca actorului contemporan, el oferă cele mai largi perspective de creaţie artistică, mijloacele cele mai bune de valorificare a posibilităţilor actoriceşti.

[Adrian Gheorghe · Rating 5 out of 5]

Recitit. Citisem munca actorului, cand aveam 14 ani, neintelegand foarte multe la momentul respectiv. Acum, viata mi-a oferit o alta perspectiva asupra cartii. Iar, asemenea cum scrie si in carte, artistul isi da seama de curent, numai in momentul in care are contact cu el. Sigur, cei care inca isi mai pot asculta intuitia. Ceea ce explica, de ce nu ne plac multe piese banalizate si murdarite, din ziua de astazi (Industria porno are o contributie masiva la banalizare si schimbarea perceptiei asupra frumosului artistic, estetic si al frumosului natural).